21,363 matches
-
partidul a fost înregistrat oficial discursul radical al liderilor s-a mai nuanțat, aceștia precizând că sunt acceptați toți cei care le împărtășesc valorile formațiunii. "Mereu oamenilor cinstiți și cu principii li se cere totul. Maximum posibil. Orice sfert de accent greșit e taxat. Fie. Mi-am asumat acest lucru, îl duc până la capăt.
Papahagi amenință că demisionează din Mișcarea Populară by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/32348_a_33673]
-
Jurnalul lui Kafka, purtând data de 2 august 1914: „Germania a declarat război Rusiei. După-amiază, m-am dus să înnot”. Dar Vila- Matas, un împătimit al citatului și falsificator nonșalant, partizan al unei pseudoepigrafii de sorginte borgesiană, a pus un accent semantic operând o mică modificare în textul original, care sună impersonal, astfel: „Germania a declarat război Rusiei. După-amiază, școală de natație”. Titlul și epigraful prefigurează nucleul tematic al cărții, relația/tensiunea între tată și fiu, în paralel cu aceea între
Franz Kafka în literatura spaniolă by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3018_a_4343]
-
absolut ajunge, ca atare, irelevant, întrucît „problema” romanului nu e „realitatea”, ci tocmai absența ei. Lumea nu „revelă” decît discontinuități și traiectorii suspendate. Cum ar putea atunci literatura să o contrazică? De altfel, pentru edificare, așa cum spuneam, el a mutat accentul, în roman, de pe „poveste” pe „percepție” sau, mai precis, de pe „narațiune” pe „narativitate”. Naratorii sînt adevărații eroi ai prozei jamesiene. Ei „fac” și „desfac” universul epic, în conformitate cu gradul lor de participare/apartenență în/la acest univers. Scriitorul a vorbit pe
Americani în Europa by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/3019_a_4344]
-
s-a refugiat vremelnic și să se îndrepte spre răspântia fatală unde îl întâlnește pe bătrânul sortit să-i fie victimă. Cel mai adesea, sfârșitul tragic al eroilor poate fi amânat, însă nu și abolit. Chiar dacă intriga nu e schimbată, accentele pot fi puse diferit față de operele luate ca model. Uneori, se subliniază trăsături abia sugerate în original. De pildă, la Nicolae Ionel, trufia lui Oedip de a se socoti aidoma zeilor prin iscusința lui provoacă dezastrul personajului în aceeași măsură
Dramaturgii români și Antichitatea by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3035_a_4360]
-
a declarat premierul Victor Ponta, duminică seară, într-o intervenție telefonică la România TV. Întrebat cum comentează afirmația președintelui Traian Băsescu, potrivit căreia nu a înțeles foarte bine de ce i-au reproșat pensionarii ieșeni că le-au tăiat pensiile, cu accent pe cele ale celor care lucrat în agricultură, premierul Ponta a răspuns: "Despre morți, numai de bine. Cred că pe 6 mai 2010, Traian Băsescu anunța tăierea tuturor salariilor, pensiilor, ajutoarelor sociale. Băsescu nu mai contează acum. Contează ca aceste
Ponta, despre replica lui Băsescu la Iași: Bine a făcut by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/30415_a_31740]
-
încât a devenit o a doua natură”. Tânărul crtic literar crede că prezența lui Alexandru Mușina în spațiul literar autohton, se remarcă prin două mari „războaie” purtate de acesta: „războiul cu postmodernismul” și „războiul cu «moravurile» vieții literare românești”. Punând accentul pe alte fațete decât aceea de poet ale personalității lui Alexandru Mușina, Alex Goldiș îi descoperă o extraordinară „inteligență critică” - de natură contondentă, desigur - și conchide: „Cu tot aerul său neserios, Mușina e scriitorul cu cea mai mare vocație didactică
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3047_a_4372]
-
Dragoș Ghițulete actorului Marcel Iureș. Despre cenzura antedecembristă, despre eșecurile și spaimele personale, despre momentele de grație și afinități, despre independența teatrului ACT, dar mai ales, inerent, despre expresivitate. Ca puțini alții, Marcel Iureș știe să frazeze, știe să plaseze accentele, să-și calculeze respirația (chiar și în pagină, nu numai pe scenă), dar mai ales știe să folosească formulele memorabile în așa fel încât acestea să nu sune emfatic și gol. Un singur exemplu, în felul său pilduitor: „De-asta
