7,853 matches
-
așeză pe marginea patului. -Ce-i, meștere, cu tine?- îl luă în primire un vecin de pat care sta culcat șI privea prin deschizătura geamului afară. -E rău!-zise Marin, îngândurat. -...ți-ai tăiat muierea,mă?- îl luă la întrebări un țigan care se apropie de el. -Nu!- răspunse Marin, obosit de-atâta drum cu duba poliției prin toate hârtoapele. -Atunci ce-ai făcut, mă?- se resti la el țiganul. -Nimic, stai să vezi, lăsați-mă să-mi revin, sunt obosit rău
DUBLĂ CRIMĂ CU PREMEDITARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 679 din 09 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345861_a_347190]
-
Marin, îngândurat. -...ți-ai tăiat muierea,mă?- îl luă la întrebări un țigan care se apropie de el. -Nu!- răspunse Marin, obosit de-atâta drum cu duba poliției prin toate hârtoapele. -Atunci ce-ai făcut, mă?- se resti la el țiganul. -Nimic, stai să vezi, lăsați-mă să-mi revin, sunt obosit rău, n-am dormit de două nopți! Și n-am pus nimic pe limbă de-acum două zile... -Iote-te, bă, nenicule, tu crezi că aici ai venit la restaorant
DUBLĂ CRIMĂ CU PREMEDITARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 679 din 09 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345861_a_347190]
-
acestor dereglări de limbă, de introducerea unor cuvinte străine cu înțeles greșit , ar fi necesar să se readucă în actualitate Legea propusă de regretatul profesor George Pruteanu și aplicarea ei. Un neologism intrat forțat datorită politicii este “ rrom “ în loc de tradiționalul”țigan”. Cuvântul țigan nu există în limba romani, ci este un cuvânt peiorativ.Cuvântul” țigan” vine din grecescul athinganos, semnificând “păgân “, “eretic “, “ de neatens” sau “impur”.Cuvântul țigan a fost preluat în Țările Române în 1385 și desemna o stare socială
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346030_a_347359]
-
de limbă, de introducerea unor cuvinte străine cu înțeles greșit , ar fi necesar să se readucă în actualitate Legea propusă de regretatul profesor George Pruteanu și aplicarea ei. Un neologism intrat forțat datorită politicii este “ rrom “ în loc de tradiționalul”țigan”. Cuvântul țigan nu există în limba romani, ci este un cuvânt peiorativ.Cuvântul” țigan” vine din grecescul athinganos, semnificând “păgân “, “eretic “, “ de neatens” sau “impur”.Cuvântul țigan a fost preluat în Țările Române în 1385 și desemna o stare socială și etnia
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346030_a_347359]
-
necesar să se readucă în actualitate Legea propusă de regretatul profesor George Pruteanu și aplicarea ei. Un neologism intrat forțat datorită politicii este “ rrom “ în loc de tradiționalul”țigan”. Cuvântul țigan nu există în limba romani, ci este un cuvânt peiorativ.Cuvântul” țigan” vine din grecescul athinganos, semnificând “păgân “, “eretic “, “ de neatens” sau “impur”.Cuvântul țigan a fost preluat în Țările Române în 1385 și desemna o stare socială și etnia. Cuvintele rob, sclav au apărut mult mai târziu în limba română. Însă
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346030_a_347359]
-
și aplicarea ei. Un neologism intrat forțat datorită politicii este “ rrom “ în loc de tradiționalul”țigan”. Cuvântul țigan nu există în limba romani, ci este un cuvânt peiorativ.Cuvântul” țigan” vine din grecescul athinganos, semnificând “păgân “, “eretic “, “ de neatens” sau “impur”.Cuvântul țigan a fost preluat în Țările Române în 1385 și desemna o stare socială și etnia. Cuvintele rob, sclav au apărut mult mai târziu în limba română. Însă pe plan internațional se face confuzie între român și rom. Motivul că o
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346030_a_347359]
-
