4,199 matches
-
se îngheboșau sub poverile grele și alergau pe scândurile piezișe care legau țărmul de punțile întîilor corăbii sosite. Mugeau antilope și tauri, bice de curele șuierau prin văzduh, soldații zăngăneau din arme, strigau căpitanii, corăbierii cântau pe fiecare punte sau înjurau pe sclavi, sclavii gemeau sub poveri, în timp ce dinspre deșert se zărea năvălind seara liliachie. Atlanții erau gata de drum. Țara Ta Kemet îi privea, jefuită. CAPITOLUL IX Corăbiile erau pe mare de mai multe zile. Ieșind în întîia dimineață să
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
Nu ardea nicăieri nici un fel de foc și nu era nici lună. Sutașul pricepu abia acum că frica de pedeapsă îi luase toate gândurile prevăzătoare pentru care altădată îl lăudaseră de atâtea ori căpitanii. Căzut pe brânci, începu să pipăie înjur și dădu de un trup omenesc, apoi de altul. Înțelese îngrozit că erau străjile. Soldații aceștia însă nu se trezeau. Beți nu puteau fi, nici atât de somnoroși. Un gând fulgerător trecu prin mintea sutașului: erau morți. Dar cum? Între timp
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
Hor. Apoi intră în marea luntre a cărei înfățișare de turn argintat stăpânea podișul. Nefert îi urmări din ochi, iar când se întoarse să-i mai spună ceva lui Auta, nu-l mai văzu lângă ea. Își roti repede privirea înjur și îl zări tocmai când el, cu capul plecat de mâhnire, intra în pădurea de cedri de la marginea podișului. Fata alergă după el. După vreun ceas, când cârmaciul veni să-i caute acolo unde stătuseră toți trei de vorbă, o
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
Eugen, să-l ducă din când în când la mama ei, ce locuia în același sat. Când soțul ei aducea dulciuri sau fructe, el fiind muncitor într-o fabrică din Sibiu, le oferea numai copiilor săi, încruntându-se spre Eugen, înjurând și zicându-i: -Du-te la vântură lume. Și tu ai să fii unul ca el, referindu-se la tatăl lui. Atunci Eugen, cu capul plecat ieșea afară plângând. Maria deveni o femeie tristă încă de tânără, pe chipul ei se
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
ai Înțeles bine ce spune doamna D.S. Lennox. Pretinde că prespapierul s-a evaporat după ce au venit ofițerii care anchetează cazul, arăt eu spre mine și apoi spre el. Asta implică faptul că ofițerii de poliție și-au Însușit proprietatea. Înjur În sinea mea, asta a fost o greșeală să folosesc verbul a Însuși. Din motive evidente ar fi fost mai bine a fura. — N-am vrut să spun asta... se scuză vaca bătrână și proastă. Dă Înapoi, scofâlcindu-se ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
pantalonii. — Pantalonii mei noi n pula mea! — Scuze Bruce, ridică din umeri Hector și-l Înhață de zgardă pe animalul dement care chelălăie. Claire Începe să râdă, un hihăit strident ca de cal. Câinele ăla e un poponar de rahat, Înjur eu, arătând spre ticălos. Hector are tupeul de rahat să pară indignat. — Câinele ăla a prăsit mai mulți cățeluși campioni decât ai halit tu mâncare caldă la cină, bodogăne el. Pur și simplu Îi place de tine. — Și mie Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
Încă un memento al faptului că până și aici, când sunteți singuri, departe de privirile furioase ale adulților și ale celorlați copii, el e tot Micuțul Stevie iar tu ești tot Celălalt Puști 0000000000000000000000000000 Du-te-n măta 00000Du-te-n măta, Înjuri tu În timp ce-l Îmbrâncești pe Stevie În josul dealului, iar puștiulică Își pierde echilibrul și cade. Prinde viteză coborând pe mormanul abrupt și instabil de cărbuni alunecă pe partea cealaltă a muntelui până la bază; fix În gura deschisă a buncărului În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
războaie, tu voiai să fii În postura să-i trimiți pe alții la moarte din siguranța unui birou cu lambriuri de stejar. În mintea ta, tu exersai discursuri În care condamnai inamicul. Tu ți-ai privit slujba și ți-ai Înjurat propriile-ți limite și pe cele care ți se impuneau. În circumstanțe ca ale tale, știi că nu poți dobândi puterea fără să treci prin niște procese plictisitoare și interminabile. Dar trebuie să fii protejat, pentru că normalii te vor Încarcera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
