45,651 matches
-
aceste sensuri noi, care au dus la extensia și modernizarea behaviorismului clasic. După Miller și Dollard, procesul învățării se realizează prin următoarele fenomene psihice: extinction (anihilarea), spontaneous recovery (recuperarea spontană), gradient of generalization (descreșterea generalizării), discrimination (discriminarea), gradient of effects of reward (descreșterea recompensei), anticipatory response (răspunsul anticipativ), anger (anxietatea), reasoning learning by imitation (învățare rațională prin imitație) ș.a. 5.3.1. Anihilarea (extinction)tc "5.3.1. Anihilarea (extinction)" Recompensa este esențială în învățarea unei deprinderi; ea este, de asemenea
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
intrinsecă pentru ca aceste lucruri să apară este numită generalizarea stimulului intrinsec (innate stimulus generalization). Cu cât indiciile sau modelele de indicii sunt mai puțin asemănătoare, cu atât tendința de generalizare este mai mică. Avem astfel o descreștere a generalizării (gradient of generalization). Niciodată nu există două situații complet asemănătoare. În cadrul experimentului cu fetița, de exemplu, cărțile erau puse la loc în etajeră, ușor diferit față de cum erau așezate anterior, pentru a nu crea o uniformitate a încercărilor, iar fetița privea etajera
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
indiciul răsplătit și până la cel nerăsplătit; și cu atât efectele anihilării sunt mai generalizate, pornind de la indiciul nerecompensat către cel recompensat; astfel încât ar fi imposibil ca discriminarea să fie învățată. 5.3.5. Descreșterea efectelor recompensei (gradient in the effects of reward)tc "5.3.5. Descreșterea efectelor recompensei (gradient in the effects of reward)" Pentru Miller și Dollard constituia o certitudine faptul că recompensele acordate cu întârziere au un efect mai mic decât cele acordate imediat. Cu alte cuvinte, dacă
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
generalizate, pornind de la indiciul nerecompensat către cel recompensat; astfel încât ar fi imposibil ca discriminarea să fie învățată. 5.3.5. Descreșterea efectelor recompensei (gradient in the effects of reward)tc "5.3.5. Descreșterea efectelor recompensei (gradient in the effects of reward)" Pentru Miller și Dollard constituia o certitudine faptul că recompensele acordate cu întârziere au un efect mai mic decât cele acordate imediat. Cu alte cuvinte, dacă un număr de răspunsuri diferite sunt date pe baza unui indiciu și ultimul
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
total generale; răspunsul concretizat prin selectarea cărții în mod greșit putea fi întărit la fel de mult ca și acela de selectare a cărții corecte și învățarea ar fi fost imposibilă. Această dilemă este soluționată prin descreșterea recompensei (gradient in the effects of reward). Legătura dintre indiciul legat de vederea etajerei de la distanță și răspunsul de a merge către etajeră este suficient întărită prin fiecare răsplată pentru a o determina pe fetiță să alerge către etajeră mai repede și mai nerăbdător de-a
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
reacționa în general. (A) Tendința de a se apropia de un țel este mai puternică pe măsură ce subiectul este mai aproape de el. Aceasta este o aplicare a principiului lui Hull cu privire la descreșterea intensității țelului și va fi numită apropierea descrescătoare. (Gradient of Approach). (B) Tendința de a evita un stimul de care îi este teamă este mai puternică pe măsură ce subiectul este mai aproape de el. Aceasta este o extindere a ideii generale a descreșterii întăririi învățării prin evitare. Va fi numită evitarea descrescătoare
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
B) Tendința de a evita un stimul de care îi este teamă este mai puternică pe măsură ce subiectul este mai aproape de el. Aceasta este o extindere a ideii generale a descreșterii întăririi învățării prin evitare. Va fi numită evitarea descrescătoare. (Gradient of Avoidance). (C) Intensitatea evitării se mărește mai rapid pe măsură ce ne apropiem decât se mărește intensitatea apropierii. Cu alte cuvinte, descreșterea evitării este mai rapidă decât cea a apropierii. Aceasta este o nouă presupunere necesară pentru a demonstra următorul lucru: comportamentul
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
pe măsura renumelui operei sale1. Membru al Asociației Americane de Psihologie și câștigător al distinsului premiu științific (1959) al acesteia, numărul publicațiilor lui Festinger depășește 60; cărțile fundamentale sunt: A Theory of Cognitive Dissonance (1957); Deterrants and Reinforcement: The Psychology of Insufficient Reward (cu D.H. Lawrence, în 1962); Conflict, Decision and Dissonance (în colaborare, 1964). Dar există mii de pagini cu trimiteri la „disonanța cognitivă”. Amintim doar câteva, celebre: „The Motivating Effect of Cognitive Dissonance”, în G. Lindzey (ed.), Assessment of
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