de moment nu se poate intra trebuie să mai așteptăm. Între timp venise multă lume femei și bărbați majoritatea erau emigranți însă mai veniseră și câțiva spanioli. După încă patruzeci de minute de așteptare se deschiseseră ușile, prioritate au avut țiganii români pentru că erau primii. Eram curios pentru că era prima dată când eram într-un astfel de loc mă interesa tot ceea ce vedeam și auzeam. Interiorul misiunii era mult mai plăcut decât exteriorul, era curățenie și condiții decente în care oamenii
LUMEA CELOR DE JOS (2) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347837_a_349166]
-
au rămas mirate că nu vreau să beau măcar puțin lapte cald. După ce s-a terminat tot de pe masa nu au mai adus lapte s-au strâns mesele și au început după numere să intre la duș și la barberit țiganii. Am rămas uimit cum intrau țiganii murdări nebarberiti și ieșeau spălați barberiti cu haine curate și plecau apoi afară în noapte între timp se lașase noaptea. O femeie mai tânără ce era la coadă pentru haine a primit un palton
LUMEA CELOR DE JOS (2) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347837_a_349166]
-
să beau măcar puțin lapte cald. După ce s-a terminat tot de pe masa nu au mai adus lapte s-au strâns mesele și au început după numere să intre la duș și la barberit țiganii. Am rămas uimit cum intrau țiganii murdări nebarberiti și ieșeau spălați barberiti cu haine curate și plecau apoi afară în noapte între timp se lașase noaptea. O femeie mai tânără ce era la coadă pentru haine a primit un palton lung bun însă îi era puțin
LUMEA CELOR DE JOS (2) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347837_a_349166]
-
va înțigăni, chiar de vom umbla numai în mașini și vom mânca numai icre negre!”. Ca autorul să spună în altă parte: “De două sute de ani de când i-am dezrobit, nu am reușit, pentru că nici nu am vrut, să românizăm țiganii, dar de douăzeci de ani de la revoluție încoace, am reușit să țigănim România! Pentru că așa s-a vrut”; “ ... sub oblăduirea externelor lui Petre Roman s-a dat undă verde la etnonimul de rrom cu doi de “r”. iar sigla de
ROMÂNIA MOLUSCĂ DE MIRCEA CHELARU, CRONICĂ DE RĂZVAN DUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347888_a_349217]
-
va înțigăni, chiar de vom umbla numai în mașini și vom mânca numai icre negre!”. Ca autorul să spună în altă parte: “De două sute de ani de când i-am dezrobit, nu am reușit, pentru că nici nu am vrut, să românizăm țiganii, dar de douăzeci de ani de la revoluție încoace, am reușit să țigănim România! Pentru că așa s-a vrut”; “ ... sub oblăduirea externelor lui Petre Roman s-a dat undă verde la etnonimul de rrom cu doi de “r”. iar sigla de
„ROMÂNIA MOLUSCĂ” DE MIRCEA CHELARU de RĂZVAN DUCAN în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347934_a_349263]
-
melodioase cu capul și cu ochii și cu tot corpul în ritmul amețitor al dansului pe care-l încinsese cu Mihai: Frunză verde baraboi, Durduleano, hăi! Vino și tu pe la noi Durduleano, hăi! Apoi o dădură-n cântece de șatră: Țiganii din Darabani, Taie aur și fac bani, Icușari și mahmudele Să fure țigănci cu ele, Țigăncușe frumușele... -Știi de ce te iubesc eu pe tine, măi Micherule? -De ce, conașule Mihai? -Fiindcă tu ești poporul, mă! -Adică prostimea! - glumi Micheru. -Fie
MIHAI ŞI VERONICA (CAP.9-10) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1211 din 25 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347945_a_349274]
-
acestor dereglări de limbă, de introducerea unor cuvinte străine cu înțeles greșit , ar fi necesar să se readucă în actualitate Legea propusă de regretatul profesor George Pruteanu și aplicarea ei. Un neologism intrat forțat datorită politicii este “ rrom “ în loc de tradiționalul”țigan”. Cuvântul țigan nu există în limba romani, ci este un cuvânt peiorativ.Cuvântul” țigan” vine din grecescul athinganos, semnificând “păgân “, “eretic “, “ de neatens” sau “impur”.Cuvântul țigan a fost preluat în Țările Române în 1385 și desemna o stare socială
