33,140 matches
-
a locuitorilor din satul Buciumi și cu toate dările grele numărul vitelor s-a menținut mereu ridicat, cu excepția perioadelor de război. Vreme de peste două secole viața social-economică a satului Buciumi n-a fost tulburata în vreun fel de boierii și mănăstirile din jur. În secolul al XVIII-lea s-au înmulțit însă dările răzeșilor către domnie și de acest fapt au profitat boieriisi mânăstirile din vecinătate, care au acaparat treptat aproape în întregime moșia Buciumi. Unul din primii boieri care au
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
Buciumenii și-au manifestat de la inceput neliniștea și nemulțumirea față de aceste danii și cumpărături. Deoarece mulți răzeși din Buciumi și din satele învecinate căutau să-și recapete totuși pământurile înstrăinate, uneori au intervenit atât episcopul cât și mitropolitul în sprijinul mănăstirii. Răzeși din Buciumi au încercat sub diferite forme să-și apere pământurile și să le elibereze de sub stăpânirea feudala. Ei smulg pietrele de hotar, inched căile de acces, intră cu plugul și peste aceste pământuri, pătrund cu forța în pădure
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
diferite forme să-și apere pământurile și să le elibereze de sub stăpânirea feudala. Ei smulg pietrele de hotar, inched căile de acces, intră cu plugul și peste aceste pământuri, pătrund cu forța în pădure, alungând paznicii puși de boieri și mănăstire. Cand au posibilitatea distrug actele prin care boierii și egumenii își întemeiau stapinirea peste moștenirea strămoșeasca. Mănăstirea Bogdana, fiind foarte bogată, a suferiți mari prădăciuni și stricăciuni nu numai din partea tătarilor, dar și din partea răzeșilor. Țăranii din satele înconjurătoare, între
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
hotar, inched căile de acces, intră cu plugul și peste aceste pământuri, pătrund cu forța în pădure, alungând paznicii puși de boieri și mănăstire. Cand au posibilitatea distrug actele prin care boierii și egumenii își întemeiau stapinirea peste moștenirea strămoșeasca. Mănăstirea Bogdana, fiind foarte bogată, a suferiți mari prădăciuni și stricăciuni nu numai din partea tătarilor, dar și din partea răzeșilor. Țăranii din satele înconjurătoare, între ei fiind mulți din Buciumi, au pătruns cu forța în incinta mănăstirii și au ars numeroase acte
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
întemeiau stapinirea peste moștenirea strămoșeasca. Mănăstirea Bogdana, fiind foarte bogată, a suferiți mari prădăciuni și stricăciuni nu numai din partea tătarilor, dar și din partea răzeșilor. Țăranii din satele înconjurătoare, între ei fiind mulți din Buciumi, au pătruns cu forța în incinta mănăstirii și au ars numeroase acte de daniisi vânzare, încercând în acest fel să reintre în stăpânirea pământurilor pierdute. Alte conflicte mai puternice s-au ivit între răzeșii sin Buciumi și banul Nicolai Roset, ajungându-se la un moment dat cu
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
să reintre în stăpânirea pământurilor pierdute. Alte conflicte mai puternice s-au ivit între răzeșii sin Buciumi și banul Nicolai Roset, ajungându-se la un moment dat cu judecată până la divanul domnesc. Buciumenii au avut anumite conflicte și cu egumeni Mănăstirii Casin care, cumpărând multe pământuri din moșia Casinului, au ajuns cu hotarul până la dealul Pochita. În prima jumătate a secolului al XIX-lea se intensifică procesul de destrămarea a modului de productie feudat, extinzându-se treptat relații noi de tip
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
nu mai pot indura “împilătoarele obijduiri”. Revoluția de la 1848 a fost înfrânta, dar dorința țărânilor de a dobândi pământ a devenit mai puternică în deceniile următoare. Prin legea secularizării averilor minastiresti din 1863, unii buciumeni au reușit să răscumpere de la Mănăstirea Bogdana anumite terenuri din zonă. Cu acest prilej s-a hotărât că fiecare să cedeze o porțiune de teren pentru a deschide un drum cu vitele din sat spre izlaz. Așa a aparut “hățașul”, în acest fel evitandu-se vechiul
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
În urmă promisiunilor făcute, răsculații, n-au extins acțiunea lor, dar după înfrângerea răscoalei este știut că n-au primit pământ. Porțile primei școli din satul Buciumi s-au deschis la 11 octombrie 1870. Anterior acestei date cei dornici invataula Mănăstirea Bogdana să citească și să scrie pe cărți bisericești. După înființarea școlii comunale din Onești, unii copii din Buciumi au urmat această școală, care asigură o învățătură temeinică și cuprinzătoare. Buciumenii stăruiau în același timp să se înființeze o școală
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
