7,836 matches
-
nu este necesar ca fiecare etapă să apară la toți indivizii în mod egal. Consumul unei substanțe într-o etapă crește însă de o manieră importantă și semnificativă probabilitatea de a trece la faza următoare de consum. Modelul procesului de afirmare a tinerilor este bazat pe o amplă gamă de teorii cum ar fi teoria controlului social, a modelului dezvoltării sociale, a comportamentului problemă și a învățării sociale (dobândirea comportamentului social ca rezultat al condiționării prin imitare, obținut prin procesele de
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
directoare pentru practica eficientă din domeniul nostru. (Latham, 2007, p. 265) Studiile dezvoltate în paradigmă interpretativă sau fenomenologică sunt slab reprezentate în cercetarea motivației. Singurul stoc de competență utilizat în demersurile de cercetare este cel al cercetătorului. În acest context afirmarea "superiorității" cunoașterii științifice și ignorarea "cunoașterii comune" este apriorică: "psihologii din domeniul motivației trebuie să aibă un răspuns mai bun [s.m.] la întrebările despre motivație decât oamenii obișnuiți" (Hollyforde și Whiddett, 2003, p. 5). O direcție pentru dezvoltarea pragmaticii motivării
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
eronat înțelese și interpretate, dar mai ales datorită confuziilor și contradicțiilor interne" (Dennis, 2003). Analiza principiilor epistemice pe care se întemeiază etnometodologia ori a multiplelor controverse generate de această abordare depășesc obiectivele prezentei lucrării. Relevantă pentru dezvoltarea pragmaticii motivării este afirmarea plasării cercetătorului pe altă poziție decât cea consacrată de sociologia convențională. Caracteristicile cercetării etnometodologice în mediul organizațional au fost evidențiate de o serie de autori (Ralws, 2008; Wakefield, 2000; Arminem, 2008): a) Etnometodologia nu critică teoria în sine sau aplicarea
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
sau bărci cu vele iar plajele sunt întro ordine și curățenie exemplare. Restaurantele sunt pline, pe șosea vezi nenumărate mașini decapotabile, iar eu mă mișc prin toată această lume și încerc să o înțeleg în frenezia și spiritul ei de afirmare. Vraja banului, a luxului, a dorinței de a fi mai sus decât celălalt, toate acestea sunt bine cunoscute de către toți cei ce promovează această industrie a destinderii și luxului. Le doresc să fie sănătoși și fericiți, dincolo de ceea ce afișează în
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
de oferte de contract, pentru unul sau mai mulți designeri. Bineînțeles, concursurile trebuie mediatizate cît mai mult, precum și scopul acestora. Scopul concursurilor trebuie neapărat legat și de generația tînără căreia, prin intermediul unor astfel de acțiuni i se oferă posibilitatea de afirmare. Modul de lucru prin care implicați generația tînără în proiectele și programele dumneavoastră are un impact deosebit asupra populației, aspect care contribuie la perceperea siste-mului într-un mod pozitiv și, implicit, la creșterea imaginii sale. 22. Coloană de informare. Este
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
Deși acest text a fost scris la câteva secole după textul biblic, și aici ne găsim în fața aceluiași fel de răstălmăcire (pe ca o putem numi „raționalistă”) a naturii și a scopului reprezentării sacre. b) Concluzia spontană ce derivă din afirmarea monoteismului este credința că Dumnezeu a creat universul. Capitole 2 și 3 din Cartea Genezei ne arată de la sine că acest concept nu era cunoscut înainte de Deutero-Isaia. Articulându-se în principal din perspectiva alungării primilor doi oameni din paradisul pământesc
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
morală. Nu o să le facem onoarea de a-i "numi". Să-i amintim sociologului nostru catolic expresia evanghelică a lui Iisus: Qui potest capire capiat, să înțeleagă cel ce poate! De fapt, acestea sunt tipicalități. Acelea ale nihilismului moral în afirmarea ipocrită a moralei (moravuri, știință, politică) universale. Stalinista convertită, maoistul necizelat, catolicul încă preot și arivistul care nu reușește sunt tipurile, printre altele, ale unei vaste și grotești comedii umane. Măști schimonosite ale acestor guvernante ipocrite și ale altor modele
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
în fața pedagogilor și aristocrației. Vestimentația era lipsită de culoare (veșmintele albe), căci reprezintă puritatea, transfigurarea, simbolic hainele albe sunt recomandate de Pitagora, el însuși ținând prelegerile cu o centură albă, cromatic inițierea fiind prima fază, de prag, de renaștere, de afirmare. Trupul propriei persoane permite omului o intrare în proprietate, o aflarea a unei calități și esențe a ființei. Mișcarea sportivă rămâne religioasă: -cere o intuiție a metafizicului ascuns în posibilitatea mișcării, -cere o fulgurație a conștiinței frumosului, a ceea ce se
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