aceea nu se întemeiază pe demonstrații decât rareori. În discursul de tip manifest, enunțul dat ca adevăr incontestabil din perspectiva poetului dobândește, în timp, valențe aforistice printr-o veritabilă carieră a citării. Spicuim doar câteva dintre cele mai sonore: "A "înjura" e o artă literară tot atât de spinoasă ca și lauda, în acatiste, în sonete sau la... notițe". "A scrie, a face din nou și într-altfel tot ce fusese indiscutabil făcut și bine făcut"; "Un portret bun e fără elogii"; Realismul
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
două fotolii. Se așezară amândoi în timp ce bătrânul continuă: Înainte de a-ți spune problema cu timpul, aș vrea să comentăm puțin altceva. Te-am văzut foarte furios, mânios pe vânzătoare, că nu e potrivită pentru meseria asta. Îți venea să-l înjuri pe cel care a angajat-o etc. Te întreb acum ce ai simțit tu când te-ai izbit de cineva nepriceput sau nepotrivit sau nepregătit pentru o profesie? Păi, te îmbolnăvește de nervi, ținând cont că nu e singura persoană
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
mititel măscărici foarte dăstrăbălat jigărit, sfrejit și galben; pulpele-i uscate care se văd prin sfâșiitura nădragilor sunt pline de jupuituri. Așa de prăpădit, este totuși foarte îndrăzneț. Fumează o țigară lungă, se strâmbă-ntr-un chip straniu, păcălește și-njură pe boieri chemându-i dupe porecla știută. Începe să cânte un cântec rușinos jucând ciamparalele, făcând gesturi și mișcări neiertate... lumea face un haz nespus...182 Acest exemplu și multe altele din lumea comediilor și a schițelor ilustrează cum grotescul
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
împotriva coaliției burghezo-moșierești" (vol. I, p. 426) și că nu s-a conformat imaginii șablonizate deja, a unui Caragiale care la Berlin, la aflarea veștilor despre răscoala din țară ar fi plâns, și-a fi mușcat pumnii și ar fi înjurat. Ridicolul întâmplărilor este redat prin raportare la stenograma unei discuții despre cea de-a treia versiune a piesei, purtată la 30 iunie 1952, în redacția revistei "Viața Românească", pe care Marian Popa susține că l-a reprodus din Procesul "tovarășului
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
-ți pară bine. Să-ți pară bine că nu te târăsc într-o chestie care, mai mult ca sigur, ar fi o greșeală. —Te-ai mai văzut cu ea de-atunci? întrebă Darcey. Aidan tăcu. —Du-te naibii! Darcey nu înjura aproape deloc, dar de data asta nu se putu abține. Duceți-vă naibii amândoi! Asta a fost demult, zise Anna plimbând o bucată de pâine prin uleiul de măsline aromat din farfurie. Doar nu le mai porți ranchiună. Darcey răsuci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
însă de data asta cu un laptop în față. Mary se oferise să o lase să verifice site-uri de știri de pe internet ca să caute mai multe informații despre Ennco. O ascultase înțelegătoare când aceasta îi povestise totul și îl înjurase pe Mike Horgan și pe cei din jurul lui. Nieve fusese impresionată de încrederea pe care i-o arătase tânăra. — Sigur, de ce mi-aș închipui că ești cine știe ce infractoare? întrebă Mary. Dacă ai fi fost, te-ai fi cazat la un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
punea în scenă acest spectacol. Ăsta e răspunsul. Așa cum distruge liniștea orașului, natura poate să ne distrugă toate planurile dacă îi e pe plac. O rafală de vânt pătrunse prin ușa întredeschisă și suflă prin hârtiile de pe masă și rafturi. Înjură încet și închise ușa. Comuniunea cu natura și toate cugetările astea existențiale erau mărețe, nimic de zis, mai ales la ora două dimineața, dar mai bine își păstra capul pe umeri. Se lăsă în genunchi și culese diversele facturi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
Pot, în viitor, să fie Noutate-avansată! LAMA Lama e de marcă bună, Și sunt mulțumit --eu unu'- Că mă rad cu ea....o lună! Pe-ntâi, și pe... treizecișiunu! BUN Bun este-n... caricatură! Bun de cap, bun că nu-njură! Cât de bun e-n ...băutură, Este dublu bun...de gură! PREOTUL...UMORIST Cum îți este datul sorții, Numai de-ngropări te ții; Tu îngropi cu artă morții, Cu umorul ...pe cei vii! PROST ÎN POST -Tot postul mănânc....urzici
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
hoț, precum ai spus, De ce-l votezi pe-un post mai mare? --Nu știi? Cu cât cădea-va mai de sus, Cu-atât îl va durea mai tare"! CANDIDAT Cu pupicu-i candid dat, Ea îi jură că-i virgină! El înjură...asortat, Că face... streptomicină. OPT Despre cele....opt volume, Literara lume spune: Trei sunt...slabe, două...bune; Restul e...deșertăciune! DAR.. Ce scrii tu nu-i poezie!, Deși te știm... plin de dar, Cum, și...toată-lumea știe Că ai darul
