3,216 matches
-
Bazinele pentru înot competițional pot fi exterioare (descoperite), folosite în anotimpurile călduroase, sau acoperite, aceastea având posibilitatea de utilizare atâ vara cât și iarna. Recordurile mondiale, europene și naționale se pot stabili numai în bazine construite în conformitate cu regulamentele internaționale de înot. În anul 2009 F.I.N.A. a aprobat reguli pentru 10 culoare în competițiile de înot. Bazinele olimpice au lungimea de 50 m, lățime de 21 m, adâncimea apei pe toată lungimea distanței trebuie să fie de minimum 1,80 m. Bazinul
Înot Sportiv () [Corola-website/Science/329929_a_331258]
-
aceastea având posibilitatea de utilizare atâ vara cât și iarna. Recordurile mondiale, europene și naționale se pot stabili numai în bazine construite în conformitate cu regulamentele internaționale de înot. În anul 2009 F.I.N.A. a aprobat reguli pentru 10 culoare în competițiile de înot. Bazinele olimpice au lungimea de 50 m, lățime de 21 m, adâncimea apei pe toată lungimea distanței trebuie să fie de minimum 1,80 m. Bazinul de înot olimpic este tipul de bazin folosit la Jocurile Olimpice. Mai este denumit și
Înot Sportiv () [Corola-website/Science/329929_a_331258]
-
anul 2009 F.I.N.A. a aprobat reguli pentru 10 culoare în competițiile de înot. Bazinele olimpice au lungimea de 50 m, lățime de 21 m, adâncimea apei pe toată lungimea distanței trebuie să fie de minimum 1,80 m. Bazinul de înot olimpic este tipul de bazin folosit la Jocurile Olimpice. Mai este denumit și „bazin lung” de înot. Bazinele de înot „scurte”, numite și bazine semi-olimpice au lungimea de 25 m. Cele 8 culoare sunt instalate pe partea cea mai lungă a
Înot Sportiv () [Corola-website/Science/329929_a_331258]
-
lungimea de 50 m, lățime de 21 m, adâncimea apei pe toată lungimea distanței trebuie să fie de minimum 1,80 m. Bazinul de înot olimpic este tipul de bazin folosit la Jocurile Olimpice. Mai este denumit și „bazin lung” de înot. Bazinele de înot „scurte”, numite și bazine semi-olimpice au lungimea de 25 m. Cele 8 culoare sunt instalate pe partea cea mai lungă a bazinului, având o lățime între ele de 2,5 m. Pe o distanță de 5 m
Înot Sportiv () [Corola-website/Science/329929_a_331258]
-
m, lățime de 21 m, adâncimea apei pe toată lungimea distanței trebuie să fie de minimum 1,80 m. Bazinul de înot olimpic este tipul de bazin folosit la Jocurile Olimpice. Mai este denumit și „bazin lung” de înot. Bazinele de înot „scurte”, numite și bazine semi-olimpice au lungimea de 25 m. Cele 8 culoare sunt instalate pe partea cea mai lungă a bazinului, având o lățime între ele de 2,5 m. Pe o distanță de 5 m de la fiecare capăt
Înot Sportiv () [Corola-website/Science/329929_a_331258]
-
se termină cu 2 m înainte de capătul bazinului. Blocstartul are o înălțime minimă de 50-70 cm de la suprafața apei. Acestea trebuie să fie cu suprafațe antiderapante, având montate de o parte și de alta mânere pentru startul în procedeul de înot spate, plasate la o înălțime de 30-60 cm de la suprafața apei. Fiecare blocstart este numerotat pe toate părțile, pentru a fi vizibil de către arbitri. Nr. 1 este numerotat în partea dreaptă a liniei de plecare, privind cu fața spre bazin
Înot Sportiv () [Corola-website/Science/329929_a_331258]
-
