31,773 matches
-
una olandeză, una franceză, una germană și regiunea orașului Bruxelles bilingvă. În 1968 o serie de "războaie lingvistice" ajung la apogeu odată cu împărțirea Universității Catolice din Louvain în Katholieke Universiteit Leuven și Université catholique de Louvain. O serie de reforșe instituționale sunt efectuate, acestea transformând statul unitar într-o federație. Constituția este rectificată în 1993 pentru a adăuga noile structuri ale statului federal. Acesta este rganizat sub forma a trei regiuni și trei comunități: Flandra, Valonia și Regiunea Capitalei Bruxelles respectiv
Istoria Belgiei () [Corola-website/Science/311023_a_312352]
-
românești” sub egida Facultății de Filosofie din Universitatea București și Asociația Română de Studii Politice Aplicate (AROSPA) sub coordonarea profesorului Adrian Paul Iliescu. Activitatea la acest proiect s-a finalizat cu studiul Teoria formelor fără fond despre mentalități și disfuncționalități instituționale Prin studiile sale, Constantin Schifirneț a adus contribuții în sociologia modernizării și dezvoltării, sociologia generațiilor și vârstelor, în sociologia și antropologia culturii, în studiul ideilor originale ale unor filosofi români. Schifirneț se numără printre sociologii care au relansat sociologia în
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
sunt un element peren al evoluției sociale și culturale românești: ,Teoria formelor fără fond exprimă atitudinea critică față de modalitățile de constituire a civilizației române moderne. Critica vizează stări reale ce trebuiau să fie înlăturate, și este îndreptată împotriva: a) formelor instituționale care nu ar fi fost cerute de cadrul național; b) a copierii mecanice a ideilor și instituțiilor din alte țări; c) a neadaptării organismului politico-juridic la fondul intern. Uneori critica era numai negativă, axată pe evidențierea unor anomalii din viața
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
firul roșu este teoria formelor fără fond, „una dintre cele mai răspîndite și cunoscute teorii din cultura română” (p. 9)” Schifirneț subliniază dimensiunea metodologică a acestei teorii: ,Teoria formelor fără fond acreditează ideea că procesul de creare a noului cadru instituțional și juridic modern presupune, în mod necesar, exprimarea spiritului critic, a unei atitudini selective față de ceea ce oferă modelul de societate afirmat în Occident și față de tradițiile de care dispune statul român. În același context, este de reținut principiul interdependenței, al
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
prin care este desemnat ,actul de dezvoltare a societății românești în direcție inversă: de la afirmarea spiritului național și de la construcția politică spre dezvoltarea economică. În arealul românesc se afirmă modernitatea ca o tendință care coexistă cu structurile sociale, cu formele instituționale și cu fondul vechi. Modernitatea tendențială răzbate greu și lent prin complicata rețea de structuri socio-instituționale din societatea românească tradițională și patriarhală. Este o modernitate mozaicată, nestructurată sub o formă dominantă clară. Modernitatea este cadrul și elementul de susținere a
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
confruntă doar cu un proces de trecere de la o modernitate la alta (industrial-postindustrial), ci mai are încă de parcurs trecerea de la premodern la modern, în paralel cu trecerea de la industrial la postindustrial.” Românii cunosc modernitatea, mai ales în ce privește edificarea sistemului instituțional politic și juridic, dar ea nu a pătruns în societatea românească profundă, în toate componentele vieții sociale: , În spațiul românesc, modernitatea se afirmă ca o tendință. Inițial, modernitatea a fost importată pentru că răspundea unor trebuințe ale unor grupuri. Lipsa ei
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
