32,942 matches
-
este aceea de a-l înlătura pe ministrul evreu Mordehai (Mardoheu), din poziția-cheie pe care o deține la curte și, ca parte a acestui complot, sugerează împăratului că este spre binele lui să scape de evrei. De-a lungul secolelor, argumentul lui s-a perpetuat, devenind un manifest clasic al antisemitismului: Există un anume popor, răspândit și dispersat între toate celelalte popoare din provinciile regatului tăi, a cărui legi sunt diferite de cele ale altor oameni și care nu respectă legile
Estera (carte) () [Corola-website/Science/308659_a_309988]
-
Conferințe a sioniștilor ruși de la Helsingfors (Helsinki) de la sfârșitul lui noiembrie 1906, care s-a pronunțat pentru acordarea dreptului la autonomie națională grupurilor etnice minoritare din Imperiul Rus. Problema antisemitismului, credea Jabotinski, nu o vor rezolva evreii prin recursul la argumente științifice sau prin încercări de autojustificare, ci numai prin soluțiile sioniste. Procesul Beilis și alte cazuri de calomnii de omor ritual i-au servit argumentația. Până în 1907 Jabotinski a mai făcut două încercări nereușite de a se face ales în
Zeev Jabotinski () [Corola-website/Science/308661_a_309990]
-
fără contact direct cu gura „mohelului”; instrumentul a cărei menire era prevenția transmiterii infecțiilor, a fost introdus prima oară în Germania în ultima decadă a secolului al XIX-lea. Practica mețița b'peh a constituit și mai constituie încă un argument al celor care se opun circumciziei pe considerente de igienă: transmiterea herpesului și altor maladii infecțiose, pe care pruncul le poate contracta însă și intra-uterin sau în timpul trecerii prin canalul de naștere. Unele surse sugerează că majoritatea evreilor contemporani
Circumcizie () [Corola-website/Science/308674_a_310003]
-
fiecărui credincios aceste iertări și împărtășiri?” 89. „Deoarece, prin iertările lui, papa caută mai degrabă mântuirea sufletelor decât banii, de ce suspendă indulgentele și iertările acordate până acum, dacă acestea au o eficacitate egală?” 90. A respinge numai prin forță aceste argumente și obiecțiuni ale laicilor și a nu le rezolva prin prezentarea motivelor înseamnă a expune biserica și pe papa la batjocura vrăjmașilor lor și a-i face pe creștini să fie nefericiți. 91. Prin urmare, dacă iertările au fost predicate
Cele 95 de teze () [Corola-website/Science/308691_a_310020]
-
anul 1997, unii preoți au vehiculat ideea că părintele era o persoană cu "păcate strigătoare la cer", practicând exorcizări unor credincioși cu probleme psihice. De asemenea, a fost realizat, după spusele acelorași preoți, un film documentar, în care figurau și argumentele unor importanți specialiști de la Catedra de psihiatrie, care avertizau despre pericolele grave la care îi supune părintele Petru pe unii creștini cărora le insuflă ideea că sunt "îndrăciți". Fiind rugați acei clerici să demonstreze filmul incriminatoriu publicului larg, nici unul din
Petru Musteață () [Corola-website/Science/308682_a_310011]
-
surse menționează că „"...era absorbit de pasiunile sale: lectura, muzica și desenul."” În anul 1890, la vârsta de 24 de ani, a scris o autobiografie adresată societății bucureștene Transilvania, cu scopul obținerii unei burse de studii. În aceasta, Smigelschi invocă argumentul că „"... am venit la convingerea, că aș potea încerca lupta pentru întruparea idealurilor mele; simțesc a poșede acele condițiuni, care sunt de lipsă pentru o înaintare în artă"”. Paralel cu liceul a urmat cursurile maestrului Carl Dörschlag, pictor din Hohenluckow
Octavian Smigelschi () [Corola-website/Science/308714_a_310043]
-
cunoscut și ca argumentum ad baculum (latină: "argument cu bățul"), este argumentul în care forța, coerciția, sau amenințarea cu forța este dată ca justificare pentru concluzie. Se încearcă impunerea unei concluzii cu ajutorul amenințărilor. Este un caz specific a unei forme negative de apel la consecințe, în care se
Apelul la forță () [Corola-website/Science/308010_a_309339]
-
cunoscut și ca argumentum ad baculum (latină: "argument cu bățul"), este argumentul în care forța, coerciția, sau amenințarea cu forța este dată ca justificare pentru concluzie. Se încearcă impunerea unei concluzii cu ajutorul amenințărilor. Este un caz specific a unei forme negative de apel la consecințe, în care se amintesc de neplăcutele consecințe
Apelul la forță () [Corola-website/Science/308010_a_309339]
-
forța este dată ca justificare pentru concluzie. Se încearcă impunerea unei concluzii cu ajutorul amenințărilor. Este un caz specific a unei forme negative de apel la consecințe, în care se amintesc de neplăcutele consecințe a neîncrederii în vorbele celui care aduce argumentul. O eroare logică de argumentație care se bazează pe apelul la forță în general are următoarea formă: Cu alte cuvinte: Asta e adevărat pentru că dacă nu crezi, vei fi bătut. Această formă de argument este o eroare logică informală, deoarece
