4,343 matches
-
lipsește gândul la Iisus Hristos. Și s-au provocat mai ales la Dionisie Areopagitul acuzat și din această pricină de neoplatonism și la isihaști. Dar și la aceia ca și la Nichifor Crainic, chiar dacă în descrierea propriu-zisă a etapelor de înălțare a spiritului nu se prea face amintire de Iisus Hristos, aceasta se explică din motive de metodă pentru a nu se complica descrierea. Despre necesitatea gândului la Iisus Hristos se vorbește când se stabilesc în prealabil condițiile fundamentale ale acestei
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
gândului la Iisus Hristos. Nichifor Crainic dă și dânsul un loc de frunte rugăciunii lui Iisus în mistică. Curios este, de altfel, că acești critici catolici care îi reproșează misticii ortodoxe că lipsește Hristos din ea, o acuză că așteaptă înălțarea spiritului pe culmile vederii luminii dumnezeiești de la o facilă repetare a unei scurte rugăciuni către Iisus. Uită însă că eroismul încordărilor ascetice și al vieții de rugăciune e realizat în spiritualitatea ortodoxă într-un grad care nu e nici pe
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
întâi asupra unui precept evanghelic, ne coborâm apoi în sufletul nostru pe care îl găsim atât de departe de idealul cerut prin acel precept și în sfârșit ne înălțăm cugetul spre Dumnezeu al cărui ajutor îl avem. Meditația înscrie o înălțare de la imaginile sensibile spre contemplația spirituală; în fața diferitelor metode de meditație apuseană, Nichifor Crainic înalță printr-o analiză magistrală și amănunțită valoarea metodei de frunte a ortodoxiei: metoda isihastă, care are în centrul ei rugăciunea inimii sau a minții, sau
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
prin subsau inconștient, Nichifor Crainic se înscrie în apărătorul celei mai elevate părți din ființa omenească: inteligența conștientă. Conținuturile sufletești ale stărilor de extaz, de inspirație, nu vin de-a gata din subterana sufletului, ci ele se obțin printr-o înălțare a minții spre realitățile mai presus de fire, înălțare efectuată de forța atractivă și întăritoare a acelor realități. E vorba de o ascuțire, de o sensibilizare, de o învigorare a puterii de pătrundere a inteligenței noastre. „Mintea e tronul lui
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
celei mai elevate părți din ființa omenească: inteligența conștientă. Conținuturile sufletești ale stărilor de extaz, de inspirație, nu vin de-a gata din subterana sufletului, ci ele se obțin printr-o înălțare a minții spre realitățile mai presus de fire, înălțare efectuată de forța atractivă și întăritoare a acelor realități. E vorba de o ascuțire, de o sensibilizare, de o învigorare a puterii de pătrundere a inteligenței noastre. „Mintea e tronul lui Dumnezeu în suflet” proclamă Nichifor Crainic în acord cu
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
sublim). Este deci vorba aci nu de o categorie psihologică, ci de una de dincolo de suflet. Dacă interpretăm bine cuvintele de mai sus și altele asemenea, între acest eu profund și inteligența supranaturalizată există următoarea trăsătură de conciliere: inteligența în înălțarea ce-o încearcă sub forța harului dumnezeiesc transcende psihologicul, ajunge până la intersecția între făptură și Dumnezeu, temelia ei, pe care ea o vede acum lămurit. Iar la această intersecție este însăși rădăcina eului, scăldată și deci întreținută de puterea dumnezeiască
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
se asociază la lucrarea lui Dumnezeu în lume. Recunoașterea lumii în Iisus Hristos înseamnă recrearea ei în har. De obicei, rolul Mântuitorului în lume se înțelege fragmentar, ca un episod istoric, punctat de apariția prin întrupare și de dispariția prin înălțare. Iconografia bizantină ne dă o imagine plastică a întregimii acestui rol când înfățișează pe Mântuitorul înconjurat de astre și ținând în mână globul pământesc. Această icoană corespunde concepției juste despre raportul lui cu lumea. Mântuitorul e Alfa și Omega tuturor
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
nelimitată în puterea individului de a se ridica deasupra lumii formulându-i sau dictându-i legile lui. E o atitudine de orgoliu, care reproduce la infinit și consacră păcatul lui Adam, căzut prin trufie în clipa când îl îmbăta iluzia înălțării prin propria-i natură. Lumea dinainte de Hristos a gândit în această autonomie; lumea modernă, divorțată de Hristos, s-a întors la ea, reluând păcatul de la capăt. Neoumanismul, care și-a făcut din ea principiul de temelie, crede că reînviază ideile
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
