8,846 matches
-
afaceri, cu numai șapte ani în urmă, cu tichetul de îmbarcare ținut lejer între degetul mare și mijlociu, și când, îmbrâncit de la spate, am scăpat tichetul și l-am văzut plutind spre crăpătura dintre rampă și pragul avionului - cea mai îngustă dintre toate deschizăturile posibile, de un milimetru sau doi cel mult - și apoi, spre uluirea mea, l-am urmărit strecurându-se prin acel spațiu imposibil și aterizând pe pistă, la șase metri sub picioarele mele. Acestea sunt doar câteva exemple
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
instalații, combinate cu câteva happeninguri, încă la modă la sfârșitul anilor ‘60. Galeria sponsoriza lecturi de poezie și serate muzicale și, pentru că pe Harry îl interesa frumosul în toate formele sale, Dunkel Frères nu se limita la o poziție estetică îngustă. Arta pop și op, arta minimalistă și abstractă, pictura decorativă și fotografia, arta video și neoexpresionismul - în anii care au trecut, Harry și fratele său fantomă au expus opere care ilustrau toate curentele și tendințele epocii. Multe dintre manifestări au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
AGENT DE ASIGURĂRI ÎL ASASINEAZĂ PE JAMES JOYCE. — Ha, ha. Un lucru însă trebuie să-i recunosc lui Nancy. Face bijuterii foarte frumoase. — Ai colierul la tine? Am băgat mâna în buzunarul de la piept și am scos cutia prelungă și îngustă care conținea achiziția făcută dimineață. Chiar când deschideam capacul, Marina a ajuns lângă masa noastră, cu sendvișurile. Nevrând să o exclud din gestul dezvelirii, am împins cutia spre ea, ca să vadă mai bine. Colierul era așezat în lung, pe un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
asemenea spectacol fascinant, dar acum, că domnul Belea mă pusese la punct, acțiunea părea să ia sfârșit. Cel puțin așa am crezut eu. Gonzalez îmi întorsese deja spatele și se îndrepta spre ușă, dar intervalul dintre separeuri și mese era îngust și, până să își facă ieșirea din scenă, trebuia să treacă de înaltul, burdihănosul Dimitrios. Așa a început Actul II. Pornit, cu creierul încă inflamat, Gonzalez a început să răcnească turbat, din răsputeri. — Să faci bine să nu-l mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
martie 2001, s-au mutat într-un bloc de pe Third Street, între Sixth și Seventh Avenue: un apartament spațios, inundat de lumină, de la etajul al patrulea, cu un living măricel în față, bucătărie și sufragerie în centru, și un hol îngust care ducea către trei dormitoare, în spate (dintre care Tom a transformat unul în birou). Până s-au aranjat cu totul în apartament, Brightman’s Attic nu mai exista. Una din condițiile cumpărătorului fusese ca toate cărțile să fie luate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
perdea verde, subțire, mă separa de recepție (asta când asistentele își aminteau să o tragă) și, cu excepția unei vizite la radiologie, care era la capătul culoarului, tot timpul cât am stat acolo n-am făcut decât să zac în patul îngust. Corpul îmi era conectat la un monitor cardiac și, cu un ac de perfuzie înfipt în braț și tuburi de plastic pentru oxigen vârâte în nări, nu aveam de ales, trebuia să stau întins pe spate. Mi se lua sânge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
colega mea de cameră, spun În timp ce șoferul urcă În mașină. Lissy, Jack. — Bună, spune Lissy cu un zâmbet protocolar, În timp ce dă mâna cu el. În timp ce urcăm cu toții spre apartamentul nostru, Îmi dau pentru prima oară În viață seama cât de Înguste sunt scările, cum vopseaua crem de pe pereți s-a scorojit de tot, și cum covorul miroase a varză. Jack locuiește, probabil, În ditamai căsoiul. Cu balustradă de marmură și tot tacâmul. Și ce dacă ? Nu putem avea cu toții marmură. Oricum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
atentă, sunt cu un tip Mick. E ziarist, scrie pentru Daily World... Simt că-mi Îngheață sângele În vine. — Un ziarist de scandal ? reușesc să articulez Într-un final. Jemima, ai Înnebunit de tot ? — Hai, nu mai fi atât de Îngustă la minte și te rog vorbește mai civilizat, răspunde Jemima dezaprobator. Emma, ziariștii de scandal sunt prietenii noștri. Sunt, dacă vrei, un fel de detectivi particulari... doar că sunt gratis ! Mick a ajutat-o mult pe mama, În diverse ocazii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
