7,391 matches
-
lîngă noi. Dar nici de molîii (dumnezeule, cît de mulți!) ai căror hormoni au hrănit, amar de vreme, nenorocitul colectivism, iar azi stau presați în albumul cu fotografii de familie. Marea familie... Un pesimism nu neapărat maladiv mă readuce acum, înțelept, în liniștea atelierului. De la fereastra căruia filtru lumea largă mi se arată oricum mult mai frumoasă. Deci. Conjuncția care face ravagii azi. Mai ales între juni. Fotbaliști, chelneri, acționari, bodigarzi, mediatori, doctoranzi, taximetriști, bingomani. Întrebați-i orice și nu veți
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
nu strică. Și n-a stricat. Repulsiei pînă la vomă în fața poveștii bestiale, impulsului primar de-a trage, la rîndu-mi, în cei ce trăgeau în dreapta și-n stînga, le-a luat locul a doua zi, "reevaluarea" peliculei. Într-o liniște înțeleaptă. (Tocmai citisem fraza: violența se naște din violență și naște violență, iar perseverarea mea în repulsia din timpul filmului mi s-a părut, brusc, prostie.) Situarea calmă deasupra emoției mi-a oferit pe loc și satisfacția judecății. De unde cu cît
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
scenariul european era deja parafat la Washington și la Moscova. Și că Bucureștiul evident, original prin obtuzitatea unui dictator rudimentar și megaloman, asta determinînd și vărsare de sînge trebuia să-și însușească datele scenariului, chiar să imite acte oricum mai înțelepte ale Poloniei, Ungariei, Cehoslovaciei, Germaniei în a părăsi comunismul și a reinstaura ordinea antebelică. Păstrînd proporțiile în sensul neechivalării a ceea ce s-a petrecut în 1989 cu alte momente ale istoriei românești să concedem că 1848, 1859 sînt (și ele
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
protagonistul manifestării nu provine din nu știu de pătură resentimentară, motivată cumva a-și revendica mentalități propagandistic înroșite în jumătatea de secol totalitar. Dimpotrivă, tînărul (și simpaticul) istoric Adrian Cioroianu oficiază, în scrisul său, în emisiunea deja amintită, un act înțelept de reformulare a istoriei în lungul și lugubrul interstițiu comunist. Aproape nimic din gestica lui intelectuală nu indică obscure servituți, cu atît mai puțin polițe la eventuale presiuni venite dinspre un mental încă așa de marcat colectivist. Spun aproape, deoarece
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
călcau pe bombeuri în nodurile de cale ferată. Studenții? Ce distinse viitoare cadre de nădejde pentru societatea multilateral dezvoltată! Unde-i Heidelberg-ul românesc de altădată? Asta, doar ca să cădem un pic în operetă. (Deși, de dramă e vorba.) Pentru că țării, înțeleptei Românii gîndite de bărbații ei înțelepți, îi erau suficiente trei importante universități: Iași, București, Cluj, acestea asumîndu-și, în timp tocmai prin unicitatea lor prestigiul asemănător celor din partea selectă a Europei. Subsumîndu-se sistemului comunist de exterminare a elitei românești, proliferarea prostească
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cale ferată. Studenții? Ce distinse viitoare cadre de nădejde pentru societatea multilateral dezvoltată! Unde-i Heidelberg-ul românesc de altădată? Asta, doar ca să cădem un pic în operetă. (Deși, de dramă e vorba.) Pentru că țării, înțeleptei Românii gîndite de bărbații ei înțelepți, îi erau suficiente trei importante universități: Iași, București, Cluj, acestea asumîndu-și, în timp tocmai prin unicitatea lor prestigiul asemănător celor din partea selectă a Europei. Subsumîndu-se sistemului comunist de exterminare a elitei românești, proliferarea prostească a așa-ziselor universități era, de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
asta, un nonagenar cu vag accent străin, cu restul de jovialitate ce i-a mai rămas dintr-o viață trăită, sigur, doar în opulente jovialități. Cine-o fi Matusalemul la patru ace? Vreun român din primele valuri ale emigrației? vreun înțelept evreu plecat pe bani grei din raiul comunist autohton? vreun regizor de film din stirpea lui Jean Negulescu? vreun armator stăpînind cine știe ce golf sud-american? Ei, bine, nici unul din aceștia. La un moment dat al discuției, multvioaia moderatoare îi și pronunță
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
adică, admite în vîrful său și un exemplar pentru care putere înseamnă, de ce nu, doar postura hipercabrată a bicepșilor și zîmbetul trigemen al maxilarelor. Îl admite. Pentru că, să recunoaștem, epoca în care ne mișcăm acum e una eminamente musculară, iar înțeleapta Americă trebuie să-și arate (și) mușchii, ca să fie credibilă. Nu numai pentru o lume a treia, oricum obișnuită cu fundamentale genuflexiuni musculare,dar și pentru cea europeană, din ce în ce mai nărăvaș antiamericană. Dar mai bine să ferească Dumnezeu America de mușchii
