4,029 matches
-
imaginate, dar nimeni, oricât de rațional ar fi, nu refuză o viziune, prin care cunoaște celălalt plan al existenței. Sportul ne apără de rău, sportul cere rituri, purificări, abluțiuni, înseamnă o viziune, care niciodată nu este întâmplătoare. Sportivii devin în întreceri interpreți ai imaginarului, ce utilizează clasificări stricte și în același timp furnizează distincții psihologice, viziunea sportivă indicând viitorul. Prima contribuție a sportului la crearea culturii se referă la apariția noțiunii de suflet (numit de către greci Psyché). Jocurile Olimpice trebuie raportate la
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
la Jocurile Olimpice « În 2000, la începutul unui nou mileniu, Sydney invită statele lumii la Jocuri Olimpice istorice... Sydney promite ca la începutul celui de-al doilea secol al jocurilor moderne să promoveze Mișcarea Olimpică, aducând statele lumii împreună, în spiritul întrecerii prietenești.» 2004 - Încă de la anunțul oficial al organizării Jocurile Olimpice de către Atena, Comitetul de organizare a Jocurilor Olimpice a avut numeroase probleme de rezolvat în ceea ce privește poziția geografică. Atena se află la 2 ore de mers cu avionul de potențialii teroriști și multitudinea
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
Coubertin a făcut un rezumat al discuțiilor participanților, document ce a fost intitulat Carta Amatorilor. Ideea olimpică a avut la bază bucuria și provocarea sportivă și mai puțin câștigurile financiare. Acest lucru însemna că sportivii puteau să ia parte la întrecerile olimpice dacă erau amatori. Pentru ca un sportiv să fie considerat amator, acesta trebuia să nu concureze pentru bani, să nu fi primit premii în bani, să nu-și fi plătit vreodată profesorul, instructorul sau antrenorul. Cel mai notabil caz al
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
1913, Comitetul Internațional Olimpic hotărăște că denumirea de olimpic poate fi folosită doar în legătură cu C. I. O. și cu ocazia jocurilor intermediare desfășurate la Atena între a III-a și a IV-a Olimpiadă. Banii proveniți din vânzarea de bilete pentru întrecerile de la Amsterdam (1928), taxele pentru diferite drepturi și contracte au acoperit 60% din costul total al jocurilor. Pentru prima dată se acordă drepturi în exclusivitate pentru filmarea jocurilor (ca urmare a numărului mare de cereri). Începând cu ediția din 1932
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
participarea la JO de la Seoul din 1988, urmând ca la Barcelona 1992 să-și deschidă porțile pentru toată lumea, fie ei amatori sau profesioniști. Începând cu această dată, Jocurile Olimpice întră într-o nouă eră a sportului, unde spectacolul și banii domină întrecerile. Mișcarea Olimpică generează venituri prin desfășurarea a șase programe majore, după cum urmează: 1. vânzarea drepturilor de transmisie a JO; 2. programul de marketing olimpic TOP; 3. furnizorul oficial al C. I. O.; 4. programe de sponsorizare; 5. programe de licență; 6
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
alergare erau cronometrați manual. La Jocurile Olimpice de la Stockholm din 1912 s-a folosit pentru prima dată cronometrul electronic și aparatul de filmat la linia de sosire, precizia cronometrării îmbunătățindu-se substanțial. În anul 1964 s-a întrebuințat în premieră în întrecerile olimpice sistemul electronic de cronometrare. În prezent, dispozitivele laser montate la ambele capete ale pistei pot măsura rapid viteza și accelerația fiecărui sportiv. De asemenea, camerele video de mare viteză instalate la linia de sosire pot înregistra clar scenele de
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
continuă a tehnologiilor de cronometrare și măsurare a distanței în atletism a favorizat concurența corectă. Totodată, dezvoltarea rapidă a tehnologiei media a dat un mare imbold dezvoltării pe plan global a sportului olimpic modern. În urmă cu 44 de ani întrecerile olimpice au fost transmise pentru prima dată la televizor prin intermediul sateliților de comunicații. În prezent putem să urmărim Jocurile Olimpice acasă, la televizorul digital de înaltă definiție sau pe Internet. Echipamentul sportiv, încalțămintea și ochelarii de protecție sunt toate științifice, proiectate
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
Echipamentul sportiv, încalțămintea și ochelarii de protecție sunt toate științifice, proiectate pentru a oferi o rezistență la frecare cât cel mai mică și cea mai bună aderență. Jocurile Olimpice sunt astfel proiectate încât să maximizeze audiența mass-media și a permite transmisia întrecerilor în întreaga lume. Știați că regulamentul de desfășurare a probei de aruncarea suliței a trebuit să fie modificat iar sulițele s-au schimbat, deoarece sportivii aruncau peste 100 de metri și puneau în pericol pe ceilalți sportivi din stadion precum și
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
