3,329 matches
-
se termină de fiert. Călim 200 g costiță tăiată cubulețe peste care punem zarzavatul tăiat Julien, arpagic, țelină, morcov, ardei, un pahar de vin, busuioc și cimbru. Ciupercile tocate le călim în unt. După ce a fiert carnea, o desfacem de ață și celofan, o tăiem felii și servim cu zarzavat călit și ciuperci călite. Se servește cu murături fine - țelină, gogoșari, mere sau struguri. Friptura de vânat cu sos picant se servește cu cruton de pâine la mijloc. MUSACA DE CARTOFI
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
de ciuperci, 300 gr. de unt, jumătate de litru de vin roșu, sare, piper, usturoi, varză roșie, sos de carne de căprioară, sos de smântână. Fasonăm carnea și mușchiulețul, tăiem medalioane pe care le sărăm, condimentăm și le legăm cu ață pe mijloc, apoi le prăjim în unt pe ambele părți. Din restul de carne care rămâne de la fasonare facem o tocăniță scăzută cu ceapă și vin roșu. La urmă, adăugăm smântână, foi de dafin și piper. Ciupercile le călim în
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
confecționat ori procurat cu multă ușurință de către educatoare (uneori cu ajutorul părinților copiilor), prin abilitate și fantezie, cu atenție și interes de reușită a activității. Astfel de resurse pot fi: hârtie colorată, jetoane, carton, zaruri, materiale textile și din piele, scotch, ață, obiecte de îmbrăcăminte, creioane colorate, semințe, sâmburi etc. Ingeniozitatea unei educatoare nu trebuie să aibă opreliști, dar trebuie să se limiteze la ceea ce e necesar, altfel atenția copilului se disipează iar competențele nu apar. Modul de organizare, strategia derulării jocului
Jocuri de masă by Veneţia Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/1612_a_2965]
-
obligatorie a armatei, care acționează ca o a doua stație de naționalizare în cursul vieții individului. Ar fi relevator de văzut, în acest punct al argumentației, cum se leagă firele educației primare primite de copiii români în școlile publice de ațele instrucției militare pentru a se împleti în urzeala formativă a Românului devotat Patriei naționale. Prin școala primară, armată și educația adulților, subiecții erau permanent integrați într-un circuit al naționalizării continue, un proces distribuit pe întregul curs al vieții. Autoritățile
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
său. I se părea că are în capul său o mulțime de diamante din care cauză atârna greu. Cauza adevărată a morții. Prin mai 1889, un bolnav, nu din cei furioși, se distra învârtind o piatră mică legată de o ață. Piatra scăpând din ață, a lovit întâmplător pe Eminescu în cap, aproape de sutura interparietală, producând o rană care interesa numai pielea regiunii parietale drepte, fără să atace periostul. Era o tăietură a pielii de 2 cm lungime. I s-au
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
că are în capul său o mulțime de diamante din care cauză atârna greu. Cauza adevărată a morții. Prin mai 1889, un bolnav, nu din cei furioși, se distra învârtind o piatră mică legată de o ață. Piatra scăpând din ață, a lovit întâmplător pe Eminescu în cap, aproape de sutura interparietală, producând o rană care interesa numai pielea regiunii parietale drepte, fără să atace periostul. Era o tăietură a pielii de 2 cm lungime. I s-au dat imediat îngrijirile medicale
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
d-rul V. Vineș a publicat-o în „România medicală” din 1 iunie 1931. Rezultă din ea, între altele, că este adevărat că în mai 1889 „un bolnav, nu din cei furioși, se distra învârtind o piatră mică legată de o ață. Piatra scăpând din ață, a lovit întâmplător pe Eminescu în cap, producând o rană superficială ce interesa numai pielea, o rană mică de 2 cm. CARE RANĂ ERA VINDECATĂ COMPLET PESTE 3 ZILE.” Dar Eminescu, care avea mintea întunecată atunci
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
publicat-o în „România medicală” din 1 iunie 1931. Rezultă din ea, între altele, că este adevărat că în mai 1889 „un bolnav, nu din cei furioși, se distra învârtind o piatră mică legată de o ață. Piatra scăpând din ață, a lovit întâmplător pe Eminescu în cap, producând o rană superficială ce interesa numai pielea, o rană mică de 2 cm. CARE RANĂ ERA VINDECATĂ COMPLET PESTE 3 ZILE.” Dar Eminescu, care avea mintea întunecată atunci, și având mania să
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