nu zicem a lui Herder sau a lui Guizot, cuprinde lucruri luate cu toptanul, de vreme ce nu tot ce creează omul e menit să-l ridice mai presus de natură. Căci dacă plăsmuiește valori ideale și dezinteresate dintr-un elan de înălțare spirituală, el face și lucruri de caracter practic din impulsul biologic al conservării, adică al rămânerii în natura dată. Distincția aceasta între creația practică și creația spirituală necesită o disociere de termeni, la a căror alegere nici Guizot și nici
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
îndepărtată cu simbolismul vizibil al euharistiei, cultura integrată în cult ne apare ca un corp sensibil al religiei. Limitat în timp și în spațiu, el nu limitează religia, ci, prin felul cum stimulează ființa omenească, ajută în măsură considerabilă la înălțarea către Dumnezeu. Acum. ce nevoie să insistăm asupra acestor lucruri, care nouă ortodocșilor ne par de sine înțelese? Orice lămurire a concepției noastre ne întărește poziția față de concepțiile contrare. Există chiar în sânul creștinismului idei și curente deosebite de ale
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
fericirii, a armoniei și frumuseții. El lucrează deopotrivă în negația filosofică, în negația științifică și în negația politică. Dar e tot așa de prezent în negația estetică. Năzuința lui continuă este să demonetizeze în ochii omului toate marile și nobilele înălțări ale sufletului, în orice domeniu de activitate și să reducă existența umană, dacă se poate, la forme vegetative și biologice. Această acțiune de înjosire nu trebuie confundată cu ideea de umilință creștină. Umilința creștină e o înjosire în fața lui Dumnezeu
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
domeniu de activitate și să reducă existența umană, dacă se poate, la forme vegetative și biologice. Această acțiune de înjosire nu trebuie confundată cu ideea de umilință creștină. Umilința creștină e o înjosire în fața lui Dumnezeu pentru a face posibilă înălțarea la noblețea spirituală. Umilința creștină e lepădarea de tine însuți pentru a te reintegra în ordinea supranaturală a harului dumnezeiesc. Ea e condiția ridicării din mizeria terestră. Căci în concepția creștină omul e investit cu atâta demnitate încât depășește însăși
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
îmbată sufletul de entuziasm: „Cât sunt de vrednice de iubire lucrurile lui și dragi la privit ca niște flori!” Accentul de tandrețe al acestei exclamații ne arată gradul de afecțiune a inteligenței vrăjite de contemplație. Căci în asemenea momente de înălțare. Dumnezeu nu mai e simplă idee, consecință a raționamentelor logice, ci o prezență imensă, pe care o trăim aproape cum trăim parfumul florii pe care o ținem în mână. Condiția contemplației sensibile religioase e însă existența obiectivă a frumuseții în
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
era convins că muzica lui va mântui lumea de suferințe. În realitate, nici un artist de geniu n a creat pentru a face pe oameni să petreacă. Fiecare atribuie frumuseții, pe care a făurit-o, o misiune de purificare și de înălțare. Gânditi-vă numai la un Tolstoi sau la un Dostoievski. Problema foarte complexă a moralității artei s-ar putea socoti lămurită în principiu după mărturiile tuturor marilor făuritori de artă, convergente în recunoașterea unei misiuni de înnobilare și de regenerare prin
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
forma cea mai înrudită cu contemplația mistică. Sublimul în estetică e modul cel mai înalt și mai izbitor de manifestare a frumuseții și de experiență artistică. Dacă efectul artei asupra sufletului e o eliberare euforică din lumea contingențelor și o înălțare entuziastă în lumea spiritului, când e vorba de frumos efectul acesta se produce fară stavile, printr-o comunicare de la operă la suflet și de la suflet la operă; între subiect și obiect există o directă proporționare de forțe, care înlesnește intercomunicarea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
înnegurat în ființa noastră spirituală Nu se poate zice că, în această stare de păcat. Dumnezeu și-a părăsit făptura. Căci, după Ioan Evanghelistul, Logosul era în lume, dar lumea nu l-a cunoscut. Toate râvnele și toate impulsurile de înălțare spre bine ale omului căzut, spre adevăr și frumos, trebuie să le atribuim tainicelor inspirații ale Logosului, care lucrează necontenit în lume înainte de a se întrupa ca Mântuitor al ei. Căci, în toate felurile, Dumnezeu e autorul binelui, iar omul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
în formă de opt și se păstrau până primăvara, când se afumau și se tămâiau boii și plugul înainte de pornitul la arat, apoi erau mâncați de plugari. Sfântul Ștefan, prăznuit pe 27 decembrie, a fost unul dintre martorii Învierii și Înălțării la cer a Mântuitorului, ca și al pogorârii Duhului Sfânt. A fost ales, pentru credința și evlavia sa, drept arhidiacon, chiar atunci, în primele zile de după Cincizecime, când apostolii au tras la sorți zonele în care vor purta Cuvântul Domnului