electronic trebuie montat pentru fiecare culoar în parte, cu 30 cm deasupra apei și sub suprafața apei cu 60 cm. Temperatura apei în bazinele din aer liber trebuie să aibă 22-25°C, iar în bazinele acoperite, 27-28°C. Echipamentul de înot competițional al înotătorilor este alcătuit din ochelari de înot, cască și costum. Un numărul foarte mare de recorduri mondiale s-au stabilit într-un timp foarte scurt, ca urmare introducerii în ultimele decenii a echipamentului “hight tehnology”. Polimeri și aliaje
Înot Sportiv () [Corola-website/Science/329929_a_331258]
-
30 cm deasupra apei și sub suprafața apei cu 60 cm. Temperatura apei în bazinele din aer liber trebuie să aibă 22-25°C, iar în bazinele acoperite, 27-28°C. Echipamentul de înot competițional al înotătorilor este alcătuit din ochelari de înot, cască și costum. Un numărul foarte mare de recorduri mondiale s-au stabilit într-un timp foarte scurt, ca urmare introducerii în ultimele decenii a echipamentului “hight tehnology”. Polimeri și aliaje metalice, cum ar fi fibrele de carbon, nylon, fibre
Înot Sportiv () [Corola-website/Science/329929_a_331258]
-
scurt, ca urmare introducerii în ultimele decenii a echipamentului “hight tehnology”. Polimeri și aliaje metalice, cum ar fi fibrele de carbon, nylon, fibre sintetice poliuretanice (elastan), sunt exemple de materiale utilizate pe scară largă în prezent la fabricarea costumelor de înot. În anul 2008 poliuretanul a apărut prima dată cu utilizarea unui nou costum de înot. Evoluția înotului sportiv în România a fost legată de construcția bazinelor de înot. În anul 1880 s-a construit primul bazin în București, al Societății
Înot Sportiv () [Corola-website/Science/329929_a_331258]
-
cum ar fi fibrele de carbon, nylon, fibre sintetice poliuretanice (elastan), sunt exemple de materiale utilizate pe scară largă în prezent la fabricarea costumelor de înot. În anul 2008 poliuretanul a apărut prima dată cu utilizarea unui nou costum de înot. Evoluția înotului sportiv în România a fost legată de construcția bazinelor de înot. În anul 1880 s-a construit primul bazin în București, al Societății Tirul, de dimensiuni mici, 30/15 m, cara avea și școală de înot. Primul concurs
Înot Sportiv () [Corola-website/Science/329929_a_331258]
-
fi fibrele de carbon, nylon, fibre sintetice poliuretanice (elastan), sunt exemple de materiale utilizate pe scară largă în prezent la fabricarea costumelor de înot. În anul 2008 poliuretanul a apărut prima dată cu utilizarea unui nou costum de înot. Evoluția înotului sportiv în România a fost legată de construcția bazinelor de înot. În anul 1880 s-a construit primul bazin în București, al Societății Tirul, de dimensiuni mici, 30/15 m, cara avea și școală de înot. Primul concurs s-a
Înot Sportiv () [Corola-website/Science/329929_a_331258]
-
de materiale utilizate pe scară largă în prezent la fabricarea costumelor de înot. În anul 2008 poliuretanul a apărut prima dată cu utilizarea unui nou costum de înot. Evoluția înotului sportiv în România a fost legată de construcția bazinelor de înot. În anul 1880 s-a construit primul bazin în București, al Societății Tirul, de dimensiuni mici, 30/15 m, cara avea și școală de înot. Primul concurs s-a desfășurat în anul 1888 în cadrul serbării anuale a societății Tirul, concurs
Înot Sportiv () [Corola-website/Science/329929_a_331258]
-
costum de înot. Evoluția înotului sportiv în România a fost legată de construcția bazinelor de înot. În anul 1880 s-a construit primul bazin în București, al Societății Tirul, de dimensiuni mici, 30/15 m, cara avea și școală de înot. Primul concurs s-a desfășurat în anul 1888 în cadrul serbării anuale a societății Tirul, concurs de înot dotat cu premii. În 1899 la Timișoara se înființează o secție de înot în cadrul clubului atletic. Ulterior au apărut centre de înot la
