4,649 matches
-
stea aicea, ca prostu’, pe bancă, să se zgâiască la mine ? Tili clătină din cap. Nu părea să-i dea prea multe speranțe. — Lumea asta nouă, spuse, până să se răstoarne, trebuie mai întâi să se așeze... Începea să se întunece. În casa din spatele gardului metalic se aprinseră luminile. Vorbim despre tot felul de lucruri, ca să nu vorbim despre asta... spuse Jenică. Nu știu ce să zic. Adevărul e că mi-e cam frică... Tot timpul ți-a fost frică... Cezi că altfel
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
în această viață de-a- ndoaselea. Ambală asurzitor și trecu în viteză pe Bulevardul Gării. Frunzele răscolite nu reușiră să-l ajungă din urmă și nici el nu mai întoarse capul după ele. Scoase tolba de pe umăr și o aruncă. Se întuneca. Șoseaua largă, care acum nu ducea nicăieri și nu avea decât un mal, părea un râu nemișcat. Maca opri motocicleta și stinse luminile. Dibui o sticlă de plastic din cutia ținută ca portbagaj. Băgă un furtun subțire în rezervor, supse
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
dumnezeiești, 53, în vol. Imne, Epistole și Capitole, Introducere și traducere: diac. Ioan I. Ică Jr., Editura Deisis, Sibiu, 2001, p. 275. footnote>. Înainte de căderea în păcat, omul vedea pe Dumnezeu, dar mai apoi, după cădere, vederea i-a fost întunecată omul fiind dublu, alcătuit din două firi, cu ochii simțiți vedea creaturile Mele, iar cu ochii minții vedea fața Mea, a Creatorului, vedea slava Mea și grăia cu Mine în fiecare clipă. Dar atunci când, călcând porunca Mea, a mâncat din
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
a se angaja șofer. Citea, avea cărți de-am crezut că e student, tot cărți cu figuri și cu numere. Băiat bun, ca o fată mare. - La ce ceas a venit mașina? - Să fi fost patru jumătate spre cinci, se întunecase, așacă nu-i mai puteai vedea la față. - S-a mai întors Vlădulescu acasă? - Așa zice fata, că s-a întors pe la vremea mesei, a statpuțin în odaie și pe urmă a închis odaia cu cheia și a plecat. - Tot
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
pentru un arhitect. El visează să dărâme ceea ce eu visez să construiesc.") Numai bătrânii caută culcușul ca să moară. Artistul e totdeauna un sclav și marele bărbat îl cumpără cu bani. Tata își face iluzii. Niciodată numele lui Ioanide nu va întuneca pe al lui Tudor Vladimirescu, pe al lui Iancu Jianu și pe al lui Terente. (Ioanide: "Tudor Vladimirescu alături de Terente! Mare dobitoc!") Nu trebuie să se înțeleagă din slaba mea idee despre construcții că iubesc natura. Dimpotrivă. Am oroare de
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
mai puțin cultivat decât alții, în schimb are o viață mai intensă, trăiește adânc și puternic ceea ce citește, îl simți tare, gata să te apere dacă te primește în apropierea lui. Când intră Gavrilcea în odaie, așa modest cum e, întunecă pe alți zece, mult mai rafinați în limbaj. Pentru el cuvintele nu sunt jucării; când el zice "Pornim", înseamnă într-adevăr că pornește undeva. Îți spun sincer, inspiră și teamă, poate tocmai teama aceasta e prestigiul pe care îl exercită
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de un membru al Mișcării, și merseră la casa Hergot. În odaia Pichii, așezîndu-se pe marginea patului și cerând informații, Gavrilcea ajunse la concluzia că nu putea rămâne acolo fără pericol. În special, auzind că peste drum locuiește Conțescu, se întunecă la față. N-avea, după toate semnele, o bună opinie despre soliditatea morală a Conțeștilor. Strada era apoi așa de lungă, încît, astupată la capete, făcea fuga imposibilă. Interesul lui Gavrilcea era de a ieși la barieră, de unde avea itinerariile
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Bogdan, moartea Pichii), lui Ioanide nu-i intra în cap că purtarea fiului său avea o latură serioasă, deși reprobabilă. Nu vedea decât ridicolul, grotescul și se gândea să interneze pe Doru într-o casă de corecție. De aceea, înregistră întunecat târcoalele pe care de la o vreme Tudorel le dădea prin birou, unde se prefăcea că scoate o carte din raft atunci când era surprins. Tudorel căuta caietul pe care-l împrumutase Pichii, compromițător pentru el, deocamdată. Împrejurările făcuseră ca memoriul să
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
respingerea unei mari demnități publice, exprimă un reproș zîmbitor: . - Ce vorbiți?! Ați făcut foarte bine, era nevoie de un omde prestigiu. . Pomponescu surâse, încîntat o secundă, apoi, ca soarele scăpat o clipă dintr-o năvală de nori și reînghițit, se întunecă. . - Am fost solicitat de sus, nu puteam să refuz. Încep acum mizeriile meseriei. . Gaittany găsi de cuviință să se retragă și Pomponescu îl conduse iarăși până la ușă, manifestîndu-și la despărțire dorința de a lua încă o dată masa cu prietenii săi