Expresivitate by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3249_a_4574]
-
nostru de vedere, psihologia criminologică sau psiho-criminologia și criminologia clinică reprezintă în esență, ca fond, același lucru. Care este, însă, diferența ca formă? Pe când perspectiva criminologiei clinice este aceea de a analiza juridic procesul devianței și al delincvenței, deci cu accent îndeosebi pe analiza juridic-criminologică a acestora, perspectiva psihologiei criminologice este aceea de a analiza psihologic procesul devianței și al delincvenței, deci cu accent îndeosebi pe analiza psihologic-criminologică a acestora)", ne-a spus Alin Leș. În plus, expertul a explicat și
Exclusiv. Cum se comportă un psihopat în România. Detalii neștiute din "Criminologie și Psihologie criminologică" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/32521_a_33846]
-
Pe când perspectiva criminologiei clinice este aceea de a analiza juridic procesul devianței și al delincvenței, deci cu accent îndeosebi pe analiza juridic-criminologică a acestora, perspectiva psihologiei criminologice este aceea de a analiza psihologic procesul devianței și al delincvenței, deci cu accent îndeosebi pe analiza psihologic-criminologică a acestora)", ne-a spus Alin Leș. În plus, expertul a explicat și diferența între psihologia criminalistică și psihologia criminologică. "Mai aprofundat, confuzia între psihologie criminalistică și psihologie criminologică persistă, adesea, la nivel instituțional și universitar
Exclusiv. Cum se comportă un psihopat în România. Detalii neștiute din "Criminologie și Psihologie criminologică" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/32521_a_33846]
-
bună credință, dar nu-și dă seama că în chiar construcția armonica a leitmotivului său, îi este marcat destinul de a și-l călca, jurământul (ce-i drept, urmat de o expresie a înduioșării, rezolvată pe un profund și puternic accent făgăduind răscumpărarea). Programul pe care-l expui către sfârșitul scrisorii îmi pare într- adevăr împovărător pentru amândoi, dar poate să iasă ceva, fie și de aici, fără însă să-mi dau seama pentru care și câtă mulțumire proprie a d
Un biograf de sorginte lansoniană – Ion Bârsan by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4672_a_5997]
-
Șt. O. Iosif este un Răsunet trecut printr-un alt imn, cu un titlu omonim, La arme de Mihai Eminescu. Se evidențiază astfel că Șt. O. Iosif este un eminescian nu numai în elegia erotică, ci și în aceste puține accente poetice de imn patriotic. Din imnul eminescian împrumută cuvintele cheie ale refrenului și cuvintele interogative de mânie la adresa năvălitorilor. Mai aproape sunt însă versurile refrenului din imnul lui Iosif de poezia lui Mureșanu. Căci în versurile - legământ:„Când patria ne
Doi „soli ai Ardealului”: Șt. O. Iosif și Andrei Mureșanu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3263_a_4588]
-
îndure (ar fi însemnat să avem un roman postiș, obsesional). De cele mai multe ori, ei își camuflează simbolic suferința. Aceste situații, mai cu seamă, scot în relief vocația de prozator a Lilianei Corobca. Foarte echilibrată, ea nu pune nicăieri mai multe accente sentimentale decât e necesar. Sigur că multe episoade pot fi citite în grilă dramatică (fiind niște consecințe ale alienării), dar ele sunt, în realitate autonome, au o subtilitate literară proprie. La rigoare, grija pe care cei trei o poartă puilor
O surpriză by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3265_a_4590]
-
a reveni mereu la ipostazele impactului dur cu acesta. Imaginația nu e decît un alibi al autenticității unei ființe pasionale. Spre a o justifica, Ioana Dinulescu recurge la un autoportret în tușe apăsat realiste, demachiată, străină de orice afectare, cu accente analitice cvasimasculine. E fără cruțare autocritică precum în fața unei judecăți ultime: „Stau în fața ferestrei sparte/ în mînă cu o ceașcă de cafea/ în care altcineva, o femeie/ mult mai înțeleaptă, mult/ mai frumoasă ca mine// și-ar descîlci cu agere