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
De o parte și de alta a coșciugului, se face câte o mică fereastră, ca să aibă mortul pe unde răsufla, să vadă pe cei ce-l conduc pe ultimul drum și să-și ia la revedere de la ei. În ziua Înălțării Domnului, cei care au în familie morți împart azime calde, ceapă verde și rachiu, pentru sufletele morților; prin asta se crede că, în acea zi, se înalță sufletele morților la cer și trebuie să aibă merinde de drum. Omul dacă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
modul fizic, făcând să dispară denumirile românești ale străzilor, statuile și firmele magazinelor. Încercarea a avut o serie de rezultate pozitive: modernizarea în toate segmentele vieții, dezvoltarea infrastructurii, întărirea sistemului instituțional și al politicii de resurse umane din cultura maghiară. Înălțarea edificiului național poate însemna modernizare, ceea ce se poate solda și cu un eșec, ba mai mult chiar, cu o tragedie. Istoria Transilvaniei (între anii 1940-1944) este plină de învățăminte, pentru că toate aceste elemente sunt prezente: mândria națională, autoritatea justițiară ideală
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
cu marele stat major al armatei și cu administrația locală), în ceea ce priveau problemele naționalităților la nivel guvernamental (nu neapărat la nivelul administrației locale) relativa toleranță manifestată s-a împăcat destul de bine cu tendințele cât se poate de ferme ale înălțării edificiului național. În ciuda toleranței celui care o formulase, ideea aceasta nu a ținut seama de faptul că deceniile care au urmat anului 1918 făcuseră posibilă (în majoritatea regiunilor care suferiseră o seamă de jigniri din partea fiecărui centru al țărilor succesoare
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
zgomotoși, cărora lăutarii le cântau în cabane până în zori; ei nu le simpatizau nici pe doamnele de la Pesta, care purtau pantaloni călcați la dungă și se "boiau" de câteva ori pe zi. Turismul putea constitui un mijloc de "educare și înălțare națională" nu numai din punct de vedere spiritual, ci putea ajuta și la redresarea economiei, respectiv la domolirea luptei dintre naționalități. La Conferința Transilvană prim-ministrul Teleki Pál a atins și "problema timpului liber". El vedea ridicarea Țării Secuilor exclusiv
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Dumnezeu. Părintele Dumitru Stăniloae evidenția posibilitatea unei înduhovniciri dumnezeiești, a unei îmbrăcări christice a structurii umane prin actul de Revelație, precum și prin actul kenotic 7. Spre deosebire de creștinismul occidental care "nu dă aproape nici o însemnătate lucrării Duhului Sfânt în oameni după înălțarea lui Hristos sau a lui Hristos cel înălțat prin Duhul Sfânt" se remarcă chiar o ruptură între Hristos și Duhul Sfânt; "se afirmă în Hristos separat, un Hristos al discursurilor, nu al harului necreat din Sfintele Taine, al Celui ce
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
din 1060 pînă în 1503, mai bine de patru secole. Catedrala Sankt Kastor din Koblenz - Germania s-a edificat între secolele XII-XV. La Catedrala din Chartres - Franța, poate cea mai cunoscută, s-a pus piatra de temelie la 1134 și înălțarea ei s-a încheiat la 1260, ceva mai mult de un secol. Nu altfel a fost în cazul Catedralei Nôtre Dame - simbol al Parisului, unde s-a lucrat aproape un secol, între 1160 și 1250. O astfel de enumerare ar
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
a 40-a zi după moartea lor, intră definitiv în situația ce se cuvine valorii lor morale. După exemplul Domnului, Care după ce a terminat lucrarea mîntuirii noastre prin viața și moartea pe Cruce, a pus coroană la lucrarea Sa în înălțarea la ceruri a 40-a zi după moarte. Sufletele repauzaților, terminînd cursul existenței lor pămîntești, primesc de la Dumnezeu, a 40-a zi pedeapsă sau recompensă, după faptele lor. După exemplul Domnului, Care, după înălțarea Sa a 40-a zi, a
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
pus coroană la lucrarea Sa în înălțarea la ceruri a 40-a zi după moarte. Sufletele repauzaților, terminînd cursul existenței lor pămîntești, primesc de la Dumnezeu, a 40-a zi pedeapsă sau recompensă, după faptele lor. După exemplul Domnului, Care, după înălțarea Sa a 40-a zi, a șezut pentru totdeauna de-a dreapta lui Dumnezeu, așteptînd pînă se vor pune vrăjmașii Săi așternut picioarelor Sale (Evr. 10 12-l3), Sufletele repauzaților, a căror soartă a fost fixată prin judecata particulară a lui Hristos
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]