Apelul la forță () [Corola-website/Science/308010_a_309339]
-
neîncrederii în vorbele celui care aduce argumentul. O eroare logică de argumentație care se bazează pe apelul la forță în general are următoarea formă: Cu alte cuvinte: Asta e adevărat pentru că dacă nu crezi, vei fi bătut. Această formă de argument este o eroare logică informală, deoarece atacul Q nu va arăta în mod necesar valoarea de adevăr a premisei P. Această eroare de logică a fost identificată de mulți filozofi începând din Evul Mediu. Este un caz cinic de apel
Apelul la forță () [Corola-website/Science/308010_a_309339]
-
atacul Q nu va arăta în mod necesar valoarea de adevăr a premisei P. Această eroare de logică a fost identificată de mulți filozofi începând din Evul Mediu. Este un caz cinic de apel la consecințe. O formă similară a argumentului este următorul: Bineînțeles că simplul fapt că neacceptarea va fi sanționată, poate fi o justificare pragmatică pentru a accepta P, nu este însă o evidență că ceea ce ar trebui să se accepte este și adevărat. Acesta nu este un argument
Apelul la forță () [Corola-website/Science/308010_a_309339]
-
argumentului este următorul: Bineînțeles că simplul fapt că neacceptarea va fi sanționată, poate fi o justificare pragmatică pentru a accepta P, nu este însă o evidență că ceea ce ar trebui să se accepte este și adevărat. Acesta nu este un argument logic, ci un argument retoric. Adevărul concluziei, la care se adreseaza cursul unei acțiuni, nu poate fi determinat din adevărul premiselor. Logica nu se referă la concepte subiective ca cele pragmatice sau cele etice.
Apelul la forță () [Corola-website/Science/308010_a_309339]
-
că simplul fapt că neacceptarea va fi sanționată, poate fi o justificare pragmatică pentru a accepta P, nu este însă o evidență că ceea ce ar trebui să se accepte este și adevărat. Acesta nu este un argument logic, ci un argument retoric. Adevărul concluziei, la care se adreseaza cursul unei acțiuni, nu poate fi determinat din adevărul premiselor. Logica nu se referă la concepte subiective ca cele pragmatice sau cele etice.
Apelul la forță () [Corola-website/Science/308010_a_309339]
-
să evităm lucrurile care produc disconfort. Gândirea deziderativă se bazează pe apelul la emoție și de fapt este un hering roșu. De fapt președintele Thomas Jefferson chiar a avut sclavi. Unii atei argumentează că mare parte a teologiei, în particular argumentele pentru existența lui Dumnezeu, este bazată pe gândirea deziderativă deoarece se ia concluzia dorită (că divinitatea sau divinitățile există) și se încearcă demonstrarea adevărului ei pe baza unor premise și inferențe care pot fi analizate ca fiind incorecte, dar care
Gândire deziderativă () [Corola-website/Science/308012_a_309341]
-
mintea credinciosului. În schimb unii teologi argumentează că de fapt ateismul este un produs al gândirii deziderative, deoarece ateii sunt cei care nu vor să creadă în niciun fel de divinitate și doresc să nu existe niciun fel de Dumnezeu. Argumentele deziderative ar putea fi mai bine descrie ca fiind distorsiuni de confirmare. De asemenea, pseudo-științele sunt generate și menținute de gândirea deziderativă vizavi de abilitățile umane. Erori de logică asemănătoare sunt dovada negativă și argumentul ignoranței („nu a fost dovedit
Gândire deziderativă () [Corola-website/Science/308012_a_309341]
-
existe niciun fel de Dumnezeu. Argumentele deziderative ar putea fi mai bine descrie ca fiind distorsiuni de confirmare. De asemenea, pseudo-științele sunt generate și menținute de gândirea deziderativă vizavi de abilitățile umane. Erori de logică asemănătoare sunt dovada negativă și argumentul ignoranței („nu a fost dovedit ca fiind fals, prin urmare trebuie să fie adevărat”, și invers). Pentru început cineva care crede în OZN-uri va accepta faptul că majoritatea pozelor cu OZN-uri sunt false, dar va afirma că cele
Gândire deziderativă () [Corola-website/Science/308012_a_309341]
-
Dincolo de acuzele ce li se aduc (anacronism, lipsa de diversitate stilistica, timiditate față de experimentele europene), există și excepții. Care să fi fost justificarea Editurii Princeps în opțiunea de a-l publică pe Leo Butnaru? - se vor întreba unii. Fără-ndoială, argumentul constă în faptul că Leo Butnaru e autorul unei poezii fără complexe. Deși rareori „înhămat” la teluric, pegasul poetului nu duce lipsă de povară. Să se fi avut în vedere o lecție oferită de nu știu care neoromantic, sau chiar de Chagall
Leo Butnaru () [Corola-website/Science/308001_a_309330]
-