Detestabila provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2968_a_4293]
-
Seminarele îi sînt cu deosebire utile lui Dragomir, pentru că teza pe care o face sub îndrumarea lui Heidegger este tocmai asupra ontologiei lui Hegel. În afara filozofiei, la Philosophisches Seminar se studiază intens istoria artei și a literaturii europene, cu un accent special pe cultura greacă. În primul semestru (semestrul V), în Studienbuch sînt menționate cursul de Kunstgeschichte („Istoria artei“) — patru ore săptămînal — cu profesorul Paatz și, o oră pe săptămînă, un curs despre Don Quijote, cu profesorul Carvallo. În semestrul al doilea
Alexandru Dragomir, destinul deturnat al unui filozof by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Memoirs/13242_a_14567]
-
Mândri că suntem români" s-a dovedit o idee bună, care a prins la mulți oameni. Ei au perceput mesajul în sens pozitiv, nu revanșard, în sens de încredere, nu de răzbunare. Nu a fost vorba de o campanie cu accente naționaliste. De altfel, îmi amintesc, în discursul meu, la Consiliul Național al PSD, în 12 octombrie 2002 - deci acum 12 ani - subliniam "este timpul să redescoperim mândria de a fi român, făcând ca talentul și valorile naționale să își regăsească
Analiza lui Adrian Năstase, după alegerile europarlamentare 2014. "Fenomenul Diaconu" și PSD sub 40%. Dreapta mai are o singură șansă by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/29845_a_31170]
-
îngrijirea Bibliotecii Naționale a Franței prin Centrul național de literatură pentru copii al cărui director Jacques Vidal Naquet este el însuși autor de cărți pentru copii. Este vorba de prezentarea ofertei editoriale pentru copii, disponibile în ultimele decenii, cu un accent pus pe aparițiile recente, grupate pe categorii și subdomenii precum: cărți tactile și în braille, numărători, cîntece și poezii, povești, teatru, povestiri scurte, benzi desenate, romane, documentare, reviste pentru copii, francofonie. În interiorul fiecărei categorii sunt și alte indicații folositoare ca
Fabuloasele cărți dedicate literaturii pentru copii by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2991_a_4316]
-
acum vorbește românește, am fost frapat de o arhitectură tipic germană oarecum greoaie care mi-a amintit de Lausanne, oraș francofon colonizat în istorie de cantonul Berna.” Nu e prima dată când trebuie să vină cineva de departe ca să pună accentele cuvenite, reliefând vectorii importanți ai spiritualității noastre în context european. Din sumar Sunt multe lucruri de citit în numărul 85 (nr. 4, 2013) al admirabilei „reviste a gândirii arestate”, MEMORIA. Întreg sumarul s-ar cuveni să fie semnalat: evocările despre
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3000_a_4325]
-
în mai toate celelalte împrejurări, în schimb, elanul autoritar se va dezlănțui nestingherit, iar haloul său liric va impregna inconfundabil desfășurarea elocinței. Poate fi detectată, în enunțarea constantă și ostentativă a responsabilității morale și duhovnicești, o motivație persuasivă expresă, dar accentul răspicat pus pe propria persoană - "de gîtul mieu spînzură sufletele voastre" -, ca inovație discursivă glisează oarecum semnificația într-o zonă ce se depărtează vizibil de finalitatea presupusă a demersului. Deși aparține structural problematicii retorice, relația creatorului cu auditoriul său, cuantificată
Antim Ivireanul - "Să vă fiu de mîngîiere..." by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Imaginative/14930_a_16255]
-
avut timp să examineze, în opt scrisori (aprilie-mai 1953) către Perpessicius, modul cum acesta, în volumul M. Eminescu, Poezii postume (1953), a folosit semnele diacritice. A rezultat o cercetare de benedictin, pentru care modul cum erau folosite, de către editor, trema, accentul grav, apostroful, căciula pe i sau u (scurt) nu era o chestiune minoră. S-a înțeles, din cele menționate până acum, că Cioculescu n-a scris o cronică axată pe biografia scriitorului, pe dezbaterea problematicii operei și a ecourilor ei