cu picioarele de aluminiu. Monstrul de lemn îi bloca accesul și la chiuvetă, și la plantele de interior care trebuiau udate, și... Mary mă lasă să fumez o țigară din cinci-șase înghițituri, după care pornim să mutăm, prin ușa prea îngustă, monstrul în living room, unde Figaro l-a luat îndată în stăpânire. Da’ să știți, dragă, că nici asta nu-i o soluție, să nu mai ajung la lăzile de cartofi, o aud în urma mea pe mama, recunoscătoare pentru truda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
să doresc cu adevărat să adorm. La Brașov, în orașul „meu“ pierdut despre care cred că am prea vorbit, aveam jocul preferat pentru primele două-trei seri după ce ajungeam cu trenul din București: noaptea căzând devreme în casa noastră, pe stradela îngustă străjuită de clădiri masive umede, mă lăsam într-o levitație pe patul tare și, cu fața înăbușită în puiul de pernă, pe când bunica mai privea încă la televizor, începeam să reproduc zgomotul înăbușit al trenului, care numai acasă în simulator
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
exact la ora cea mai nepoliticoasă, când pensionarii se așază la dejun. Ilie are aerul de baștan și mai subliniat, de când a ieșit la pensie, de o burtă țuguiată (tricoul cu burtă, zice el, ține femeile la distanță), de fruntea îngustă care din două cute se termină brusc și de mustăcioara filiformă à la Clark Gable deasupra buzei superioare. În anii de când umblă prin Orient, și-a transformat casa în bazar, cu statuete, blide, instrumente muzicale, turcești, azere, iraniene, gobelinuri pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
în plină vară, de m-a luat cu leșin când am intrat de-afară, singura dată când am intrat acolo și am căzut muiat pe patul jos cu cergă țărănească roșu-neagră. Pe peretele din fund al bucătăriei, pe o poliță îngustă, verde, protejată cu geam culisant, stau împrăștiate ca la muzeu până la o sută de ordine, decorații, insigne roșii comuniste. Țârțâc a înjghebat colecția asta în douăzeci și... de ani de umblat prin lagărul socialist, am fost, domnu’ Tudor, și-n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
de unde Dumnezeu vorba asta nouă la ea, se stilase cu trupa, observ că lucrase și la formele ei, începând să poarte haine negre care-i alungesc trupul fost bondoc. Ochii mari și sprâncenele distanțate îngustându-i fruntea, nasul cu nările înguste vibratile vădesc o tensiune nervoasă nouă, care mă face și la izbucnirile ei de râs să tresar speriat. Aveam să-mi dau seama că orice activitate, fumatul, discuțiile lungi cu mine, privitul la televizor, chiar efortul de-a adormi seara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
când și-a găsit patul ei improvizat ocupat de sacii doamnei. Dimineața la șapte, zgomotul toacelor pe care doamna coboară treptele de ciment, zorind spre un fel de serviciu misterios (că doar și dumneai e pensionară), marchează clar, în casa îngustă a scărilor, intervalele pașilor de femeie ajunsă la „o anumită vârstă“, care nu renunța totuși la pantoful elegant, omorâtor de picioare (ce boal-or avea femeile ăstea să se urce pe cațalige, vorba Zinei, care ea însăși s-ar fi putut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
în sufragerie, să doarmă printre scrumierele pline-ochi cu mucuri. Anne-Marie învie spectaculos după ce înghite un pumn de pilule și stă jumătate de oră în baie, de unde iese gata îmbrăcată de zi, chiar și cu ochelarii de soare fixați în lăcașurile înguste ale ochilor. Chestia asta cu medicamentele am crezut că e o boală feminină, până când a căzut în ea unchiu-meu Tony. Spre șaptezeci de ani, nici pilulele nu-l mai ajutau să se pună pe picioare. Alimentat cu ele, bântuia camerele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
De fapt, nu. Nu e nevoie să știți asta. Uitați ce am spus. În timp ce mă îndrept spre recepție, mă uit la ceas și, o, Dumnezeule, am întârziat patruzeci de minute. Și uite‑l pe Luke cum stă pe un scaun îngust; e înalt și arată splendid în cămașa polo pe care i‑am cumpărat‑o de la reducere, de la Ralph Lauren. — Iartă‑mă, zic. Tocmai am... — Știu, spune Luke, închizându‑și ziarul și ridicându‑se. Ai vorbit cu Enid. (Mă sărută și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
bilete ca să viziteze locul de naștere al lui Su Dong-po și pe drum îi ține o prelegere. Stâncile albe se înalță la orizont, în vreme ce fluviul Yangzi se năpustește spre est, spre gura-i de vărsare. Pe lângă stânci urcă o cărare îngustă. Priveliștea îmi taie răsuflarea. La capătul ei e o bărcuță de lemn, cu un pescar care o închiriază. După ce ne așezăm în barcă, privind în sus mi se pare că stâncile îmi împing aerul înapoi în plămâni. Cerul este magnific