1962); Conflict, Decision and Dissonance (în colaborare, 1964). Dar există mii de pagini cu trimiteri la „disonanța cognitivă”. Amintim doar câteva, celebre: „The Motivating Effect of Cognitive Dissonance”, în G. Lindzey (ed.), Assessment of Human Motives (1958); „The Psychological Effects of Insufficient Rewards” (American Psychologist, nr. 16, 1961, pp. 1-11); și, împreună cu J.L. Freedman, „Disonance Reduction and Moral Values”, în P. Worchesi, D. Byrne, Personality Change (1964). În ce consta, pe scurt, apreciata teorie? Întrucât ființa umană luptă pentru armonia internă
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
de incomunicabilități și ignoranța care o atestă indubitabil nu sunt considerate de Festinger ca fiind fatale. Dimpotrivă. El a căutat să găsească modalități și căi de „micșorare a disonanței”. A dezvoltat în acest sens o teorie a „reducerii disonanței” (reduction of dissonance) care poate fi considerată, în mare măsură, o teorie secundară a învățării. Expresia „reducerea disonanței” este echivalentă cu „învățarea parțială”. Nici învățătura, nici cunoașterea nu pot fi „totale”. Dar disonanța cognitivă și apaidensia omenească pot fi minimizate. „Răul lumii
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
conduc, adică lumea sa fenomenologică (his phenomenological world) sau lumea așa cum este înțeleasă de el. Învățarea trebuie să fie și ea o experiență ca să aibă înțeles (meaningful learning). Pentru a conta, cunoașterea trebuie să fie o „experiență a descoperirii” (experience of discovery), mai degrabă decât o simplă transmitere de cunoștințe stocate. Educația trebuie să-și îndrepte atenția spre procesul educativ care promovează învățarea experiențială semnificativă (significant experiential learning). Drept urmare, învățarea trebuie să fie orientată spre planul umanist și construită pe situații
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
a trăit Rogers. 8.2. Teoria libertății de a învățatc "8.2. Teoria libertății de a învăța" Rogers a decretat în manieră fenomenologică că nu există decât două tipuri de învățare: cognitivă și empirică (vezi Rogers, 1967, capitolul „The Facilitation of Significant Learning”, pp. 37-43; vezi și Sahakian, 1970, pp. 508-534). • Învățarea cognitivă (cognitive learning). După Rogers, unele forme de învățare par a fi cognitive într-un mod primar; în primul rând, fixarea anumitor asociații. Un copil poate învăța literele și
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
se dezvoltă numai în individul care a descoperit că învățarea semnificativă, deși amenințătoare, este mult mai profitabilă; că acela care a descoperit că poate fi benign să-și asume riscul de a se deschide acestei experiențe (to take the risk of being open to this experience), atât cea a sentimentelor și a relațiilor interioare, cât și cea a evidențelor pe care simțurile i le comunică despre lumea din jur, se poate dezvolta plenar. Un asemenea individ este cuprins de procesul de
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Este capabil să își permită să „funcționeze” în toată complexitatea sa prin selectarea dintr-o multitudine de posibilități a acelui comportament care, în acest moment, va fi satisfăcător la modul general și cât se poate de autentic (in this moment of time will be most generally and genuinely satisfying). Este capabil să aibă încredere în organismul său pentru buna sa funcționare; nu pentru că ar fi infailibil, ci pentru că este complet deschis consecințelor fiecărei acțiuni și le poate corecta în cazul în
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
cel mai mult datorită celor două cărți ale sale: Motivation and Personality (1954, 1970) și Toward a Psychology of Being (1962, 1968); dar multe dintre lucrările lui extrem de importante au fost publicate postum, într-un volum numit The Farther Reaches of Human Nature (1971). Această ultimă publicație conține și lucrările de valoare pentru teoria învățării - printre ele numărându-se: „Music, Education and Peak Experiences” (Music Educators Journal, nr. 54, 1968, pp. 72-75, 163-171), „Some Educational Implications of the Humanistic Psychologies” (Harvard
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
explicit, după majoritatea acestor autori, că organismul, în cel mai strict sens, are nevoi care trebuie împlinite, astfel încât să devină întru totul uman, să crească bine și să evite bolile (Maslow, 1965a, 1967c). Această doctrină, a unui sine real (doctrine of a real self) încearcă de asemenea o respingere a noțiunii de tabula rasa propuse de către behavioriști și asociaționiști, care deseori vorbesc ca și când orice poate fi preluat și asimilat prin învățare, ca și cum ființa umană ar fi un fel de lut pasiv
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
pentru mai multe feluri de situații asupra cărora s-a concentrat. Amintind că vorbește în calitate de om de știință, Maslow a anunțat în 1968 publicarea, în scurt timp, a unei disertații care va fundamenta o „nouă știință umanistă” (a new kind of humanistic science) și va deveni una dintre „realele îmbunătățiri ale cunoașterii acumulate în timpul scurs de la Adam și Eva” (one of the real childbearing since Adam and Eve). Ar fi trebuit să fie o disertație despre experiența culminantă din timpul nașterii
