3,404 matches
-
le faci bine. Iar eu pot spune oricui, fără nici o prezumție: nu „dosarul”, nu pilele, ci munca (munca de calitate) m-a ținut aci! Da, am minte, ochi și mîini de redactor! *Ce nu am spus sau n-am evidențiat îndeajuns la întrevederea cu Jipa și Enășoae? Că eu nu scriu niciodată împotriva inimii, de mîntuială, fără un dram de convingere. Scriu puțin, dar îmi respect scrisul. Că dezacordurile mele cu G. sînt mai profunde decît par. Că pentru mine el
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
șiadbei, ca și frații săi mi-au fost elevi la „Gane”. 5) I. Irimescu e generos. Bravo lui! (63 sculpturi!). 6) D-na Ungureanu se plânge, că folticenenii sunt cam indiferenți față de munca sa la „Mărturii” și n-o ajută Îndeajuns. Are dreptate. 7) Mi-ar fi făcut plăcere vizita d-nei și d-lui Moscaliuc. E inimos, activ și bine intenționat. 8) Vă felicit pentru „simpozionul” de la Casa de cultură Flt., dar tot D-voastră de la „Galerie”, trebuie să munciți? Ce
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
călduros, și Lenuș și eu, pentru delicata d-tale atenție. Duioase aduceri aminte ne-a stârnit Băncuța, În colorata d-tale evocare 660. Aceste rânduri confirmă că suntem zdraveni, după cutremurul care a făcut ravagii În cartierul nostru. Două blocuri, Îndeajuns de apropiate de locuința noastră, s-au prăbușit. Casa În care stăm, veche de un veac, a rezistat destul de bine, rămânând În picioare. Sunt ziduri crăpate, tavane brăzdate, am avut oarecari necazuri cu baia, cu sobele, cu biblioteca (răsturnată), dar
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Vom Încerca să Închegăm o arhivă imagistică referitoare la viața povestitorului, ca semn că am trecut și noi prin lumea asta și că am iubit pe oamenii acestor pământuri. Ușor de zis, greu de făcut!! Nici unul din noi nu cunoaște Îndeajuns de bine Fălticeniul pentru a nu „bâjbâi” săptămâni prin el, și În acest caz fiind păscuți de primejdia de a greși. Așa se face, că te rugăm să ne jertfești câteva ceasuri din timpul matale, și așa destul de sufocat de
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
O suferință dincolo de limitele omenești Nu știu dacă Nicolae Petrașcu și-a dat vreodată îndeajuns seama de rolul pe care l-a jucat în viața mea. Împrejurările ne-au impus întotdeauna o limită nedorită în raporturi. A-i mărturisi atunci cât de mult îl prețuiam, i aș fi părut deplasat și, poate, chiar suspect, iar
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
pe ceilalți minoritari și străini. Această acțiune a creat o serie de situațiuni noi, unele aparente - altele oculte, care trebuiesc identificate și studiate cu cea mai mare atenție. Rezultatele imediate ale acestei adevărate revoluții de ordin economic, nu sunt cunoscute îndeajuns, deoarece până acum lipsesc datele oficiale și exacte. Pentru a judeca valoarea acțiunii de până acum, în scopul de a ști cum trebuie îndrumată în viitor pe baze exacte, urmează să se culeagă și centralizeze datele necesare. În acest scop
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
a însușit suma de circa un milion lei de la evrei prin percheziții corporale. - Și-a însușit toată îmbrăcămintea și încălțămintea bună a evreilor. - A maltratat pe evreii care încercau să reclame. - A dat o proastă îngrijire evreilor, nedându-le mâncare îndeajuns, precum și o mâncare proastă. - Nu a dat asistență medicală evreilor, fapt pentru care unul din ei a murit. Având în vedere cele mai sus arătate, Am onoare a vă ruga să binevoiți a dispune o cercetare severă prin un ofițer
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
rana de la burtă. Capul mă durea și el de la căzătura zdravănă. Oricum n-aveam ce face în poziția în care mă aflam. Nu-mi rămânea decât să suport durerile cu stoicism. Când am ajuns destul de aproape de vârf, lumina lanternei era îndeajuns de puternică pentru a fi capabil să disting câte ceva în jurul meu. Deși n-ar fi fost nevoie. Mă obișnuisem atât de bine cu cățăratul pe întuneric, încât chiar m-a deranjat când am început să-mi văd gesturile și era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
1969), Sentiment de vârstă (1972), poemele au, tot mai elocvent, „expresia esențializată, marcată de tentația degajării eliptice a afectului” (Lucian Alexiu). Cântecul materiei (1973), selecție din versurile de până atunci, și Cumpăna bucuriei (1975; Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca) cristalizează îndeajuns de pregnant traseul și profilul poeziei căreia F. îi rămâne fidel. În Reminiscențe naive (1977), Gulliver (1979; Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca), Istorie personală (1983; Premiul Uniunii Scriitorilor), De toamnă (1986), Decorul speranței (1988), Jucător de rezervă (1992), dimensiunea reflexivă
FELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286977_a_288306]
-
exerseze în nuvele care mizează pe o problematică mai profundă. În pofida unei expresivități stilistice aparte, lipsa de profunzime, stereotipia personajelor și accentul moralizator scad adesea valoarea acestor scrieri. În volumele de nuvele Necunoscuta (1928) și Casa cu gratii (1944), nu îndeajuns de omogene, notațiile de atmosferă consună cu gesturile tipice ale unor personaje feminine puternice. Această lume a misterului nedeslușit, colorată de farmecul inocenței, pretinde ca investigația să se servească de mijloacele introspecției sau de viziunea unui martor. Ceva mai reușită
GABRIELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287122_a_288451]
-
și Vlaicu, după ce își deplânge în fade lamentații devotatul slujitor și tovarăș, hotărăște ca asasinul să ia locul celui asasinat, ca Mircea, deci, să devină ceea ce fusese Român Gruie: „pavăza și brațul” său. Vlaicu, așadar, îl absolvă pe nesăbuit, pedepsit îndeajuns prin spasmele conștiinței și hărăzit oricum, fiind viță de Basarab, unui destin aparte. Înșirând chinurile și durerile țării urgisite, monologul din final („Chinuri?...”) e o izbucnire nestăvilită a unor trăiri îndelung comprimate. Inexistente în textul de la premieră și în acela
DAVILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286707_a_288036]
-
să cucerească lumea prin literatură? Pentru că, În fond, dacă miza scrisului este strict individuală, victoria unui scriitor nu se consumă la gura sobei ci, dincolo, În mintea cititorilor. IV. Literatura angajată. Naturalism, autoficțiune, libertinaj, trash Realitatea nu va fi niciodată Îndeajuns de ultragiată În mod romanesc. Orice-ul care trece astăzi drept ceea-ce-vine-de-la-sine cere să fie Încă și fără Încetare nemăsurat pentru a fi delegitimat, numai astfel va fi reprezentat În mod fildel. Philippe Muray Enormul În literatură este deci un
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
acum, una nouă: noile forme de credință religioasă. Schopenhauer sau Spengler, Valéry sau Fukuyama, șaman sau guru, Houellebecq rămîne, și după acest roman masiv, un scriitor mondial, așa cum nouă ne lipsește. Primul lucru de remarcat În cazul literaturii houellebecquiene, niciodată Îndeajuns de mult repetat, este ruptura instituită În raport cu ideea recentă de literatură, ca practică scripturală conștientă de propriile convenții și deci autosubversivă. Din perspectiva teoriei literaturii o disciplină foarte nouă și totuși muribundă astăzi Michel Houellebecq nu este un scriitor postmodern
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
un orbitor diamant verde. Și dacă, pentru Peleș, frigiditatea reală dezleagă enigma și pune capăt iubirii, Viorica Stanian, înțelegând neputința de a accede la esența feminității ca pe o înfrângere insuportabilă, se sinucide. Insuficient motivat, întrucât analiza psihologică nu susține îndeajuns motivul central, al magiei sexuale, Diamant verde a fost o încercare demnă de remarcat. La fel, paginile de umor bonom ale schițelor din volumul Noaptea de fericire (1944). C. rămâne, pe ambele versante ale operei, poezie și proză, un liric
CELARIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286158_a_287487]
-
mai ales asupra școlii lui B.P. Hasdeu. Pornind de la convingerea că o istorie a folcloristicii nu poate fi scrisă fără cunoașterea adâncită a personalităților care au investit eforturi în acest domeniu, autorul procedează crocean și cercetează aportul unor specialiști nestudiați îndeajuns (B.P. Hasdeu, M. Gaster), insuficient apreciați (T.T. Burada, S. Fl. Marian, Gr. Tocilescu) ori de-a dreptul uitați (A. Lambrior, G.I. Pitiș, D. Stăncescu). Cunoașterea fenomenului folcloric direct la sursă, evidențierea unor contribuții neglijate sau neîndestul aprofundate din perspectivă contemporană
CHIŢIMIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286217_a_287546]
-
, Din perspectiva istoriei mentalităților, apariția și funcționarea c.l. reprezintă o achiziție prin excelență modernă, un simptom de emancipare atât a spațiului privat, cât și a celui public, într-un moment când acestea două, îndeajuns de bine definite, devin apte a se segrega. Prin dimensiunea sa estet-socializatoare, ca mod de petrecere a timpului sub emblema lui utile dulci, practica cenaclieră păstrează multiple ecouri culturale. C.l. ilustrează o mare varietate de precedențe și ascendențe: el este
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
că afișarea listei de minusuri și plusuri se poate face în genul ofertelor de servicii, fiecare dintre participanți trebuind să echilibreze minusul propriu identificând un plus la unul dintre colegi și încercând să învețe de la acesta elementul de învățare nu îndeajuns de bine stăpânit până în acel moment. 2.9. Microgrupurile de mentorattc "2.9. Microgrupurile de mentorat" Microgrupurile de mentorat descriu o metodă de predare bazată pe gruparea cursanților, pe gradul de direcționare a interacțiunii lor; generarea acesteia își are fundamentarea