Înot Sportiv () [Corola-website/Science/329929_a_331258]
-
anul 1880 s-a construit primul bazin în București, al Societății Tirul, de dimensiuni mici, 30/15 m, cara avea și școală de înot. Primul concurs s-a desfășurat în anul 1888 în cadrul serbării anuale a societății Tirul, concurs de înot dotat cu premii. În 1899 la Timișoara se înființează o secție de înot în cadrul clubului atletic. Ulterior au apărut centre de înot la Timișoara, Arad, Lugoj, Constanța. În anul 1912, activitatea sportivă de înot se organizează în „Comisiunea de natație
Înot Sportiv () [Corola-website/Science/329929_a_331258]
-
dimensiuni mici, 30/15 m, cara avea și școală de înot. Primul concurs s-a desfășurat în anul 1888 în cadrul serbării anuale a societății Tirul, concurs de înot dotat cu premii. În 1899 la Timișoara se înființează o secție de înot în cadrul clubului atletic. Ulterior au apărut centre de înot la Timișoara, Arad, Lugoj, Constanța. În anul 1912, activitatea sportivă de înot se organizează în „Comisiunea de natație” și are loc prima ediție a concursului de fond pe Dunăre, între Măcin
Înot Sportiv () [Corola-website/Science/329929_a_331258]
-
de înot. Primul concurs s-a desfășurat în anul 1888 în cadrul serbării anuale a societății Tirul, concurs de înot dotat cu premii. În 1899 la Timișoara se înființează o secție de înot în cadrul clubului atletic. Ulterior au apărut centre de înot la Timișoara, Arad, Lugoj, Constanța. În anul 1912, activitatea sportivă de înot se organizează în „Comisiunea de natație” și are loc prima ediție a concursului de fond pe Dunăre, între Măcin și Ghecet, pe o lungime de 13 km. După
Înot Sportiv () [Corola-website/Science/329929_a_331258]
-
anuale a societății Tirul, concurs de înot dotat cu premii. În 1899 la Timișoara se înființează o secție de înot în cadrul clubului atletic. Ulterior au apărut centre de înot la Timișoara, Arad, Lugoj, Constanța. În anul 1912, activitatea sportivă de înot se organizează în „Comisiunea de natație” și are loc prima ediție a concursului de fond pe Dunăre, între Măcin și Ghecet, pe o lungime de 13 km. După primul război mondial înotul începe să se răspândească. Dezvoltarea este mai rapidă
Înot Sportiv () [Corola-website/Science/329929_a_331258]
-
Lugoj, Constanța. În anul 1912, activitatea sportivă de înot se organizează în „Comisiunea de natație” și are loc prima ediție a concursului de fond pe Dunăre, între Măcin și Ghecet, pe o lungime de 13 km. După primul război mondial înotul începe să se răspândească. Dezvoltarea este mai rapidă în Ardeal și Banat (Oradea, Cluj, Tg. Mureș, Arad, Timișoara). Întrecerile s-au desfășurat pe distanțe variate, 30, 60, 90, 300 m, în bazine de dimensiuni mici. În anul 1922 apare un
Înot Sportiv () [Corola-website/Science/329929_a_331258]
-
123 de membri. Primul camponat național al României are loc în anul 1924 la Târgu Mureș, într-un bazin de 50 m lungime. În București în 1923, apare Clubul Nautic Floreasca, iar la Băile Felix se organizează Concursul Național de Înot ce cuprinde probe pe categorii de vârste. În anul1925 la Campionatele Europene de Natație de la Budapesta, România este reprezentată de 12 înotători din Oradea, Arad, Cluj și Tg. Mureș. O dată cu construirea unor noi bazine la Cluj, Galați, Craiova, Brăila, numărul
Înot Sportiv () [Corola-website/Science/329929_a_331258]