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
destul de filosofi, în sensul pătrunderii psihologice, aceste experiențe care produc extaz, revelație, iluminare, binecuvântare ar putea fi folosite drept model după care să se reevalueze învățământul clasic sau oricare alt tip de învățământ. Bibliografietc "Bibliografie" Aronfreed, J. (1969), „The Concept of internalization”, în D.A. Goslin (ed.), Handbook of Socialization Theory and Research, Rand McNally, Chicago, pp. 263-323. Baer, D.M.; Peterson, R.R.; Sherman, J.A. (1967), „The development of imitation by reinforcing behavioral similarity to a model”, Journal of the Experimental Analysis
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
sau oricare alt tip de învățământ. Bibliografietc "Bibliografie" Aronfreed, J. (1969), „The Concept of internalization”, în D.A. Goslin (ed.), Handbook of Socialization Theory and Research, Rand McNally, Chicago, pp. 263-323. Baer, D.M.; Peterson, R.R.; Sherman, J.A. (1967), „The development of imitation by reinforcing behavioral similarity to a model”, Journal of the Experimental Analysis of Behavior, nr. 10, pp. 405-416. Baer, D.M.; Sherman, J.A. (1964), „Reinforcement control of generalized imitation in young children”, Journal of Experimental Child Psychology, nr. 1
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
pp. 263-323. Baer, D.M.; Peterson, R.R.; Sherman, J.A. (1967), „The development of imitation by reinforcing behavioral similarity to a model”, Journal of the Experimental Analysis of Behavior, nr. 10, pp. 405-416. Baer, D.M.; Sherman, J.A. (1964), „Reinforcement control of generalized imitation in young children”, Journal of Experimental Child Psychology, nr. 1, pp. 37-49. Baer, D.N.; Sherman, J.A. (1969a), Principles of Behavior Modification, Holt, Rinehart and Winston, New York. Baer, D.N.; Sherman, J.A. (1969b), „Social-learning theory of identificatory processes
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
J.A. (1967), „The development of imitation by reinforcing behavioral similarity to a model”, Journal of the Experimental Analysis of Behavior, nr. 10, pp. 405-416. Baer, D.M.; Sherman, J.A. (1964), „Reinforcement control of generalized imitation in young children”, Journal of Experimental Child Psychology, nr. 1, pp. 37-49. Baer, D.N.; Sherman, J.A. (1969a), Principles of Behavior Modification, Holt, Rinehart and Winston, New York. Baer, D.N.; Sherman, J.A. (1969b), „Social-learning theory of identificatory processes”, în Handbook of Socialization Theory and Research
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
New York. Bandura, A. (1986), Social Foundation of Thought and Action, Englewood Cliffs, New York. Bandura, A.; Barab, P.C. (1969), Conditions Governing Nonreinforced Imitation, lucrare nepublicată (comunicare orală), Stanford University. Bandura, A.; Grusec, J.E.; Menlove, F.L. (1966), „Observational learning as a function of symbolization and incentive set”, Child Development, nr. 37, pp. 499-506. Bandura, A.; Harris, M.B. (1966), „Modification of syntactic style”, Journal of Experimental Child Psychology, nr. 4, pp. 341-52. Bandura, A.; McDonald, F.J. (1963), „The influence of social reinforcement and the
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
1969), Conditions Governing Nonreinforced Imitation, lucrare nepublicată (comunicare orală), Stanford University. Bandura, A.; Grusec, J.E.; Menlove, F.L. (1966), „Observational learning as a function of symbolization and incentive set”, Child Development, nr. 37, pp. 499-506. Bandura, A.; Harris, M.B. (1966), „Modification of syntactic style”, Journal of Experimental Child Psychology, nr. 4, pp. 341-52. Bandura, A.; McDonald, F.J. (1963), „The influence of social reinforcement and the behavior of models in shaping children’s moral judgments”, Journal of Abnormal and Social Psychology, nr. 67
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Imitation, lucrare nepublicată (comunicare orală), Stanford University. Bandura, A.; Grusec, J.E.; Menlove, F.L. (1966), „Observational learning as a function of symbolization and incentive set”, Child Development, nr. 37, pp. 499-506. Bandura, A.; Harris, M.B. (1966), „Modification of syntactic style”, Journal of Experimental Child Psychology, nr. 4, pp. 341-52. Bandura, A.; McDonald, F.J. (1963), „The influence of social reinforcement and the behavior of models in shaping children’s moral judgments”, Journal of Abnormal and Social Psychology, nr. 67, pp. 274-281. Bandura, A
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
learning as a function of symbolization and incentive set”, Child Development, nr. 37, pp. 499-506. Bandura, A.; Harris, M.B. (1966), „Modification of syntactic style”, Journal of Experimental Child Psychology, nr. 4, pp. 341-52. Bandura, A.; McDonald, F.J. (1963), „The influence of social reinforcement and the behavior of models in shaping children’s moral judgments”, Journal of Abnormal and Social Psychology, nr. 67, pp. 274-281. Bandura, A.; Mischel, W. (1965), „Modification of self-imposted delay of reward through exposure to live and symbolic
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]