Editor și comentator de ediții by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/14852_a_16177]
-
talent epic, și o temeinică informare sociologică asupra epocii. Și toate acestea au o precisă adresă către contemporanii săi, către "băștinașii" de la 1987; Privilegiu ilustrează, din acest punct de vedere, noua vîrstă a romanului nostru de inspirație istorică, în care accentul, observa cineva, nu mai cade pe "aventură" și "reconstituire", ci pe meditație și parabolă. Privilegiu a deschis o cale nouă pentru proza Mariei-Luiza Cristescu, jalonată, apoi, de alte trei cărți: Îngeri maculați (1990), Iadul meschin (1996) și Ascuțit ca tandrețea
Maria-Luiza Cristescu, prozatoarea by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/14975_a_16300]
-
este, de altfel, una din țintele prozatoarei în cele trei cărți amintite: a sugera uscăciunea, a reduce într-o proză "de atmosferă" toată gama omenescului la datele cotidianului (refulare, nemulțumire, revoltă mocnită, resemnare în promiscuitate și derizoriu). Nu lipsesc, desigur, accentele freudiene, protagonistele căutînd cu o voluptate mereu stinsă "vîrtejul violent de sentimente". Umilința reprezintă reperul sigur, cel mai important, al "micilor existențe" din Îngeri maculați; lui i se supune, ca la o fatală comandă, tot ceea ce poate însemna "viață" (iubire
Maria-Luiza Cristescu, prozatoarea by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/14975_a_16300]
-
vorba de o determinare oarecare, ci de principiul însuși al moralei (Kant numea autonomia voinței ,,principiul suprem al moralității"). Ceea ce este specific lui Petru Creția, determinat de momentul istoric și de opoziția autorului Eseurilor morale față de colectivismul regimurilor totalitare este accentul pus pe ,,prerogativele suverane ale individualității" față de care orice ,,tribalism", orice ,,consimțire la valorile gregare" înseamnă eteronomie. Împotriva oricărui ascetism și rigorism moral, Petru Creția afirmă în Eseuri valoarea plăcerii. Punctul de plecare îl află autorul în Etica nicomahică, în
Petru Creția ca filosof by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/14876_a_16201]
-
de români pînă spre jumătatea secolului al XIX-lea. O foloseau consecvent, în tipăriturile chirilice, chiar corifeii Școlii Ardelene, în toiul luptei lor pentru afirmarea latinității noastre. Forma sunt a fost practicată de ei exclusiv în grafia latină, adesea cu accent circumflex pe u, ceea ce , în fapt, nota rostirea sînt, tot astfel cum fontana cu circumflex pe o se citea fîntînă, iar cuvent cu circumflex pe e - cuvînt. Din această scriere etimologizantă uzul a reținut foarte puține forme, între ele și
Scrisoarea a treia by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14982_a_16307]
-
acum mă aud vorbind mă văd scriind sau gândind ieșiri și nu e nici o amărăciune ba chiar percep un fel de pubertate nouă în vocea veche de povestitor de parabole-probleme embleme de chinuit colateral se strecoară acum un fel de accent de vânt sideral a nimănui și a tuturor însfârșit mă bucur cum încep să văd că-mi pierd personalitatea și de ce aș încerca s-o rețin s-o port prin saloane sau bodegi cui i-ar folosi asta dar de
Sângele îngerilor by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/15068_a_16393]
-
ediții, fie corectate catastrofal, fie căzute pradă incendiilor. Spre deosebire de E. Lovinescu, Vladimir Streinu crede că Hogaș nu e un scriitor homeric, ci un homerid, un homerizant, că n-ar fi, ca structură, un primitiv, ci un orășean care mimează rusticitatea. Accentul e pus (cred cam în exces) pe sufletul lui de civilizat. Criticul remarcă foarte bine spectacolul autorului, autorul ca personaj, înrudirea lui cu Odobescu: peisagist pasionat, spirit cultivat umanistic, frecventele aluzii mitologice și greco-latine, umorul livresc, dar și ca efect
Centenar Vladimir Streinu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/15173_a_16498]