a culturii sportive, prin dezvoltarea științelor speciale despre cultură, prin îmbogățirea metodologiei istoriei științelor, prin soluționarea unora dintre problemele fundamentale ale culturii și prin preluarea lor critică implică, în mod necesar, cunoașterea direcțiilor principale din istoria culturii, a modalităților de afirmare în lume a creațiilor naționale ale culturii și a celor de receptare a culturii universale în culturile naționale de-a lungul vremii și din deosebite zone geografice. Omul se distinge de celelalte organisme vii, întrucât poate transforma articulat, mișcarea în
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
Sistemele sociale sunt adesea raportate la o filozofie, sistemul social sportiv la început, poate fi un ansamblu armonios (filozofia societății germane ca o societate sportivă după Primul Război Mondial), cu toate că, alteori, sistemul sportiv devine exagerat și războinic. Jocul începe odată cu afirmarea personalității (copiii încep să concureze în competiții ciudate: cine rezistă la gâdilat), până la sporturi de bravură (vânătoare, alpinism, bungee jumping). În spectacolul sportiv se acceptă intrarea în joc, ca înșelare, inlusio o conduită a sportivilor și a publicului, care ține
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
lipsită de culoare (veșmintele albe), căci reprezintă puritatea, transfigurarea, simbolic sunt recomandate de Pitagora, care cerea adepților să poarte haine albe, el însuși ținând prelegerile cu o centură albă, apropie cromatic inițierea de primă fază, de prag, de renaștere, de afirmare. Să ne imaginăm că un privitor inocent, care nu a văzut niciodată un salt cu snowboard-ul întrevede conturul unui zbor învârtit în aer, dacă nu descoperă pista de 6 m adâncime, dacă nu descoperă mișcarea de rotație și de atingere
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
constitui garanția dobândirii unor abilități necesare acestei gradații. Centura maro (Kyu 1) fiind la fel ca și culoare pământului care este solid, ferm, fertil etc., denotă un spirit matur din toate punctele de vedere. Acum este din ce în ce mai pregnantă dorința de afirmare ca individualitate în arte marțiale. Sistemul vestimentației devine un sistem de premiere divin: pentru a ajunge aici, budoka a parcurs un drum lung (michi), materializat într-o muncă susținută pe parcursul a peste 30-36 de luni. Și aici spiritul, dorința de
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
sportului cu mijloace specific simbolice. 3.SPORT, RELIGIE ȘI POLITICĂ Acțiunea sportului este strâns raportată la economie și putere politică. Sportul este primul ce creează avuția unor indivizi, care afirmă profesionalismul, care formează un impact în autoinstruire, autoconducere, adică lărgește afirmarea omului prin comportament, construiește un grad de specialitate multiplu, și ajută la trecerea spre economia de piață inițiind, moral și economic sportivului ideea că omul este obiect și subiect politic al sportului. Datorită mass-mediei orientarea sportivă se referă și la
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
pentru a acționa, activitatea mentală de percepție, memorie și reprezentare prin care actorii sociali elaborează, transformă și reactualizează stimulii prezenți într-un context de acțiune, înseamnă că universul acțiunii este fundamental de ordinul reprezentării, un soi de balans continuu între afirmarea activismului individual și analiza unor efecte de situație care limitează alegerea, o societate deterministă și nu o societate a libertății, sportivul fiind prins într-o structură de acțiuni, care îi lasă doar iluzia libertății. Se poate constata că analiza efectelor
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
iluzia libertății. Se poate constata că analiza efectelor de compoziție sau de agregare nu este suficientă pentru a explica continuitatea între individ și social, căci nu explică decât o mică parte a socialului, neluând în calcul socializarea indivizilor. Sportul oferă afirmarea unei identificări colective. Ideea de bază este că solidaritatea și fidelitatea față de un grup (etnic, lingvistic, religios) preexistă alegerii politice, iar acest tip de solidarități sunt mai puternice decât obținerea unor avantaje personale, alegerea sportivității fiind mai degrabă un act
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
prezenței muzeului în cotidian? Pe plan european, muzeul apare în secolul al XVIII-lea, moment în care se constată o "pulverizare" a civilizației tradiționale. Acest moment poate fi definit prin două concepte: apariția noțiunii de muzeu ca instituție publică implicit afirmarea caracterului public al acestuia, pe de o parte și revalorizarea noțiunii de bun artistic, prin afirmarea caracterului social al acestuia. Celebrul muzeograf francez Georges-Henri Rivière atribuie trei sensuri noțiunii de muzeu ca existență din cele mai vechi timpuri și pînă
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
care se constată o "pulverizare" a civilizației tradiționale. Acest moment poate fi definit prin două concepte: apariția noțiunii de muzeu ca instituție publică implicit afirmarea caracterului public al acestuia, pe de o parte și revalorizarea noțiunii de bun artistic, prin afirmarea caracterului social al acestuia. Celebrul muzeograf francez Georges-Henri Rivière atribuie trei sensuri noțiunii de muzeu ca existență din cele mai vechi timpuri și pînă astăzi 18. Muzeul este identificat ca: o realitate deja existentă în momentul în care s-a