doctor în fișele sale, ci acesta l-a readus în atenție din memorie? Mișcată rămâne și această pietricică în tradiția biografică eminesciană. La dr. Vineș: „... un bolnav, nu din cei furioși, se distra învârtind o piatră mică legată de o ață. Piatra scăpând din ață, a lovit întâmplător pe Eminescu în cap”; mai târziu, la G. Potra, care pretinde că publică chiar amintirile doctorului N. C. Tomescu (dar, de fapt, are în față un text nesemnat): „L-a lovit un bolnav
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
ci acesta l-a readus în atenție din memorie? Mișcată rămâne și această pietricică în tradiția biografică eminesciană. La dr. Vineș: „... un bolnav, nu din cei furioși, se distra învârtind o piatră mică legată de o ață. Piatra scăpând din ață, a lovit întâmplător pe Eminescu în cap”; mai târziu, la G. Potra, care pretinde că publică chiar amintirile doctorului N. C. Tomescu (dar, de fapt, are în față un text nesemnat): „L-a lovit un bolnav care se juca cu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
tăia copilului "piedica" și să poată merge mai ușor.255 O altă credință spune că "la un copil nu se întărește moalele capului, până nu va putea zice piatră" 256. Dacă un copil suferă de junghiuri, femeile din Bucovina iau "ața" de la cânepa de vară, toarsă "întors", dintr-un fuior ce a fost la crucea preotului, cu care a umblat la Bobotează, pe la casele oamenilor, stropind-o cu agheazmă, "leagă locul" unde are copilul junghiuri și afumându-l cu petica în
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și-l bat cu un cui deasupra ușii, având putere "de a apăra orice deochituri și fărmăcătură". În Moldova, "strămătura roșie" este împlântată deasupra ușii cu un ac, iar în Macedonia, se pune, tot deasupra ușii, un fir răsucit de ață albă și roșie, "pentru a nu se umple copilul de vreo boală de la cei care intră în casă" 281. La slavi, focul, atât cel ceresc, cât și cel casnic, era venerat ca focul lui Svarog, zeul focului și al soarelui
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
o lumină din ceară, având măsura "ușii împărătești" de la altar și se dăruiește în ziua de Vovidenie (Ovidenie) la biserică unde se arde duminica și în sărbători până când "se liturghisește" 307. Picioarele mortului se leagă cu o basma sau cu ață roșie, numită "piedică", iar la înmormântare este păzită foarte bine și se așează în sicriu, pentru a nu fi folosită la vrăji 308. Pânza de pe trupul mortului (giulgiu, sovon sau respeti) este pusă pentru ca răposatul să aibă cu ce se
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ales în Transilvania, nu se face nicio nuntă fără steag. În Munții Apuseni ai Transilvaniei, steagul se face dintr-un vârf subțire de brad, împodobit cu "năframă" de mătase și cu panglici; printre coroanele cetinei se pune "strămătură" (fire de ață multicoloră), iar, în vârf se pune un clopoțel. "Steagul" apare și la românii din Macedonia și se numește "flambură" (flamură), în vârf având o cruce din lemn în care se înfig trei mere. Acest obicei al steagului nupțial este de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
La huțulii din Bucovina, se împodobesc două steaguri, unul pentru mire și unul pentru mireasă, făcute din "doi pomi de cedru". "Îmbrăcatul steagului" se face luni seara, înainte de nuntă, la casa mirelui, când fetele împodobesc cedrul cu lână sau cu ață albă, sură (gri) și roșie, cu spic de orz, în vârf legau un ciucure din boabe de călin, "îngrădit" cu un "ciochine" de ovăz. Marți și miercuri din săptămâna premergătoare nunții, oaspeții se adunau la casa mirelui pentru a petrece
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Moșii de Vară, de dinaintea Duminicii Mari. Peste tot în Bucovina, în sâmbăta de dinaintea Duminicii Mari, se dau de pomană, pentru primenirea morților, căni sau cofițe pline cu apă proaspătă, împodobite cu flori, mai ales cu busuioc, legate la torți cu ață (strămătură) roșie, împreună cu o lumânare.389 În a doua zi de Duminica Mare, în Bucovina, întreaga comunitate, împreună cu preotul, merg la câmp ca să stropească holdele cu apă sfințită pentru a fi rod bogat în anul respectiv.390 De Rusalii, apa
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cu puteri tămăduitoare. În Ajunul Crăciunului, pentru a fi sănătoși și tari ca fierul, în vasul cu apă, din care se spală ce ai casei și animalele acestora, se pun nuci și o potcoavă.402 Alteori, se atârnă, cu o ață, un ban de argint de vasul din care se bea apă, pentru ca dracii, în timpul zilelor de sărbători, să nu spurce apa și din acel urcior.403 În calendarul tradițional, apa este un element proteic, ca parte integrantă ritualului propriu-zis, renăscând