Eram singurul învățător la 80 elevi”. În timpul primului război mondial întreaga populație a cunoscut din plin distrugerile provocate de crâncena încleștare căreia poporul nostrum a trebuit să-I facă față. Încă din decembrie 1916 armatele dușmane ajunseră pe linia Oituz - Mănăstirea Casin-Pralea întreaga zonă prezentând o deosebită importanță strategică. La Onești s-a instalat cartierul general Eremia Grigorescu, iar în Buciumi a fost incarturita Divizia I-a, precum și alte unități române și ruse venite în refacere. Lipsurile, foametea, bolile au bântuit
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
Isaia a fost mai întâi preot mirean în Buciumi unde deținea numeroase terenuri. Se știe că, de regulă, mânăstirile căutau să atragă în viață monahala mai ales răzeși bogați iar avansarea pe diferite trepte ecleziastice depindea și de averea donata mănăstirii. Devenind călugăr și donând multe pământuri, clericul Isaia a ajuns curând stareț la Mănăstirea Bogdana. Înființând pe moșia lui acel schit Runcul, nu-l închină Mănăstirii Bogdana - așa cum voise - căci s-au opus buciumenii și racautenii. După 1830, Alecu Aslan
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
știe că, de regulă, mânăstirile căutau să atragă în viață monahala mai ales răzeși bogați iar avansarea pe diferite trepte ecleziastice depindea și de averea donata mănăstirii. Devenind călugăr și donând multe pământuri, clericul Isaia a ajuns curând stareț la Mănăstirea Bogdana. Înființând pe moșia lui acel schit Runcul, nu-l închină Mănăstirii Bogdana - așa cum voise - căci s-au opus buciumenii și racautenii. După 1830, Alecu Aslan cumpărând multe terenuri în moșia Buciumi, a reușit să împresoare tot schitul, inclusiv moară
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
ales răzeși bogați iar avansarea pe diferite trepte ecleziastice depindea și de averea donata mănăstirii. Devenind călugăr și donând multe pământuri, clericul Isaia a ajuns curând stareț la Mănăstirea Bogdana. Înființând pe moșia lui acel schit Runcul, nu-l închină Mănăstirii Bogdana - așa cum voise - căci s-au opus buciumenii și racautenii. După 1830, Alecu Aslan cumpărând multe terenuri în moșia Buciumi, a reușit să împresoare tot schitul, inclusiv moară susamintita.Pentru a se folosi de moară, slujitorii schitului erau nevoiți să
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
După dificile și lungi tocmeli s-a încheiat la 12 ianuarie 1832 o învoiala prin care boierul Aslan a cedat acel văd de moară primind în schimb 15 stânjeni în moșia Malul.In continuare Alecu Aslan a propus un schimb: Mănăstirea Bogdana să primească acest schit împreună cu moșia lui din Racauti dar să cedeze, în schimb, o treime din moșia ei e la Onești. Actele de proprietate ale schitului le dețineau însă buciumenii care s-au opus acestui schimb. Din acest
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
schit împreună cu moșia lui din Racauti dar să cedeze, în schimb, o treime din moșia ei e la Onești. Actele de proprietate ale schitului le dețineau însă buciumenii care s-au opus acestui schimb. Din acest motiv a venit la Mănăstirea Bogdana însăși Episcopul Românului, care a poruncit preotului C-tin Rauta să predea imediat aceste acte. Un zapis încheiat atunci arată însă că n-au fost aduse toate actele. Totodată și maicile de la schitul Runcul nu voiau să depindă de
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
Bogdana însăși Episcopul Românului, care a poruncit preotului C-tin Rauta să predea imediat aceste acte. Un zapis încheiat atunci arată însă că n-au fost aduse toate actele. Totodată și maicile de la schitul Runcul nu voiau să depindă de Mănăstirea Bogdana. Astfel, cu toată împotrivirea buciumenilor și racautenilor, acest schimb a fost făcut la 15 martie 1839: Aslan a dat Mănăstirii Bogadana toată moșia lui din hotarul Racauti, primind în schimb o treime din moșia acesteia din Onești, precum și Teisoara
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
însă că n-au fost aduse toate actele. Totodată și maicile de la schitul Runcul nu voiau să depindă de Mănăstirea Bogdana. Astfel, cu toată împotrivirea buciumenilor și racautenilor, acest schimb a fost făcut la 15 martie 1839: Aslan a dat Mănăstirii Bogadana toată moșia lui din hotarul Racauti, primind în schimb o treime din moșia acesteia din Onești, precum și Teisoara aflată în zona Buciumi. Cu acest prilej răzeșii din Buciumi au preluat pentru un timp și moară de la Ciuches. După cum reieise
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
zona Buciumi. Cu acest prilej răzeșii din Buciumi au preluat pentru un timp și moară de la Ciuches. După cum reieise dintr-un act încheiat la 26 octombrie 1844, aceasta moară era stăpânita în acel an de buciumeni care o cumpăraseră de la Mănăstirea Bogdana cu 240 lei suma pe care „se îndatorau s-o achite în patru vadele” (rate). La rândul ei, Mănăstirea Bogdana stăpânea doar formal moșia schitului căci răzeșii din Buciumi și Racauti păstrau zapisul din 1770. Prin dania făcută la