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Pacientul englez, fascinantul film după romanul lui Michael Ondaatje. Deschis și devorat atunci, înaintea filmului văzut imediat, pe Lăpușneanu, într-o seară miraculoasă. Prin revelația convertirii magnificei proze în la fel de magnifica peliculă. Final. Întrebat de gazdă dacă invitatul său, acest înțelept stăpîn al lumii (filmului), ar fi tentat cumva să-și investească prestigiul în politică, Minghella a avut un rictus de o politicos-aristocratică respingere... 30 martie Nu numai alarmele de pe mașinile parveniților noștri ne agresează urechile. Mai sînt și vocile peste
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ce nu ezistă cine știe ce posturi și slujbe grase și strălucite în statele Elveției". După ce Wilhelm ăsta îi asigură pe cititori că "acum, cu nihiliștii (nifiliștii, vorba lui nenea Iancu, n.n.) ne-am mai liniștit", precizează: "Consiliul federal a luat măsuri înțelepte pentru ca sfîntul obicei de azil pe care Elveția l-a avut ca deviză fiind respectat, să se dea satisfacere și țărilor vecine, izgonindu-se criminalii politici ordinari". Rezon! Și mai spune Tell: "În coloniile rusești de aici se observă o
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
a vedea cum trecători cu totul nevinovați de limba ce-o vorbesc răspund t.v. unor chestiuni de alambicată politică, pentru a trage concluziile pe care, evident, anchetatorii înșiși sigur nu le iau în calcul. E de mirare cum un înțelept și judicios Stelian Tănase apelează și el la un soi de sondaj al emisiunii sale nocturne, pentru a conchide cu aer candid că procentele de da și nu sînt chiar cele pe care un om cu mintea întreagă, de ce nu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
traseul ei tradițional, evitînd sincopele la care asistăm acum cu strîngere de inimă. Pentru că animozitățile devenite parcă programat constante dintre președintele proletar și burghezul prim-ministru nu fac decît să prilejuiască pesedismului în derută motive de speranță. În loc să-și gestioneze, înțelept și fotogenic, istorica victorie, Băsescu se complace și inestetic, și periculos în animozități cu desemnatul său, periclitînd colosalul proiect al radicalei schimbări. E de admirat deocamdată (cît va mai admite discreționarul disprețuitor al codului manierelor elegante) ținuta demnă (și, de la
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
administrată, literar oricum, de un Bruckner. De ce paradigmaticul Pavel Șușară nu comentează sistematic ieșirile în arenă ale complexatului băiețică vizual? Atît de insolent la modă acum, dar și atît de trist anonim, în cazna de a-și propune vidul. Doar înțeleaptă detașare?... Cineva ar trebui să-i onoreze pe acești insurgenți ai nimicului cu imediate întîmpinări, fie ele și galante. Să le frăgezească retina, arătîndu-le că rasatele tendoane ale frumoaselor lor partenere de trotuar sau de terasă există. Și că merită
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
buni că țara noastră a obținut în ultimii ani unul dintre ritmurile cele mai înaintate de dezvoltare a economiei. De asemenea, nu văd cu ochi buni faptul că România se afirmă tot mai mult pe arena internațională datorită politicii juste, înțelepte, promovată de partidul și guvernul țării noastre. Noi deținem date din care reiese că România a fost obiectul unei discuții într-un for foarte important al țărilor imperialiste. S-au pus acolo două probleme: care trebuie să fie poziția... Tov.
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
demnitate, pentru o viață mai bună și mai dreaptă. Această trăsătură politică și etică a poporului român cu adânci tradiții își găsește cea mai deplină și strălucită afirmare astăzi, când în fruntea partidului și statului nostru se află cel mai înțelept și iubit fiu al națiunii noastre, tovarășul Nicolae Ceaușescu. Întruchipând cele mai înalte virtuți ale poporului, năzuințele și aspirațiile sale cele mai nobile, secretarul general al partidului, președintele R. S. România, comandantul nostru suprem conduce cu fermitate și înțelepciune, cu
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
un set de motive: dacă ochelarii sînt un motiv în Prințesa Brambilla, vederea e o temă în aceeași lucrare. Motivul ar trebui deosebit și de TOPOS, care este un complex specific de motive ce apare frecvent în texte (literare): nebunul înțelept, copilul bătrîncios, locus amoenus etc.. 2. O unitate narativă, minimală la nivelul sintactic; o ASERȚIUNE NARATIVĂ. Pentru Tomașevski, motivele pot fi statice (desemnînd o STARE), sau dinamice (desemnînd un EVENIMENT). În plus, ele pot fi logic esențiale acțiunii narative și
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
prezentate, ca fiind transmise implicit sau explicit de narația sa. Se poate considera că tonul e o funcție a DISTANȚEI. ¶Brooks, Warren 1959; Richards 1950. topos. Orice dispoziție stabilă de MOTIVE care apar frecvent în textele (literare). Topoï ca nebunul înțelept, copilul bătrîncios și locus amoenus abundă în literatura apuseană. ¶Curtius 1973 [1970]; Ducrot, Todorov 1979 [1996]. Vezi și TEMĂ. tramă. Vezi INTRIGĂ. transformare [transformation]. O operație care leagă două șiruri sau două nivele structurale în același text, sau două (cu