din stadion precum și pe spectatori? Așa cum sportul a devenit mai competitiv, tot așa a apărut nevoia unui echipament mai bun. Pantofi de alergare, costume de înot, mingi, stadioane și săli dotate cu materiale sportive necesare desfășurării în bune condiții a întrecerilor, toate au suportat modificări considerabile atunci când noile tehnologii au fost aplicate. Ce are atletul modern în plus față de cel din trecut? În primul rând metode de instruire și facilități, precum și echipament mai ușor și mai avansat. Sportivii sunt, de asemenea
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
sportivului s-a robotizat. Are în preajma lui nu doar un antrenor ci o întreagă echipă de specialiști din diferite domenii precum: fiziologie, psihologie, nutriție sau biomecanică. Sportivii anilor 60-70 nu au beneficiat de așa ceva, ei erau încă amatori. Dacă urmăriți întrecerile de atletism, veți observa că încălțămintea este diferită de la o probă la alta, ca rezultat a ani și ani de cercetare. Unde ne va duce în final tehnologia? Vom vedea pantofi cu cuie antigravitaționali pentru alergătorii de viteză sau pantofi
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
dar se poate observa că bogat, sportul poate servi răul. După război nu apare, în sport, o ruptură imediată în modul de operare. Națiunile se înghesuie la competițiile internaționale, căci scena sportivă era purtătoare de recunoaștere. URSS, care altădată prefera întrecerile muncitorești și spartachiadele a ales să administreze prin atleți proba superiorității regimului și grandoarea în fața Statelor Unite: a aplicat sportului productivismul industriei grele. Dar mari schimbări se anunță pentru sport la întâlnirea evoluțiilor convergente și, pentru o parte, interdependente: rolul televiziunii
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
apropiere a sportului de realitatea economică și socială de la sfârșitul secolului XX. CAPITOLUL III SIMBOLURI ȘI CEREMONII OLIMPICE Pierre de Coubertin a acordat o mare atenție simbolurilor olimpice și organizării ceremonialului cu prilejul Jocurilor Olimpice, fără de care acestea ar rămâne simple întreceri sportive, fie ele și de nivel mondial. În acest fel se asigura Jocurilor o valoare estetică și o atmosferă de înaltă frumusețe și emulație. El a creat simboluri moderne pentru a oferi o cale directă de comunicare între popoare și
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
și prieteniei. Steagul olimpic este arborat alături de steagul națiunilor participante în stadionul olimpic. În cadrul festivității de deschidere, drapelul este introdus în stadion și arborat în locul unde își desfășoară activitatea sportivii, sub auspiciile spiritului olimpic, pe perioada celor două săptămâni ale întrecerilor. În cadrul festivității de închidere steagul este coborât și predat primarului gazdă al jocurilor viitoare. Albastrul, negrul, galbenul, roșul, verdele precum și albul care asigură fondul steagului olimpic se dorea să reprezinte culorile steagurilor națiunilor prezente la primele cinci ediții ale Jocurilor Olimpice
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
de partenerii olimpici pe toată perioada ciclului olimpic, într-o manieră care să reflecte conținutul și rolul său, cu obligativitatea menționării autorului său. Acest mesaj apare pe tabela electronică la fiecare ediție a Jocurilor Olimpice în toate sălile unde au loc întreceri sportive. Nu toți sportivii și antrenorii sunt de acord cu acest mesaj, iar unii spectatori nu țin seama de spiritul olimpic. 9. SATUL OLIMPIC Primul sat olimpic a fost construit pentru Jocurile de la Paris din anul 1924, fiind integrat urbanistic
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
a propus lui Alexandru Șiperco să preia conducerea unei comisii a C. I. O. care să studieze regula 26 din Carta olimpică privind noțiunea de amatorism și regula de admitere a sportivilor la Jocurile Olimpice și de validare a participării sportivilor la întrecerile olimpice. Misiunea era deosebit de dificilă, ținând seama de conservatorismul concepțiilor din cadrul Comitetului Internațional Olimpic. O altă prezență românească, legată de reluarea ideii Jocurilor Olimpice antice a fost Evanghelie Zappa (1800-1865), cetățean român de origine greacă, stabilit în România în anul 1833
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
Broșteni, unde își avea reședința. Ca un adevărat precursor al reînvierii ideii olimpismului, este notabilă intervenția lui Evanghelie Zappa, care s-a adresat regelui Othon al Greciei, în anul 1858, cu un memoriu prin care solicita sprijinul în organizarea unor „întreceri olimpice”, după modelul celor antice, care „să fie celebrate o dată la patru ani după învățăturile vechilor greci, strămoșii noștri”. Întrecerile inițiate de Zappa s-au desfășurat la Atena în ediții succesive, în anii 1859, 1870, 1875, 1888 și 1889. În
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
s-a adresat regelui Othon al Greciei, în anul 1858, cu un memoriu prin care solicita sprijinul în organizarea unor „întreceri olimpice”, după modelul celor antice, care „să fie celebrate o dată la patru ani după învățăturile vechilor greci, strămoșii noștri”. Întrecerile inițiate de Zappa s-au desfășurat la Atena în ediții succesive, în anii 1859, 1870, 1875, 1888 și 1889. În programul acestora au fost incluse, în afara întrecerilor sportive, concursuri artistice și expoziții. La aceste întreceri au participat doar grecii și