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
succed într-un ritm alert, argumentări și contestări, în care asistăm la desființarea granițelor dintre "low culture" și "high culture", a demersurilor conceptuale orientate spre o perspectivă a "muzeului fără ziduri"26, mai poate fi considerat muzeul un spațiu de afirmare a unor simboluri și de asumare a responsabilităților în vederea transmiterii încrederii și siguranței în valorile unei societăți? Deși în prezent este lesne de observat că funcțiile muzeului sînt destul de ambigue, că apar direcții care converg către ideea desacralizării spațiului muzeal
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
în care momentul de criză nu este depășit și în care jocul succesiunilor rapide este întreținut artificial și iluzoriu în speranța ieșirii din aceasta 54. Să existe oare și posibilitatea unei anume "obișnuințe a artiștilor", care grație acestui joc de afirmări și contestări sesizează prezența unui mecanism economico-financiar prin care cei decăzuți din poziția de avangardiști își revendică un loc în cadrul unui muzeu de artă contemporană și automat o cotă pe piața de artă? Pot fi considerate pentru muzee aceste situații
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
Din nefericire, consumul de alcool s-a răspândit peste secole precum o molimă de neoprit, și astăzi, alcoolul, a devenit unul dintre drogurile cele mai frecvent răspândite în rândul tinerilor naivi. Din cauza influențelor celor din jur, a unei dorințe de afirmare oarbe, a unui mediu familial frâmântat de conflicte, tinerii cad pradă, rând pe rând, dificultăților aduse de alcool. Dincolo de afecțiunile gastrice la care orice consumator este expus, acoolul aduce cu sine pierderea conștiinței, a personalității fiecăruia și a felului de
Alcoolul - vechi pericol ascuns. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Mihoc Larisa-Georgiana () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_1910]
-
care să respecte relația personală și comunitară pe care creștinul o construiește cu Dumnezeu. În ajutorul acestei intenții, vine și cercetarea teologică actuală care afirmă dimensiuni evidente ale sacramentului reconcilierii: eclezială, liturgică, juridică, morală, istorică, etc., toate condensându-se în afirmarea rolului salvific și eclezial al celebrării sacramentale. Prin aceasta se vrea să se păstreze neatinsă această comoară a Bisericii în fața diferitelor provocări și crize pe care Trupul Mistic al lui Cristos le trăiește astăzi. 3. Reflecție teologică contemporană asupra sacramentului
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
a celor Trei Persoane Dumnezeiești” în propria sa viață, care nu îl judecă, ci lucrează să îl mântuiască. De aceea, mărturisirea sa nu este un act de disperare sau descurajare și nici o manifestare de exuberanță excesivă, de moment, ci o afirmare a încrederii profunde pe care o trăiește cu curaj înaintea lui Dumnezeu. Mărturisirea ar putea cuprinde chiar o triplă secvență: „confessio laudis”, „confessio peccati” și „confessio fidei”, fiind un triplu act: de laudă, de autoacuzare și de credință. Prin „confessio
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
gândurilor despre risc sau despre posibile rezultate negative pentru că persoana consideră că are control asupra rezultatelor. Optimismul comparativ se referă la a percepe propriul risc ca fiind relativ scăzut, ceea ce poate preveni sentimente de vulnerabilitate și emoții negative, contribuind la afirmarea de sine (Shepperd et al., 2002). Radcliffe și Klein (2002) au descoperit că optimismul comparativ este asociat cu o sănătate mai bună și cu o stare de bine, așa cum este indicat de tensiunea arterială mai scazută, activitatea fizică mai intensă
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
neținând seama de tendințe, orientări etc. Fiind un concept atât de permisiv, postmodernismul îi poate îngloba însă, parțial, chiar și pe cei care își exprimă programatic detașarea față de el, această obstinație putând fi citită, paradoxal, și invers, ca formă de afirmare a apartenenței Ca și în cazul altor curente literare (al simbolismului, de pildă), mutatis mutandis, postmodernismul românesc se manifestă în două moduri: pe de o parte, e vorba de cei pentru care talentul e revărsat în formele acestei orientări (adică
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
de la Notre-Dame. Marea încercare Pus în fața unei asemenea șanse, lăcătușul Biscornet a fost năpădit în totalitate de gânduri din cele mai neașteptate. O luptă surdă s-a declanșat înlăuntrul ființei lui. Cei doi principali inamici erau dorința lui arzătoare de afirmare și spaima în fața necunoscutului. Nopți de nesomn sau cu vise- coșmar. Autoîncurajări și neîncredere. Bucurie și întristare. Stări contradictorii din hățișul cărora nu știa încă să iasă. Se vedea uneori desenând prin aer grațioase obeliscuri, ramuri înfrunzite, ghirlande cu flori
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92335]