românească profundă, în toate componentele vieții sociale: , În spațiul românesc, modernitatea se afirmă ca o tendință. Inițial, modernitatea a fost importată pentru că răspundea unor trebuințe ale unor grupuri. Lipsa ei de organicitate rezultă din rezistența vechilor structuri sociale și forme instituționale. Modernitatea răzbate greu și lent prin complicate rețea de structuri socio-instituționale din societatea românească tradițională și patriarhală. Ea este o modernitate mozaicată, nestructurată sub o formă dominantă clară, inexistentă la nivel de proiect de modernizare. Problema de fond este că
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
tendențială se afirmă în contextul preluării, fără spirit critic, a unor modele de dezvoltare din alte societăți. Modernitatea tendențială este un efect direct al managementului social inadecvat pentru o modernitate orientată spre viitor. O trăsătură des întâlnită rămâne lipsa rigorii instituționale însoțită de instabilitatea instituțională și lipsa unor reglementări instituționale clare. Schifirneț are contribuții la studiul europenizării. În mai multe lucrări el argumentează că procesul de europenizare vizează toate societățile din Uniunea Europeană. Europenizarea, in sensul ei real, nu inseamnă „occidentalizare.” Prin
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
contextul preluării, fără spirit critic, a unor modele de dezvoltare din alte societăți. Modernitatea tendențială este un efect direct al managementului social inadecvat pentru o modernitate orientată spre viitor. O trăsătură des întâlnită rămâne lipsa rigorii instituționale însoțită de instabilitatea instituțională și lipsa unor reglementări instituționale clare. Schifirneț are contribuții la studiul europenizării. În mai multe lucrări el argumentează că procesul de europenizare vizează toate societățile din Uniunea Europeană. Europenizarea, in sensul ei real, nu inseamnă „occidentalizare.” Prin urmare, Uniunea Europeană este proiectul
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
a unor modele de dezvoltare din alte societăți. Modernitatea tendențială este un efect direct al managementului social inadecvat pentru o modernitate orientată spre viitor. O trăsătură des întâlnită rămâne lipsa rigorii instituționale însoțită de instabilitatea instituțională și lipsa unor reglementări instituționale clare. Schifirneț are contribuții la studiul europenizării. În mai multe lucrări el argumentează că procesul de europenizare vizează toate societățile din Uniunea Europeană. Europenizarea, in sensul ei real, nu inseamnă „occidentalizare.” Prin urmare, Uniunea Europeană este proiectul construirii unei identități și a
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
are contribuții la studiul europenizării. În mai multe lucrări el argumentează că procesul de europenizare vizează toate societățile din Uniunea Europeană. Europenizarea, in sensul ei real, nu inseamnă „occidentalizare.” Prin urmare, Uniunea Europeană este proiectul construirii unei identități și a unui cadru instituțional european nou. Intreaga Uniune Europeană, inclusiv țările occidentale, cunoaște direcții de dezvoltare, distincte de modernitatea istorică occidentală. Și în țări cu democrații consolidate există un deficit de europenizare. Există o europenizare locală care este diferită de europenizarea la nivelul spațiului
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
Comunitatea Europeană a preluat toate problemele derivate din diferențele dintre membrii săi. Fără o nouă modernizare nu este posibilă diminuarea decalajului dintre membrii Uniunii Europene. Europenizarea societății românești este abordată în contextul modernității tendențiale, descrisă ca o construcție politică și instituțională și nu ca act de edificare a unei economii si societăți moderne funcționale și prospere. Intrată in Uniunea Europeană, societatea românească va cunoaște o nouă modernizare, dar aceasta nu poate trece peste evoluția specifică a statului român modern. Dacă această nouă
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