armate ale Germaniei capitulaseră necondiționat, guvernul civil german nu semnase niciun act de capitulare. Aceasta se putea dovedi o chestiune foarte sensibilă: în 1918, capitularea Germaniei fusese semnată de un guvern civil, nu și de forțele armate. Acesta a fost argumentul "înjunghierii pe la spate" folosit de Hitler. Aliații nu au dorit să ofere unui viitor guvern german posibil ostil un argument legal pentru deschiderea unei confruntări. Până în cele din urmă, Aliații au căzut de acord să nu-l recunoască pe Dönitz
Sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial în Europa () [Corola-website/Science/308037_a_309366]
-
foarte sensibilă: în 1918, capitularea Germaniei fusese semnată de un guvern civil, nu și de forțele armate. Acesta a fost argumentul "înjunghierii pe la spate" folosit de Hitler. Aliații nu au dorit să ofere unui viitor guvern german posibil ostil un argument legal pentru deschiderea unei confruntări. Până în cele din urmă, Aliații au căzut de acord să nu-l recunoască pe Dönitz ca șef al statului și au semnat în schimb un document al celor patru puteri victorioase prin care se crea
Sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial în Europa () [Corola-website/Science/308037_a_309366]
-
5 decembrie 1992, Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse a luat în discuție acest deziderat și a aprobat cererea, dar fără a consulta Patriarhia Română, căreia i-a trimis totuși un răspuns la scrisoarea din 9 aprilie, în care aducea „argumente istorice” în favoarea menținerii jurisdicției rusești asupra Bisericii Ortodoxe din Basarabia. Un sinod desfășurat la Chișinău la 15 decembrie 1992 condus de IPS Vladimir a aprobat rămânerea Mitropoliei sub jurisdicția rusă. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a răspuns acestei cereri
Vladimir Cantarean () [Corola-website/Science/308055_a_309384]
-
de probleme și lipsa de toleranță în eliminarea din sistem a celor responsabili. Explicația se găsește în caracteristicile deosebite ale acestui domeniu (vezi istoria mișcării bio) precum și în faptul că trasabilitatea și puritatea produselor certificate ecologic este cel mai puternic argument de marketing al branșei, iar tolerarea unor abateri de la regulile asumate ar constitui o lovitură de imagine majoră pentru întreg sectorul. Între produsele naturale și produsele bio-organice, diferența o reprezintă tocmai acesti pași menționați în producție. Produsele denumite generic "naturale
Alimente organice () [Corola-website/Science/308113_a_309442]
-
stare. Modelul matematic al programării funcționale îl reprezintă calculul lambda. Limbajele funcționale moderne pot fi considerate extensii ale calculului lambda. Noțiunea de bază în această paradigmă este cea de "funcțională" sau "funcție de nivel înalt", o funcție care poate accepta ca argument sau returna ca valoare o altă funcție. Deși nu sunt complet funcționale, atât primele versiuni de Lisp cât și APL au fost importante în dezvoltarea programării funcționale. Versiunile mai recente de Lisp, cum sunt Scheme și unele variante de APL
Programare funcțională () [Corola-website/Science/308128_a_309457]
-
Language (IPL) este uneori numit primul limbaj funcțional de programare a calculatoarelor. Este un limbaj în stilul limbajelor de asamblare, folosit la manipularea listelor de simboluri. Conține noțiunea de "generator", care este similară cu cea de funcție care acceptă ca argument o altă funcție și, deoarece este un limbaj de nivel scăzut, codul poate fi folosit drept date, și astfel IPL poate fi privit ca un limbaj capabil să lucreze pe funcții de nivel înalt. Totuși, el se bazează mult pe
Programare funcțională () [Corola-website/Science/308128_a_309457]
-
Totuși, limbajele de programare sunt adesea hibrizi ale mai multor paradigme de programare, iar programatorii care utilizează limbaje "predominant imperative" ajung să utilizeze și unele dintre aceste concepte. Funcțiile sunt numite "de nivel înalt", sau "funcționale" dacă pot primi ca argument alte funcții, și dacă pot returna ca valoare alte funcții. (astfel de exemple sunt derivata și primitiva din analiza matematică) Noțiunea de funcțională este strâns legată de cea de funcție de clasa întâi, prin aceea că funcționalele și funcțiile de clasa
Programare funcțională () [Corola-website/Science/308128_a_309457]
-
valoare alte funcții. (astfel de exemple sunt derivata și primitiva din analiza matematică) Noțiunea de funcțională este strâns legată de cea de funcție de clasa întâi, prin aceea că funcționalele și funcțiile de clasa întâi permit ambele primirea de funcții ca argument și returnarea de funcții ca valoare. Diferența între cele două este foarte subtilă: "funcționalele" descriu un concept matematic de funcții care operează pe alte funcții, iar "funcțiile de clasa întâi" este un termen din informatică ce descrie entități din limbajele
Programare funcțională () [Corola-website/Science/308128_a_309457]