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
sens, potențialul unei relații depinde de măsura în care ambii parteneri vor și contribuie la vindecarea rănilor emoționale din trecut ale celuilalt. Astfel, partenerii care manifestă deschidere, bunăvoință și flexibilitate pot lucra împreună la identificarea și dezasamblarea schemelor care pot întuneca sau distruge orice relație. Concret, într-o relație umană, bunăoară, empatia poate avea efecte reparatoare. Când un individ ne explică Bennett- Goleman este prizonierul unei scheme, el resimte consecințele realității generate de copilul aflat la originea schemei. Dar dacă are
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
păreri (relativ) diferite. Unii, susțin că este un simțământ foarte adânc înfipt în ființa noastră. Bunăoară, Imm. Kant consideră că invidia este un impuls firesc, înnăscut. În concepția filosofului de la Köngsberg, aceasta ne face să nu (ne) vedem propriul bine, întunecat de binele altora. După cum a remarcat în Întemeierea metafizicii moravurilor (1972), Imm. Kant consideră că invidia include un puternic element de ciudă, astfel încât îl determină pe invidios să urmărească distrugerea fericirii celuilalt. La rândul lor, atât A. Smith, cât și
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
că două din povestirile lui, Între două povețe și La hanul lui Mânjoală, sunt narate la persoana întâi; prima dintre ele este mai mult o cronică, iar cea de-a doua o admirabilă nuvelă, în care subiectivismul pur gramatical nu întunecă în nici un fel obiectivitatea întâmplărilor fantastice care se petrec. Planul de fantasticitate pe care se desfășoară povestirile cu diavoli ale lui Caragiale folosește idei comune din folclor. Diavolul este ispită, practica vrăjitoriei este lucru blestemat, după cum diabolismul femeii, care sperie
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
dispoziție mai ușoare (Nolen-Hoeksema, 1998)153. 8.6. Teorii asupra depresiei 8.6.1. Teorii biologice Originile teoriilor biologice asupra depresiei le regăsim în Antichitate, Hipocrate crezând că acumularea fierei și flegmei afectează procesele care au loc la nivelul creierului "întunecând spiritul și făcându-l melancolic". De-a lungul secolelor, a existat un interes deosebit pentru a identifica sursa patologică a depresiei, astfel că propunerile din epoca modernă timpurie au accentuat un model de deficiență a depresiei, în care o cantitate
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
în PSB, vol. 17, Editura IBMBOR, București, 1986, p. 529, 530. footnote>. Continuând, mucenicul adaugă: „«Cum voi tăgădui, dar, pe Dumnezeu meu, Căruia m-am închinat din copilăria mea? Nu se va cutremura oare cerul de sus? Nu se vor întuneca oare din pricina mea stelele? Mă va mai ține, oare, pământul? Nu vă amăgiți! Dumnezeu nu se lasă batjocorit! (Gal. 6, 7). După gura noastră ne judecă Dumnezeu (Lc. 19, 22); din cuvintele noastre ne îndreptățește și din cuvintele noastre ne
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
progres care îi amețește pe toți membrii săi. Ca urmare, statistica trebuie să se constate că locuitorii din Lancaster, fugind din această patrie a mașinilor, merg să caute de muncă în Irlanda, unde acestea sunt necunoscute, iar istoria, că barbaria întunecă epocile de civilizație și că civilizația strălucește în vremuri de ignoranță și barbarie. Evident, există în această grămadă de contradicții ceva care șochează și ne avertizează că problema ascunde un element de soluție care nu a fost degajat suficient. Iată
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
spun unii socialiști, că aceste acte sunt profitabile autorului lor, ele nu trebuie decretate; oamenii nu au nevoie de o lege pentru a fi determinați să facă un profit. În altă ordine de idei, acest punct de vedere înghite și întunecă mult ideea de fraternitate. Să-i lăsăm sacrificiului caracterul neștirbit, care este conținut în aceste cuvinte: Sacrificiu voluntar determinat de Sentimentul fraternal. Dacă faceți din fraternitate o prescripție legală, ale cărei acte ar fi prevăzute și făcute obligatorii de Codul
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Țarigrad și, precum Roma era cuibul de aur spre care trăgeau popoarele vechi germanice, tot astfel Roma nouă sau Țarigradul au fost visul neîmbătrînit al slavilor de nord. Din secolul al 13-lea pân - la a 15-lea domnia tatarilor întunecă istoria rusească, dar îndată ce, cu Tamerlan, au intrat discordia între aceștia, Ivan Vasilievici (1462 - 1503) aduna într-o singură mână hățurile triburilor rusești. Acesta a luat în căsătorie o princesă bizantină (ca și Vladislav I la 1015) și toată politica