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
ceea ce tocmai ați învățat și veți observa că în urma acestui demers cunoștințele învățate vor deveni mai clare și mai vii în memorie, pentru dumneavoastră înșivă în primul rând. Astfel se activează un concept vechi în literatura de specialitate (însă nu îndeajuns fructificat de practica în domeniu), anume că „înveți ceea ce predai”. 2.11. Predarea reflexivătc "2.11. Predarea reflexivă" Predarea reflexivă (inițiată de D.R. Cruickshank) este o utilizare interesantă a metodei Phillips 66, folosind totodată avantajele micropredării. Kenneth D. Moore (1994
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
mai mult colectarea de date și analiza complexului proces de influențare a opiniilor în cadrul grupului. Această constituire a opiniei de grup (identificabilă în acțiunile latente sau manifeste ale membrilor, liderilor sau microgrupurilor de interese) este un fenomen deosebit de interesant, nu îndeajuns exploatat în literatura și practica școlare. De aceea, una dintre caracteristicile importante (și, în funcție de perspectiva adoptată în activitatea noastră, benefică sau nu pentru tehnica în cauză) este faptul că, în timpul focus-group-ului, participanții își pot modifica sau chiar schimba total părerile
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
și Tatăl una suntem". Căci capul lui Christos este Dumnezeu", după cum zice apostolul. Și faptul că îl numește foarte ager înseamnă că nici Începătoriile, nici Stăpânirile, nici Tronurile, nici Domniile nu l-au putut înțelege, nici infernul n-a fost îndeajuns de puternic încât să îl rețină. Că este numit animal mic: pentru smerenia întrupării sale; după cum însuși spune: "Învățați de la Mine, căci sunt blând și smerit cu inima". Și a fost atât de ager, încât nici măcar foarte subtilul diavol nu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
la cuptor timp de 20-25 de minute, într-o tavă întinsă. Crema - se face bezea din 300 g zahăr și 4 albușuri, care se bat pe baie de aburi, apoi se toarnă fierbinte peste blat, iar după ce s-a răcit îndeajuns, se dă la rece. Glazura - 1 pachet de unt, 150 g zahăr, 2 gălbenușuri și o lingură de cacao. Se freacă untul cu zahărul pudră, până se înmoaie, se adaugă cacaoa și gălbenușurile, apoi se toarnă peste bezea. PRĂJITURĂ NON
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
de construcții din Iași. Șef de cadre era unul cu două clase primare, atât făcuse școală. M-a întrebat ce studii am și am zis că am făcut liceul, doi ani de facultate. Mi-a răspuns batjocoritor: "n-ai studii îndeajuns pentru noi!" Am cerut să fiu angajat, nu pe post de director sau altceva. Nu pentru acelea mă dusesem eu. Mi s-a răspuns: "nu avem decât la cărat cu roaba!", că pentru mine au de muncă doar la șanțuri
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
ci doar judeciia asupra oamenilor care locuiesc în sat", dreptul de a-i conduce și de a le fi judecător, sfătuitor... Că tot istorici ca Radu Rosetti ne spun că atunci, în vechime, nu pământul era problema, că el exista îndeajuns, ci oamenii care lipseau, care, uneori, părăseau așezările și trebuiau aduși alții ca să lucreze pământul fie chiar și cu scutire de. dare. După 1820, târgurile, înființate prin hrisoave domnești, își sporesc alijverișurile domnești dar și pe cele ale strângătorilor de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
se hotăra și depozita, la fața locului, iar căratul ei era treaba stăpânului. Dijma din fân era atunci mai importantă decât cea din pâine pentru că „bogăția de căpetenie a sătenilor erau vitele lor", la 1805, când situația țăranului se înrăutățise îndeajuns, locuitorul codaș dintre Prut și Nistru avea cel puțin 6 vite mari, mijlocașul 12, fruntașul 16 și mai multe. Dar în veacurile XVI și XVII numărul lor fusese și mai mare. Izvor de bogăție a țării și a populației, dar
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ceea ce este, ni-l prezenta Al. A. Bădărău, conducătorul ziarului Opinia, cu ocazia înmormântării (septembrie 1913). „Caton cel Aspru", cum îl numeau învățăceii lui pe profesor, cu numele celui mai strașnic cetățean roman ale cărui calități numai Rășcanu le știa îndeajuns, își făcuse datoria cu temeritate și gravă răspundere cetățenească, științifică și politică, tot timpul cât a fost la Amvon... Dar despre Petru Rășcanu, profesor la Universitatea din Iași aflăm alte și alte informații, ca și despre alții din „Calendarul Ligei
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]