actuale prin politicile de educație alternativă în România, august 1997, 67 pg.; 10. Sisteme alternative de formare a tineretului. Dificultăți și limite ale influenței sistemelor alternative asupra tineretului CSCPT, noiembrie 1997, 96 pg.; 11. Potențialul creativ al tineretului român: Forme instituționale și neinstituționale de manifestare a creativității tinerilor, CSCPT martie 1996, 52 pg.; 12. Potențialul creativ al tineretului român: Modalități de implicare socială a tinerilor înalt creativi, CSCPT, noiembrie 1996, 98 pg.; 13. Educația adulților în perioada de tranziție, Institutul de
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
dificilă, prinși între nevoile contradictoriu ale organizației de a reduce pe de-o parte costurile, dar pe de altă parte de a conserva energia și motivarea personalului. Prinși la mijloc, de obicei, managerii RU nu au scăpare; • Depășirea acestui handicap instituțional depinde de 5 factori: Împărțirea muncii RU în proiecte pe termen scurt, cu termene limită clare; Să lucreze cu angajații oriunde ar fi aceștia, să mi-i aștepte pe aceștia să vină la ei; Adoptarea unor abordări facile, respectiv asigurarea
Consultanță () [Corola-website/Science/311062_a_312391]
-
creeze un cadru axiologic potrivit de realizare și confirmare a valorii. Cu atât mai acut se pune problema astăzi, când România dispune de un potențial științific valoros, care activează în industrie, învățământ superior, cercetare și pentru care trebuie creat sistemul instituțional în care să se poată acționa modern, interdisciplinar, cu o largă și competentă participare la viața științifică internațională. reprezintă un forum de excelență la nivel național și european, care cuprinde personalități de vârf din domeniul ingineriei și al cărui scop
Academia de Științe Tehnice din România () [Corola-website/Science/311813_a_313142]
-
geografie, în aceeași specialitate. Recunoscut ca specialist în probleme de mediu, Constantin Mihăilescu a îndeplinit funcțiile de consultant principal al Comisiei Parlamentare pentru Cultură, Știință, Învățământ și Mijloace de informare în masă din Parlamentul Republicii Moldova (1998-1999), coordonator în dezvoltarea capacităților instituționale ale ONG-urilor Ecologice, Centrul Regional de Mediu (REC-Moldova), Program al Uniunii Europene și SUA (1999-2000) și Director Executiv al Asociației Științifice INQUA-Moldova și Coordonator în protecția mediului al CNFA (2000-2004). La data de 19 martie 2004, prin Decretul Președintelui
Constantin Mihăilescu () [Corola-website/Science/311869_a_313198]
-
Cu timpul conceptul a evoluat spre un sens ironic, pentru a desemna pe cei care, exagerând în fermitatea aplicării liniei partidului, deveneau insuportabili. Termenul, preluat în engleză ca "Political Correctness" (prescurtat PC) este o expresie utilizată pentru a descrie strategiile instituționale de înlocuire a expresiilor și termenilor din limba curentă care pot jigni minorități etnice, de gen, orientare sexuală, religioase, persoanele cu handicap fizic sau psihic, în vârstă, de altă rasă, etc. Are la bază lucrările teoreticienilor școlii de la Frankfurt în
Corectitudine politică () [Corola-website/Science/311874_a_313203]
-
obține titlul de doctor în științe agricole. Din anul 1927, o echipă condusă de , în cadrul Secțiunii de Economie Rurală a "Institutului de Cercetări Agronomice a României (ICAR)", a inițiat cercetările de economie rurală, agroalimentară și agrară, într-o formă organizată instituțional. În 1935 a obținut bursa Fundației Rockfeller și timp de un an a studiat organizarea agriculturii americane din marile regiuni agricole. În toamna anului 1936 a fost numit profesor universitar la facultatea de Agronomie din București. În 1938 a fost
Nicolae Cornățeanu () [Corola-website/Science/311435_a_312764]
-
apărut sub lozinca libertății individului și separarea ei de tirania statală. Liberalismul pentru prima oara în istoria gîndirii social-politice a separate individul de societate și stat în două sfere autonome: statul și societatea civilă, a limitat sfera constituțională și sfera instituțională a acțiunilor statului asupra cetățenilor și a vieții lor personale, a apărat autonomia și drepturile minorității în comparație cu majoritatea, a propus egalitatea politică a tuturor cetățenilor. Patria ideilor liberale este în primul rînd Anglia. Încă din secolele medievale cînd pe continentul