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
la care participă. Într-o zi, își iese din fire. Iau parte la premiera unei piese, Împărăteasa Wu. Ea și Tang Nah au venit cu niște prieteni. E îmbrăcată elegant într-o rochie lungă din mătase indigo, cu o eșarfă îngustă, din același material, în jurul gâtului. Tang Nah e într-un costum alb de croială occidentală. Arată bine împreună. La început, ea pare să se distreze. Împărăteasa Wu e o piesă experimentală. Este pentru prima oară când actori chinezi recită proză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
Politic central al Partidului Comunist credea că Armata Roșie era îndeajuns de puternică încât să-și revendice, de această dată, principalele orașe ale lui Chiang Kai-shek. Mao a pledat pentru o acțiune rezervată. A fost din nou etichetat drept țărănoi îngust la minte și din nou dat afară. Mao se simțea rău, dar nu s-a dat bătut. La vremea când sosi vestea că Armata Roșie trimisă să atace orașul a fost distrusă, Mao era pregătit să se așeze la loc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
răzor cu legume. Mao se trezește de dimineață și lucrează în grădină. Ardei iute, usturoi, roșii, yame, fasole și dovlecei - toate arată bine. Mao cară pe un umăr o cobiliță cu două găleți de apă la capete. Merge pe potecile înguste și udă fiecare plantă cu răbdare. Își apleacă umărul și ridică mânerul găleții ca să toarne din ea. Pare mulțumit și relaxat. Mireasa stă în fața peșterii și își privește iubitul. Îl urmărește cum examinează cu interes capetele plantelor de bumbac. Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
-se la ochii obosiți, îl observă pe Micul Dragon stând în apropiere. Când o zărește, o salută. Ea dă din cap și ia o o gură de aer curat. În fața ei se întinde o parcelă de yame și o cărare îngustă care duce la un râu. Noaptea e liniștită și răcoroasă. Se simte singură, așa că merge la gardă și îl salută. Ai vești de la familia ta? îl întreabă pe puștiul de nouăsprezece ani. El îi răspunde că nu are familie. Cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
orașul imperial este confecționat din arbori de camfor. Lemnul de camfor are reputația de a trăi și a respira în continuare, producând un miros dulce chiar și după ce a fost transformat în mobilă. Manuscrise originale, legate manual, zac desupra standurilor înguste și lungi. În mijlocul camerei e un birou cu o suprafață de opt picioare pe patru picioare. Pe el se află un set de pensule de scris, o călimară, o cană de ceai, o scrumieră și o lupă. Camera dinspre interior
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
de asemenea, stâlpi din piatră, minunat sculptați. Cuplul pășește încet printre copaci. Se află acum pe aleea imperială centrală, care merge paralel cu lacul. Este aleea pe care obișnuiau să se plimbe împăratul Hsien Feng și împărăteasa Tzu Hsi. E îngustă și umbrită de chiparoși înalți. Ea îi calcă pe urme. După o milă, se zărește Pagoda Smălțuită A Comorilor Numeroase. Pagoda e o construcție cu șapte etaje, de mai mult de cincizeci de picioare înălțime, având opt laturi. Este încrustată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
devenit cel mai fierbinte slogan. Pentru a se impresiona unii pe alții, studenții încep să atace trecătorii care li se par lor că ar face parte din clasa de sus. Ei sfâșie hainele confecționate din mătase, rup pantalonii cu tur îngust și taie pantofii din piele cu botul ascuțit. Poliția e atacată ca „mașinărie reacționară” și e paralizată. Studenții și muncitorii alcătuiesc facțiuni și încep să se atace unii pe alții pentru controlul teritoriilor. Economia țării stagnează. La ședința Biroului Politic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
cuceritor? Ea stè pe banca de sub nuc, în locul în care mașinile, la vremea aceea în perfectè stare de funcționare, nu ajunseserè sub forma unor fiare vechi, privește mingea ușoarè trecând mai lent sau cu repeziciune, dupè ritmul jocului, pește fileul îngust, Oare unde te gândeai? nu prea erai atentè la joc! Te gândeai la Matei care era în altè parte, poate pe covor cu Diana? Sau în drumurile lui cu tirul, ca de obicei? Ce-i, Matei?! De ce te-ai încruntat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]