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
un fir de cânepă și se măsoară mortul, iar, după această lungime, se face "toiagul" din ceară curată, în formă de spirală (labirint) care îl va călăuzi pe lumea cealaltă, mai ales când trece peste "puntea raiului".194 În Bucovina, ața cu care s-a măsurat mortul sau cu care s-au legat picioarele sau gura se pune în sicriu, pentru a-l dezlega de lumea de aici și pentru a-i îndruma pașii în lumea de dincolo, iar "toiagul" se
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
lume am trăit? / Mai mult rele decât bune: Lelița cu ochi de mure. M-o iubit și le-am iubit, / Acelea m-o-mbătrânit. Lelița cu tăte bune / Și bărbatul-ncins cu fune; Lelița cu chica creață / Și bărbatu-ncins c-o ață."234 Dialogismul interior al discursului poetic construiește relația dintre om și natură, pe baza amplificărilor descriptive și a planurilor analogice. Tonul explicativ, pe fondul singularizării, pune în valoare imaginea binară contrastantă a destinului: " Foaie verde trei măsline, / Mă mir, codrule
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
dar să se simtă bine În compania celor cu care stau la masă; preferă, altfel spus, plăcerea spirituală, celei organice. * „Ciclonul poate să radă un oraș, dar nu poate nici măcar să dezlipească o scrisoare, sau să desfacă acest nod de ață.” (Paul Valéry) Nimic nu se poate măsura, desigur, cu forța interioară a unui „sentiment” sau cu iscusința unui „gînd”: de ex. un aforism poate cuceri o lume, deși Întreaga lui frumusețe interioară abia dacă poate fi cuprinsă În cuvinte. * „Noaptea
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
labirint. La intrarea în el pot fi zărite două statui de bronz, pictate în culori naturale: una îl reprezintă pe Esop, care ține în mână un pergament, iar cealaltă este a lui Amor, care ține în mână un ghem de ață. Suntem invitați să intrăm în fantastica lume a fabulelor, miturilor și legendelor, care va delecta inimile tuturor. Însă ghemul de ață din mâna lui Amor ne reamintește să nu ne uitam scopul, și că, deși cărările dragostei pot fi întortocheate
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
care ține în mână un pergament, iar cealaltă este a lui Amor, care ține în mână un ghem de ață. Suntem invitați să intrăm în fantastica lume a fabulelor, miturilor și legendelor, care va delecta inimile tuturor. Însă ghemul de ață din mâna lui Amor ne reamintește să nu ne uitam scopul, și că, deși cărările dragostei pot fi întortocheate asemenea unui labirint, pline de povesti frumoase precum cele ale lui Esop, nu trebuie să uităm calea de întoarcere. Ariadna i-
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
fi întortocheate asemenea unui labirint, pline de povesti frumoase precum cele ale lui Esop, nu trebuie să uităm calea de întoarcere. Ariadna i-a dat soluția lui Tezeu pentru a reuși să doboare Minotaurul, și, folosind celebrul său ghem de ață, acesta a ieșit din labirint. Însă, povestea Ariadnei nu se termină, pentru că, deși Tezeu i-a promis mult prea multe, după ce și-a atins țelul nu și-a mai reamintit promisiunile făcute. Acesta este mesajul pe care dorește să ni
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
calapăr. Se desfac foile unei cepe, se pune Între ele săpun ras, se coace pe cărbuni și se aplică pe degetul bolnav. Pentru a curge puroiul din sugel, se Înțeapă cu acul și se trece prin el un fir de ață un timp. PĂDUCEL Boală de piele care se manifectă prin mâncărimi pe tălpi sau Între degetele picioarelor. Băi la picioare cu fiertură de frunze și ramuri de trandafir. Se Înfierbântă un băț de trandafir și se scurge sucul pe păducel
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
va trece. De nu va avea muierea țâțâ (lactație): să fiarbă pătrunjel și molotru cu vin și cu zahăr să bea. Pentru negei (negi): un cioric (șoric) de slănină, să ungi negeii de pe mână, după care să spânzuri cioricul cu ață, spre amiază. Pentru durerea dinților, umflătură: pelin să fierbi cu vin, să-l ții În gură. Alta: să iei pelin uscat, ca 2 pumni, să-l pui Într-un vas, amestecându-l cu vin bun și astupându-l să-l
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]