-
România este reprezentată de 12 înotători din Oradea, Arad, Cluj și Tg. Mureș. O dată cu construirea unor noi bazine la Cluj, Galați, Craiova, Brăila, numărul competițiilor a luat amploare. Tot atunci vor lua naștere și primele asociații sportive cu secții de înot din București. Evenimentul deosebit al anului 1929 a fost darea în folosință a bazinului Kiseleff (azi Ștrandul Tineretului) din București. Prima competiție la care participă și femeile este legată de inaugurarea acestui bazin. În 21 decembrie 1930, se constituie Federația
Înot Sportiv () [Corola-website/Science/329929_a_331258]
-
Evenimentul deosebit al anului 1929 a fost darea în folosință a bazinului Kiseleff (azi Ștrandul Tineretului) din București. Prima competiție la care participă și femeile este legată de inaugurarea acestui bazin. În 21 decembrie 1930, se constituie Federația Română de Înot sau Federația Română de Natație, care se afiliază la UFSR (Uniunea Federațiilor de Sport din România) în 1933. În 1940, Federația Română de Sporturi Nautice (FRSN) se unește cu Federația Română de Înot (FRI) formând Federația Română de Sporturi pe
Înot Sportiv () [Corola-website/Science/329929_a_331258]
-
decembrie 1930, se constituie Federația Română de Înot sau Federația Română de Natație, care se afiliază la UFSR (Uniunea Federațiilor de Sport din România) în 1933. În 1940, Federația Română de Sporturi Nautice (FRSN) se unește cu Federația Română de Înot (FRI) formând Federația Română de Sporturi pe Apă (FRSA). În anul 1933 erau afiliate la federație 46 de cluburi, iar în 1938, 59 de cluburi cu aproximativ 3800 de înotători. Primul curs de instructori de înot s-a desfășurat în
Înot Sportiv () [Corola-website/Science/329929_a_331258]
-
cu Federația Română de Înot (FRI) formând Federația Română de Sporturi pe Apă (FRSA). În anul 1933 erau afiliate la federație 46 de cluburi, iar în 1938, 59 de cluburi cu aproximativ 3800 de înotători. Primul curs de instructori de înot s-a desfășurat în anul 1936. Din 1945, Campionatele Naționale s-au ținut anual, organizându-se 67 de ediții, majoritatea desfășurate în București. În această perioadă dintre cele mai importante evenimente sunt participarea primului înotător român la jocurile olimpice de la
Înot Sportiv () [Corola-website/Science/329929_a_331258]
-
apeluri telefonice insistente ale doamnei Roman, care sună în legătură cu comanda pe care tipografia trebuie să o onoreze, Velicanu merge la soția sa, apoi la tipografie și în cele din urmă cu fiul său la cumpărături, pentru undițe și accesorii de înot. În supermarket au o discuție stânjenitoare despre sex și principii de viață. Velicanu se duce a doua zi dimineața la casa fostei sale soții să-l ia pe Cătălin, găsind-o supărată pentru că acesta o înjurase. Băiatul se joacă la
Principii de viață () [Corola-website/Science/328380_a_329709]
-
klados" = ramură + "keras" = corn, coarne ramificate) sunt un ordin de crustacee inferioare, planctonice, pelagice, foarte mici (0,2-6 mm), frecvente și numeroase în apele stătătoare dulcicole, salmastre sau marine, cu corpul cuprins într-o carapace și antene ramificate, adaptate la înot (de exemplu dafnia). Corpul este scurt, alcătuit din-un număr mic de segmente, cel mult 10 segmente. Adesea, segmentația corpului este neclară. Au corpul acoperit pe laturi cu o carapace transparentă, formată din două valve bilaterale, care nu acoperă și
Cladocer () [Corola-website/Science/330630_a_331959]