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
al inteliginței omenești provine din prea puținele reprezentări ce le poate cuprinde conștiința deodată. De - abia trei - patru reprezentări ocupă în același timp atențiunea noastră; tot ce trece peste acest număr dispare de regulă din sfera percepțiunii intelectuale și se întunecă. De aici provin lacunele, unilateralitatea, în genere defectele caracteristice ale inteliginței celor mai mulți oameni. Singurul mijloc de a remedia în parte acestui inconvenient este de a introduce în conștiință noțiunile generale în locul reprezentărilor sensibile și de a avea astfel în același
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
uman. Pe când omul neinteligent face din sine însuși măsura lucrurilor și mestecă subiectul său în cele ce sunt și se 'ntîmplă, cel cel inteligent și de bună - credință va cerca să se dezbere de tot ce-ar putea să-i întunece judecata. Inteligența e putința, buna - credință e voința de-a vedea și reproduce obiectiv cele ce esistă și se 'ntîmplă. Acuma sunt la noi 4 specii de jurnale: Neinteligente dar de bună - credință; aceste nu posed posibilitatea de a vedea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
interese și privilegii personale pentru a se pune în folosul celor mulți, în slujba intereselor țării și neamului lor în ultima instanță. Ei merită respectul și gratitudinea noastră deplină, cu atât mai mult cu cât timpurile ce au urmat au întunecat din nou seninul adus de ei. 4. Reforma agrară din anul 1864 „...este timpul ca cuvintele să se prefacă în fapte, ca legea să fie un adevăr” Vasile Sturza, deputat tecucean. Actul reformator cu cea mai mare rezonanță în epocă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mai e decât o umbră aceea ce era. Copiii își dictează propriile legi, însoțite de amenințări pe care le-au deprins bine în anturaje nesănătoase. Aceste condiții nefavorabile dezvoltării vreunui om nu sunt decât rezultatul unei neglijențe parentale evidente, care întunecă viitorul copilului. Astfel, în loc să meargă la școală ca să învețe și să fie un bun exemplu, copilul se distinge prin mediocritatea muncii, agresivitatea de nezdruncinat, aplecarea spre câștigul facil etc.; tot ce-l îndepărtează de virtuțile cardinale ale educației. Prin contact
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
într-un asemenea stat. Socialiștii apasă toți hamsterii aurii și scumpi, până sunt striviți și morți și apoi îi îngroapă în grădina casei. DOMNUL KOVACIC: Liniște, acum înflorește toată firea într-o perfectă împăcare și nu mai vreau nici o pată întunecată pe vesta generală. Deosebirile au fost eliminate, războiul total dinăuntru nu mai are loc. Avem o unitate casnică proprie, care poate arăta ce mobile noi nouțe... și copile sănătoase, cum sunt Desirée și Bianca. Asta e cel mai important lucru
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
să vă înfulecați tot până ce nu ați m-ai putut și eu am rămas așezată pe restul meu de viață și m-am uitat la voi cum ucideți pe cei uciși. JÜRGEN (foarte serios): Am dat din nou greș. Am întunecat din nou lumina din niște oameni, pentru că iarăși i-am devorat, ceea ce ne-a plăcut, și ne-a cauzat o plăcere dezgustătoare. Într-un fel trebuie să strângem de guler orice lucru străin, pentru că numai ce este străin este și
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
la un alt om, și deja era mort. Nu mai există absolut nici o voce. Numai iarba crește, o iarbă care e moștenită și care se îngrașă din propria putreziciune. Lanțul de munți de la orizont formează lumina din peisaj fără să întunece peisajul. Există atâtea feluri de nuanțe de verde, că cineva s-ar putea pierde în posibilitățile pe care le are studiul lor liber, daca ar fi cineva în viață înainte de verde. Omul se gândește la cer când urmează râulețele, pe
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
-i o nebunie imperială, care nici nu există. Să arăți că nimic nu este: aceasta provoacă dependență tot așa ca dovada unei posibile ființări. Depinde de lumină și vizibilitate. Înaltul tău rezultat eșuează în fața fulguranței fiziologice a oricărei apariții. Se întunecă, și înțelegerea ta rămâne singură, fără să fi avut de gând să rămână singură. D-voastră rămâneți d-voastră, pentru că ați fost refuzată de o iluminație. Și următoarea imagine stă la rând deja, în sala de așteptare, cu o inimă
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]