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
un act încheiat la 26 octombrie 1844, aceasta moară era stăpânita în acel an de buciumeni care o cumpăraseră de la Mănăstirea Bogdana cu 240 lei suma pe care „se îndatorau s-o achite în patru vadele” (rate). La rândul ei, Mănăstirea Bogdana stăpânea doar formal moșia schitului căci răzeșii din Buciumi și Racauti păstrau zapisul din 1770. Prin dania făcută la 1 decembrie 1857 de către căpităneasa Anastasia Palade, Schitul Buciumi v-a intra definitiv în proprietatea Mănăstirii Bogdana. Deoarece aceasta danie
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
rate). La rândul ei, Mănăstirea Bogdana stăpânea doar formal moșia schitului căci răzeșii din Buciumi și Racauti păstrau zapisul din 1770. Prin dania făcută la 1 decembrie 1857 de către căpităneasa Anastasia Palade, Schitul Buciumi v-a intra definitiv în proprietatea Mănăstirii Bogdana. Deoarece aceasta danie nu este iscălita de donatoare ci numai de supraveghetorul Ocolului Trotus, autenticitatea ai rămâne discutabila. Din lemnăria bisericii schitului s-a făcut o capelă mică la Mănăstirea Bogdana iar pe locul vechiului schit a rămas o
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
Palade, Schitul Buciumi v-a intra definitiv în proprietatea Mănăstirii Bogdana. Deoarece aceasta danie nu este iscălita de donatoare ci numai de supraveghetorul Ocolului Trotus, autenticitatea ai rămâne discutabila. Din lemnăria bisericii schitului s-a făcut o capelă mică la Mănăstirea Bogdana iar pe locul vechiului schit a rămas o vreme clopotnița și cimitirul din jur. Biserică cu hramul „Sf. Voievozi” este cunoscută și sub numele „Biserică de Jos”, si a fost adusă în anul 1795 din loc. Schitul Frumoasă. Pe
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
O scrie beneventină unică s-a dezvoltat pentru scrierea latinei. Scriind în secolul al VIII-lea, istoricul Paul Diaconul a sosit la Benevento în suita unei prințese din Pavia, destinată să devină mireasa ducelui. Stabilit în cea mai mare dintre mănăstirile beneventine, Montecassino, el a scris mai întâi o istorie romană, iar apoi una a longobarzilor, sursă importantă și pentru istoria ducatului de Benevento. Sub succesorii Zotto, ducatul și-a extins teritoriul în dauna stăpânirilor bizantine. Astfel, ducele Arechis (originar din
Ducatul de Benevento () [Corola-website/Science/324618_a_325947]
-
însă în practică se manifesta ca un stat independent. La un moment dat, principele său s-a aliat chiar cu sarazinii. În 880, Guaifer a fost înlocuit de către fiul său Guaimar I, care l-a forțat să se retragă la mănăstire și să îi predea lui frâiele guvernării. Cronicile care descriu vremea sa îl ilustrează în termenii unui despot și el nu pare să fi fost popular. El a renunțat la alianța cu sarazinii în favoarea unei strânse relații cu împăratul occidental
Principatul de Salerno () [Corola-website/Science/324626_a_325955]
-
îndepărtat de suzeranul său și a prestat omagiu împăratului bizantin Leon al VI-lea, de la care a primit titlul de "patrikios". În 900 sau 901, fiul său Guaimar al II-lea l-a silit pe Guaifer să se retragă la mănăstirea întemeiată de el însuși la San Massimo și i-a urmat la tron. Guaimar al II-lea a reușit să ridice Salerno la măreție. El era un principe mai pios decât tatăl său și a introdus elementele reformei cluniacense la
Principatul de Salerno () [Corola-website/Science/324626_a_325955]
-
Cu vrerea Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Duhului Sfânt...jupânul Vratislav și cu jupânița Stana și cu fiul...și cu fratele său jupânul Miclăușu și cu jupânița lui Sora ...Împăratului ceresc s-a zidit și s-a zugrăvit mănăstirea Sfântului Nicolae ...a lui și neamului său până în veci, în ziua strașnicei judecăți a lui Hristos. În zilelele lui Jicmond (Sigismund),,ca să fie de uric fiilor lui...isprăvit în sâmbăta a șasea a postului...Stana...să isprăvească...iar ei cu
Biserica Sfântul Ierarh Nicolae din Ribița () [Corola-website/Science/324645_a_325974]
-
incitat o răscoală împotriva tatălui său, intervenția promptă a lui Guaimar al II-lea a făcut ca revoltă să fie stinsa. După ce despoticul și nepopularul sau tata s-a retras în 901 (sau a fost forțat să o facă) la mănăstirea din Sân Massimo, Guaimar al II-lea a preluat întreaga conducere a principatului. Pentru început, Guaimar a continuat bunele relații cu Imperiul Bizantin promovate de tatăl său și a primit de la Constantinopol titlurile de "patrikios" și "protospatharius". De asemenea, el
Guaimar al II-lea de Salerno () [Corola-website/Science/324655_a_325984]