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
să fie celebrate o dată la patru ani după învățăturile vechilor greci, strămoșii noștri”. Întrecerile inițiate de Zappa s-au desfășurat la Atena în ediții succesive, în anii 1859, 1870, 1875, 1888 și 1889. În programul acestora au fost incluse, în afara întrecerilor sportive, concursuri artistice și expoziții. La aceste întreceri au participat doar grecii și au rămas în istoria Mișcării Olimpice cu denumirea de Jocuri Panelenice sau preolimpice, datorită desfășurării lor la intervale neregulate și a participării limitate. 4. PARTICIPAREA ROMÂNIEI LA
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
învățăturile vechilor greci, strămoșii noștri”. Întrecerile inițiate de Zappa s-au desfășurat la Atena în ediții succesive, în anii 1859, 1870, 1875, 1888 și 1889. În programul acestora au fost incluse, în afara întrecerilor sportive, concursuri artistice și expoziții. La aceste întreceri au participat doar grecii și au rămas în istoria Mișcării Olimpice cu denumirea de Jocuri Panelenice sau preolimpice, datorită desfășurării lor la intervale neregulate și a participării limitate. 4. PARTICIPAREA ROMÂNIEI LA JOCURILE OLIMPICE În statisticile românești, prima participare a
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
sunt: gimnastica, atletismul, canotajul și kaiac-canoe. O centralizare a medaliilor pe sporturi găsiți în rândurile de mai jos. Cei care ne-au adus bucurii, care își educă corpul și mintea pentru a concura sub însemnele steagului românesc, sunt sportivii. După întreceri, unora li se pot vedea urmele lăsate de lacrimile de bucurie, altora nu le citești nimic pe față, doar sufletul e plin de tristețe și se motivează, învățând din greșelile trecutului. Cei care s-au încununat cu gloria intră în
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
gaia, eretele. După ce mai stărui câte- va momente cu privirile asupra Cascadei Dore, ca și cum mi- aș lua rămas bun, mă apropii de Hugo și-l întreb: - Mai poți? - Desigur! îmi răspunde și imediat o provoacă pe Cla- udia la o întrecere - probă de viteză - pe care, se înțelege, o și câștigă. - Să-l vezi în autocar cum cade de oboseală - prezic eu. Dar de unde! În autocar, pe tot traseul, Hugo s-a dovedit cel mai vioi și mai guraliv. La puține
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
prin originea socială, ea este stăpâna tainelor universului, o dată cu avansul cunoașterii. Logosul stalinist este cel ce fecundează întregul univers. Întreprinderea anului 1953 este confruntată cu riscurile, previzibile, ale stagnării. Inventatorul și stahanovistul sunt figurile emblematice ale acestui salt spre viitor. Întrecerea socialistă îi mobilizează pe toți. A lua în serios pe inventatori, pe inovatori este a lua în serios capacitatea muncitorimii eliberate de a-și valorifica imensul potențial de creativitate. Lozincile sunt cele ce rezumă, în cuvinte potrivite, spiritul unei vârste
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
alt tip de locuință neolitică chineză: construcții pătrate sau dreptunghiulare, semisubterane, prevăzute cu scări descendente. 29 Cf. M. Eliade, Le Chamanisme, p. 213. două principii cosmogonice (Iarnă/Vară; Zi/Noapte; Viață/Moarte), semnificația profundă este în ambele cazuri aceeași: confruntarea, întrecerile, luptele trezesc, stimulează sau augmentează forțele creatoare ale vieții 30. Această concepție bio-cosmologică, elaborată probabil de către agricultorii din neolitic, va cunoaște în decursul vremilor multiple reinterpretări, chiar deformări. Ea este greu recognoscibilă, de exemplu, și în anumite tipuri de dualism
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
decembrie, erau sărbători rustice. Un cortegiu plimba în procesiune un falus de mari dimensiuni, pe fundal de cântece. Ceremonie arhaică prin excelență și amplu difuzată în toată lumea, faloforia a precedat desigur cultul lui Dionysos. Alte divertismente rituale comportau concursuri și întreceri, și mai ales defilări de măști ori de personaje deghizate în animale. Și aici riturile 1-au precedat pe Dionysos, dar se poate înțelege în ce mod a sosit zeul vinului ca să se pună în fruntea cortegiului de măști. Suntem
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Grigore Mîrza. Din partea magistraților a(u) vorbit D-l pre ședinte Cornea și sărbătoriții”. într-o societate de profesioniști ai elocinței, toasturile, ca probe de măiestrie, ingeniozitate și abilitate oratorică, reprezentau momente de maxim interes și luau uneori turnură de întreceri. Nu sînt citate fragmente din alocuțiuni, e însă ușor de imaginat substanța și sensul, ținta lor: elogiul. Banchetul a avut și o componentă culturală. „N au lipsit nici de data asta manifestările spritualo-literare”, scrie, pretențios, participantul metamorfozat în reporter. Spre
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]