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
egale! Drepte, perechi-perechi, Rapid reușind să facă Treaba plugului...vechi!! Luându-l apoi în tărbacă : Nu te supăra că îți spun: Ești demodat și bătrân! Nu mai ești de arătură, Doar...arțăgos ! Și... rău de gură! Dă-i înainte și-njură! Iar la greu, la nevoi, Lasă-ne pe noi! Tineri, cu bani și-n puteri, Că știm a munci și a face averi; Tu fugi la hodină! Și stai fără frică Acolo-n... rugină, C-o pensie mică! Morală: Așa
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
la greu, la nevoi, Lasă-ne pe noi! Tineri, cu bani și-n puteri, Că știm a munci și a face averi; Tu fugi la hodină! Și stai fără frică Acolo-n... rugină, C-o pensie mică! Morală: Așa mai înjură țăranu' sărac și bătrân, Pe cîte-un baron funciar și hapsân, Să zicem de octogenarul moșu Mitriță, Pe eventualul ministru..Criță Făniță! COMUNITARA Într-o dimineață, Undeva prin... Vaslui, În față La o alimentară, Privatizare a...nu’ș cui, O maidanez-comunitară
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
teme! Leneș și foarte flămând, (N-a mâncat de patru luni!) A fost prins un porc furând, Și-l admonestau doi câini: -Suntem puși să apărăm ! Ai tupeu venind să furi! Noi legal te acuzăm, Că ești hoț și că înjuri ! De ce nu furi din păduri? Și-ți mai spunem doar atât: Amândoi am hotărât, Iute să te arestăm, Cinstit să te judecăm, Și-o să mergi la pușcărie, Ca toată lumea să știe, C-ai furat ca și altădată, Dar azi ai
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
moară, Alături, doar visul de vară, Cu visul pre viață călcând. De jur împrejur, lătraturi de câini, Othello desfidă batista Și plânge-n culise artista, Ținând o factură în mâini. De jur împrejur, destui mașiniști Mănâncă salam pe scenarii, Se-njură-n direct adversarii, Iar toți dramaturgii sunt triști. De jur împrejur, aceiași actori, Mirările lor și-ale noastre, Doar luna, prin voaluri albastre, Trimite buchete de nori. De jur împrejur, atâtea dispar, Supuse torturii fiscale, Eu cad la picioarele tale
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
săpat constat neobosit nici nu a cerut vreodată concediu atunci când suntem înecați de lacrimi plătim impozit pe suflet și chin 8 octombrie 2011 Eu Eu, propriu-zis, sunt doar Fata Morgana, Voi mă vedeți cu ochii, nu cu gândul, Apoi mă înjurați, constant, de-a rândul, Și sunt Manole când mă cheamă Ana. Eu, insistent, vă spun că nu se poate, Remediabilul, în noi, se stinge, Din voi, doar răutatea mă atinge, Și astfel mă consum, prin tot și toate. Eu, obsedant
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
un depozit. Eu, singular, reconstruiesc palate, Cuvintele se leagă prin cuvinte, În mine nu se uită, nu se minte, Iar vremurile nu sunt vinovate. Eu, propriu-zis, sunt doar Fata Morgana, Voi mă vedeți cu ochii, nu cu gândul, Apoi mă înjurați, constant, de-a rândul, Și sunt Manole când mă cheamă Ana. 8 octombrie 2011 Ochi de vis ochi de vis, ca o floare de cais, liliac, vârf de ac, inima unui proscris. rost și gând, dinspre tine alergând, ideal, ireal
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
Gruber, așa că, la fel ca toți ceilalți rezidenți din Alexander Haus, Îi dădeam trei mărci pe săptămână, care se presupunea că acopereau partea mea de contribuții la orice nouă schemă aducătoare de bani născocită de DAF, Frontul Muncitoresc German. Am Înjurat lipsa de viteză a liftului, când am zărit ușa lui Gruber doar ușor crăpată, atât cât să permită feței lui de macrou piperat să tragă cu ochiul pe coridor. — A, Herr Gunther, dumneavoastră erați, zise el ieșind din birou. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
Frau Protze la mine. Nu vrea să-mi spună cine e, dar vrea neapărat să vorbească la telefon cu dumneavoastră. — Faceți-mi legătura, i-am zis, intrând În biroul meu. Am ridicat receptorul. — Ne-am Întâlnit azi-noapte, zise vocea. Am Înjurat, gândindu-mă că era Carola, tipa de la petrecerea de nuntă a lui Dagmarr, or eu voiam să uit de acea mică escapadă. Dar nu era Carola, căci vocea continuă: — Sau să zic mai bine azi-dimineață. Era destul de târziu, tu erai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]