LIMBA NOASTRĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347266_a_348595]
-
de limbă, de introducerea unor cuvinte străine cu înțeles greșit , ar fi necesar să se readucă în actualitate Legea propusă de regretatul profesor George Pruteanu și aplicarea ei. Un neologism intrat forțat datorită politicii este “ rrom “ în loc de tradiționalul”țigan”. Cuvântul țigan nu există în limba romani, ci este un cuvânt peiorativ.Cuvântul” țigan” vine din grecescul athinganos, semnificând “păgân “, “eretic “, “ de neatens” sau “impur”.Cuvântul țigan a fost preluat în Țările Române în 1385 și desemna o stare socială și etnia
LIMBA NOASTRĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347266_a_348595]
-
necesar să se readucă în actualitate Legea propusă de regretatul profesor George Pruteanu și aplicarea ei. Un neologism intrat forțat datorită politicii este “ rrom “ în loc de tradiționalul”țigan”. Cuvântul țigan nu există în limba romani, ci este un cuvânt peiorativ.Cuvântul” țigan” vine din grecescul athinganos, semnificând “păgân “, “eretic “, “ de neatens” sau “impur”.Cuvântul țigan a fost preluat în Țările Române în 1385 și desemna o stare socială și etnia. Cuvintele rob, sclav au apărut mult mai târziu în limba română. Însă
LIMBA NOASTRĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347266_a_348595]
-
și aplicarea ei. Un neologism intrat forțat datorită politicii este “ rrom “ în loc de tradiționalul”țigan”. Cuvântul țigan nu există în limba romani, ci este un cuvânt peiorativ.Cuvântul” țigan” vine din grecescul athinganos, semnificând “păgân “, “eretic “, “ de neatens” sau “impur”.Cuvântul țigan a fost preluat în Țările Române în 1385 și desemna o stare socială și etnia. Cuvintele rob, sclav au apărut mult mai târziu în limba română. Însă pe plan internațional se face confuzie între român și rom. Motivul că o
LIMBA NOASTRĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347266_a_348595]
-
acea frică față de autorități, față de organele de stat; este o țară în care corupția se află la ea acasă; viața la țară și-a păstrat înfățișarea de acum 200 de ani... Mai există încă, acele prelate colorate de pe căruțile de țigani... Acești oameni sunt numiți și în ziua de astăzi astfel, pentru că nimeni nu a numit aici " romii”, ”Roma”, ci doar, țigani. Pe ulițile satului vezi costume colorate, femei bătrîne care și-au păstrat credința pentru Dumnezeu, care poartă numai haine
ROMÂNIA ÎN ”STERN” de DOINA THEISS în ediţia nr. 1056 din 21 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347273_a_348602]
-
țară și-a păstrat înfățișarea de acum 200 de ani... Mai există încă, acele prelate colorate de pe căruțile de țigani... Acești oameni sunt numiți și în ziua de astăzi astfel, pentru că nimeni nu a numit aici " romii”, ”Roma”, ci doar, țigani. Pe ulițile satului vezi costume colorate, femei bătrîne care și-au păstrat credința pentru Dumnezeu, care poartă numai haine negre și păstrează tradiții arhaice și ritualuri. Există deasemenea mulți oameni care poartă dorința de nestăpânit, de a ajunge în Europa
ROMÂNIA ÎN ”STERN” de DOINA THEISS în ediţia nr. 1056 din 21 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347273_a_348602]
-
aceea, investitori strategici. Ăștia au creat dinastii roșii și domenii de ruine, și-au băgat delfinii la înaintare, așa că, acum, românii mai au un singur drept: să treacă pe verde, dar repede, că gipanezii și merțarii se grăbesc! Deci, voievozii țiganilor și opereta lor auriferă de la Sibiu sunt pistol cu apă pe lângă președinții noștri... Noroc de canalele urât-mirositoare dâmbovițene, la care li s-au înțepenit camerele pe respectivii și ne-au umplut serile cu știri maro și coroane de aur! Pe