Istoria democrației () [Corola-website/Science/312340_a_313669]
-
puterii economice și legislative a statului și pentru relansarea educației private. "Bufnița din dărâmături" (2005, 2008) a stârnit numeroase comentarii în presă, fiind nominalizat de unii critici literari pentru categoria debut eseistic. Autorul s-a remarcat prin susținerea unui dialog instituțional între Biserică și modernitate. A scris în favoarea reformei învățământului confesional, bazat pe o viziune deschisă a unui creștinism integru dar polifonic, criticînd totodată birocrația ecumenistă și tentația clericalizării. Neamțu s-a disociat de orice mesianism teologico-politic și de curentul agrarian
Mihail Neamțu () [Corola-website/Science/309649_a_310978]
-
ordine similare, cum ar fi ordinul Bektasi au devenit rivali ai otomanilor. Căderea Constantinopolului—oraș pe care turcii l-au numit Istanbul—în 1453 le-a permis otomanilor să-și consolideze imperiul în Anatolia și Tracia. În ciuda lipsei unei structuri instituționale formale, funcționarii religioși sunniți au jucat un important rol politic. Constituția turcă garantează libertatea religioasă, iar Guvernul de la Ankara respectă, în general, acest drept; totuși, acesta impune anumite restricții musulmanilor și altor grupuri religioase, precum și libertății de expresie religioasă a
Islamul în Turcia () [Corola-website/Science/309101_a_310430]
-
domeniul ”Știință Sportului și Educației Fizice” Activitatea se desfășoară în București (Complex central str. Constantin Noica nr. 140, Complex Rocar str. Prașilei nr. 47), Baza didactica Eforie Nord și Baza didactica ” Prof. Virgil Teodorescu” de pe muntele Parângul Mic La evaluarea instituțională făcută de ARACIS în toamna anului 2009 UNEFS a primit calificativul ”Grad de încredere ridicat”.
Universitatea Națională de Educație Fizică și Sport () [Corola-website/Science/309242_a_310571]
-
și profesionale s-a instituit chiar de la început o relație de cooperare durabilă. Învățămîntul și cercetarea în domeniul psihologiei, împreună cu cercetarea pedagogică au format un mariaj academic admirabil și fericit care ființează de peste 100 de ani. Din punct de vedere instituțional, vechiul Seminar pedagogic al Universității se metamorfozează după 1948 într-o facultate de sine stătătoare, dar cu o existență efemeră. Istoria de peste 100 de ani a domeniilor românești academice este marcată de evoluții complexe, nonlineare, de crize, de creștere, dar
Facultatea de Psihologie și Științele Educației a Universității din București () [Corola-website/Science/309251_a_310580]
-
sociale în România. În anul 2000 s-a constituit Facultatea de Psihologie și Științele Educației, separată de Facultatea de Sociologie și Asistență Socială. Acest moment consfințește renașterea modernă a instituției noastre și dobîndirea adevăratei ei identități. Facultatea are o structură instituțională puternică formată din șapte departamente (două funcționînd la filiale din provincie), oferă programe de formare inițială și continuă în patru arii profesionale, la care se adaugă certificarea pentru cariera didactică, rulează șapte programe de masterat și și-a dezvoltat o
Facultatea de Psihologie și Științele Educației a Universității din București () [Corola-website/Science/309251_a_310580]
-
TWh, la o putere instalată de 707 MW. Rezervele de minereu existente asigură cererea de uraniu până la nivelul anului 2017 pentru funcționarea a două unități nucleare la centrala de la Cernavodă. În România, în prezent există un singur depozit de deșeuri instituționale, la Băița-Bihor, care funcționează din 1985. În prezent, acesta este ocupat în proporție de 40% și aici sunt depozitați în fiecare an 15 metri cubi deșeuri radioactive de joasă și medie activitate, de viață scurtă, produse în activități de aplicații
Energia electrică în România () [Corola-website/Science/310470_a_311799]