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
fi „produs” în cadrul lărgit al obișnuitelor ședințe bilunare de comunicări, ori care să-i fi solicitat un sfat, o idee sau opinie - în afara celor oferite cu pilduitoare generozitate, din proprie inițiativă - și care să nu fi fost beneficiarul celor mai înțelepte sau oportune sugestii din parte-i. Dimpotrivă, din preaplinul înțelepciunii sale s-au înfruptat nu doar moderniștii, favorizați prin definiție de proximitatea tematică și cronologică a preocupărilor științifice comune, ci și ceilalți colegi (inclusiv arheologi, până la separația administrativă de după 1990
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și fără primejdie dă cătră amândouă părțile, adecă și de către turci, și dă către moscali, dumnezeiasca pronie carea necontenit iaste păzitoare celui ce nădăjduiește întru ea, bine au voit ca și acel lucru să se chivernisească de buna otprăvuire a înțeleptului domn”; Gheorghe Castriotul a fost trimis la țar, „însă la iveală, pentru pricina ce mai sus pomenim, adecă pentru înnoirea păcii, iar într-ascunsu pentru chiverniseala pământului”; Toma Cantacuzino, care aspira la tron, se afla și el la Iași, „dar
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
oferea posibilitatea folosirii ei ca o diversiune în Ungaria sau Rusia, după cum nu era în interesul Prusiei să lucreze la sporirea forței ruse; regele Prusiei avea două căi de ales: ori să oprească cursul cuceririlor ruse, ori, ceea ce era mai înțelept, să încerce cu adresă să tragă profit” din ele. Rusia - își continua raționamentul regele - dorea să pună stăpânire pe Moldova și Muntenia, ori să le proclame independente sub protecția sa, ceea ce respingeau hotărât Austria și Turcia. Împărțirea Poloniei apărea, în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
28 octombrie 1988; republicat in Georges Mathieu, Désormais seul en face de Dieu, Lausanne, L'Âge d'Homme, 1998, pp. 174-176. În aceeași carte este publicat textul "Mon ami Lupasco", sub titlul "Dialogue avec Lupasco", pp. 267-272. * Elena Solunca, "O înțeleaptă asumare a contradictoriului", Contemporanul, 28 octombrie 1988. * Monique Jutrin, Benjamin Fondane ou le périple d'Ulysse, Paris, Nizet, 1989, p. 59. * Ida Rabinovitch, "Physicien et forgeron de l'outil logique. Hommage à Stéphane Lupasco", Sources, nr. 22, iunie-iulie 1989. * L.
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
era o parte a ordinii naturale. Stoicii, ca și Aristotel, au pus accent pe importanța rațiunii, ordinea rațională fiind în centrul tuturor lucrurilor. Trăsătura distinctivă a dreptului natural, în viziune stoică, era rațiunea. Dreptul natural este dreptul persoanei drepte sau înțelepte 49. În spațiul roman, eclecticul avocat Cicero a preluat și transmis ideea de lege naturală. În dreptul roman, termenul de lege naturală (jus naturale) era echivalentul latin al termenului filosofic grecesc pe care stoicii îl utilizau ca desemnând o lege considerată
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
interioară a cuiva. Oamenii onorabili își controlează pasiunile și dorințele, nefăcând nimic rușinos. Dacă persoana onorabilă e cea mai demnă de respect, iar cea nedreaptă cea mai rea, o persoană corectă este de un tip intermediar 161. În cazul omului înțelept, toate cele trei tipuri de bunătate morală trebuie să conveargă, însă Thomasius are pentru fiecare o regulă separată. Principiul onoarei este: "Orice ai vrea să facă alții, fă tu însuți", principiul corectitudinii morale este: "Orice ai vrea ca alții să
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
mai periculos să încalci legea decât să i te supui; trebuie să te gândești dacă răul probabil al supunerii este mai mic sau mai mare decât răul probabil al nesupunerii"201. Bentham consideră că, într-un stat liberal, cu legi înțelepte, avantajele supunerii față de legi sunt considerabil mai mari decât ale nesupunerii sau ale rezistenței la ele. Urmând tradiția lui Hobbes, care definea justul ca fiind ceea ce poruncește legea, iar injustul ca ceea ce interzice ea, formele radicale ale pozitivismului pun semnul
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
ceea ce poate fiecare să dea, spuse mai departe regele. Autoritatea se bizuie, înainte de orice, pe rațiune. Dacă-i poruncești poporului tău să se azvârle în mare, el se va răzvrăti. Am dreptul de a cere supunere, pentru că poruncile mele sunt înțelepte. Și asfințitul meu de soare? îi aminti micul prinț care, atunci când punea o întrebare, nu uita niciodată de ea. Vei avea și-un asfințit de soare. Voi da această poruncă. Dar cu-noscând legile ocârmuirii, voi aștepta până când împrejurările vor fi
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]