ROMÂNIA ESTE REGĂŢEANĂ de ILIE CHELARIU în ediţia nr. 972 din 29 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/347370_a_348699]
-
de la femeile bătrâne din sat. De fapt, Ana credea că prietenul ei ciocolatiu o moștenește pe bunica maternă, care avea o voce plăcută, duioasă când începea să cânte pe la clăci doine sau balade vechi. Pe Bibicu îl plăcea, chiar dacă era țigan și mereu murdar, pentru că îi simțea strălucirea din ochi când o privea. Parcă i se lumina fața. Nu înțelegea ea atunci ce se întâmplă cu el, dar știa că în preajma lui se simțea bine, mai ales când îi atingea părul
ROMAN CAP. IV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347322_a_348651]
-
se întâmplă cu el, dar știa că în preajma lui se simțea bine, mai ales când îi atingea părul cu pieptenul din os. După ce i-au tăiat cosițele, nu s-a mai dus la casa bunicii să se mai joace cu țiganii. Îi considera vinovați de necazul ei și de pierderea pletelor, de care era așa de mândră și îndrăgostită. Timpul a început să se scurgă ireversibil. Mai era puțin și terminau clasa a opta. După serbarea de sfârșit de an, se
ROMAN CAP. IV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347322_a_348651]
-
lungul drumului fermecat” - povestea unei iubiri și trăiri în România se citește fluid și fără sincope, deși acțiunea ei nu e palpitantă ca a unui film de aventuri, ci armonios-ritmică, precum ciclurile naturii și ale vieților protagoniștilor ei: țărani maramureșeni, țigani ungurești, sași ardeleni, români din Podișul Transilvaniei și ... un englez care vorbește dialectul din nord, își cumpără coasă și cal, renovează casele celor plecați spre alte zări, se-ndrăgostește de temperamentul vulcanic al țiganilor și prinde gustul bucatelor și obiceiurilor
CRONICĂ DE CARTE – WILLIAM BLACKER „DRUMUL FERMECĂTOR” de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348744_a_350073]
-
ale vieților protagoniștilor ei: țărani maramureșeni, țigani ungurești, sași ardeleni, români din Podișul Transilvaniei și ... un englez care vorbește dialectul din nord, își cumpără coasă și cal, renovează casele celor plecați spre alte zări, se-ndrăgostește de temperamentul vulcanic al țiganilor și prinde gustul bucatelor și obiceiurilor din străbuni. Setea lui nestăvilită de a cunoaște cât mai mult din tradiția ancestrală îi atrage simpatia celor în mijlocul cărora s-a strămutat, dar trezește și dorința unora de a profita de pe urma lui, respectiv
CRONICĂ DE CARTE – WILLIAM BLACKER „DRUMUL FERMECĂTOR” de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348744_a_350073]
-
sporovăiau despre școală sau despre locurile de naștere, destul de apropiate, la mai puțin de șapte zeci de kilometri unul de celălalt. Stelian era din Drăgănești, o localitate la vreo opt kilometri de Tecuci. În zona Tecuci-ului se stabilise mulți țigani, așa că nu a fost impresionat când, din Medgidia, holul vagonului a fost invadat de persoane gălăgioase și murdare, aflate în tranzit spre vagoanele de clasa a II-a. Pentru câteva momente viața din tren s-a mai animat un pic
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348697_a_350026]
-
să știi că el se află în preajmă și nu altcineva, și alți mulți vânzători ambulanți care îți oferă de toate, de la legume până la mături, îmbrăcăminte sau vase. Toți îmi amintesc de anii copilăriei mele, când pe ulița prăfuită treceau țiganii cu căldări și oale de tot felul, perdele ”de Pașcani”, pe care nu le găseam în magazine dar și baloane, multe baloane colorate ce le cumpăram pe sticle goale. Și pentru că acel spectacol mi-a rămas în suflet ca o
LACRIMA DIN OCEAN, CAP 3 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 753 din 22 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348766_a_350095]