6,939 matches
-
2007 de 39 % (în 1998 era 22 %, în 2005 de 30 % iar în 2006 de 33 %). Pentru anii 2004, 2005, 2006, românii au deținut primul loc la crime (cu 15,4 %), a treia pentru tentativă de omor (12,3 %) și agresiuni (7,9 %) după marocani și albanezi, prima pentru violențe cu caracter sexual (16,2 %), a treia pentru furturi din locuințe (11,9 %), a treia pentru furturi violente (19,3 %), prima la capitolul furturilor de mașini și jafuri (19,8 %), primi
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
realizat pe bloguri, pe Facebook și pe forumurile de socializare. Ulterior acestea au fost prezentate și în presa românească cu largă răspândire. Ziariștii români și-au făcut o opinie clară: presa italiană spun la unison a declanșat și desfășurat o agresiune științifică cu caracter denigratoriu împotriva cetățenilor români. Probele care sunt prezentate pentru a susține această concluzie sunt multe, de mai mare sau mai mică dimensiune. În cea de-a doua categorie avem o gafă a ziarului Libero, care pe 29
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
circumscripție. În lista premiaților, prezentată în ziarul Libero, în mod ciudat nu apare numele sculptoriței Magda Nica care este româncă. În schimb, în același număr, apare pe prima pagină, un articol de două pagini, în care este prezentat cazul unei agresiuni a unui om al străzii de către doi români. Pe scurt, sunt români răi și români buni, dar în prima pagină sunt prezentați doar cei din prima categorie. Dacă îi ascultăm pe ziariștii români, colegii lor italieni, ignoră complet orice tip
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
ulterior are ca mobil aversiunea față de români, care sunt acuzați că fură locurile de muncă populației locale. Cineva și-a amintit un alt caz unde, în zilele anterioare, împotriva casei unui român s-au tras mai multe focuri. În cazul agresiunii de la Alà au fost arestați 11 puștani sarzi. Însă știrea (suntem în zilele imediat următoare violului de la Caffarella) se pierde în coloanele ziarelor locale. Un alt exemplu, mult mai grav, a fost denunțat de cotidianul român Monitorul, care în urma unei
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
prezența în timpul delictului al unui copil de patru ani care a asistat la executarea propriilor părinți. Nu s-a luat în considerare existența unui denunț din partea tinerei, prezentat cu mult timp înainte carabinierilor în care îl reclama pe patron pentru agresiuni pe fond sexual și amenințări cu moartea. Dar dacă exista un dosar o reclamație din partea victimei se mai poate vorbi de șantaj și stoarcere de bani?". Atitudini obișnuite, ne-ar veni să spunem. La San Giorgio (Liri), provincia Frosinone, pe
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
mult mai mult decât o problemă de siguranță publică: "[...] este lipsa de informare și asistență; exploatarea la locul de muncă, cu precădere în domeniul construcțiilor; deținerea primatului de către români în domeniul accidentelor cu caracter mortal la locul de muncă, al agresiunilor cu caracter sexual care le afectează pe românce la locul de muncă; atitudinea abuzivă și intimidatoare ale organelor de siguranță publică; dificultățile birocratice și ostilitatea funcționarilor publici: dificultăți în exercitarea dreptului de a vota în cazul alegerilor pentru demnități locale
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
baza celor transmise în memoria colectivă. În scrierile despre lagăr, asistăm la un eșec al reprezentării comune și la construirea unei "lumi de cunoștințe" complet noi151. Arestarea lui Innokenti Volodin, din romanul Primul cerc, apare în primul rând ca o agresiune, pentru că îl smulge pe tânărul diplomat din lumea cunoscută pentru a-l arunca într-o altă lume, necunoscută și ostilă. Simultan, arestarea îl aruncă într-o stare de groază și perplexitate. Accesul în lumea închisorii se face printr-un șir
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Bărbatul apare ca un personaj întunecat la chip, a cărui esență malefică se va dovedi în final. Apariția lui Faddei în pragul casei, "cu toporul în mână", rememorată de Matriona, capătă o încărcătură simbolică importantă. Scena devine o imagine a agresiunii lumii exterioare. Pragul este granița dintre gospodăria Matrionei un spațiu al liniștii, și lumea din afară. "Cealaltă Matriona" este plasată și ea în opoziție cu personajul principal al povestirii, însă din alt punct de vedere decât în cazul lui Faddei
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
sângele fratern, nu-l va mai face părtaș pe Cain de forța binecuvântării pe care o conține. Uciderea lui Abel creează indiciul emblematic al tuturor asasinilor din istorie: atitudinea violentă a lui Cain devine amprenta inconfundabilă a tuturor războaiele de agresiune și oricărui tip de violență individuală și colectivă: orice ucigaș este fratricid și orice război este un fratricid. Autoafirmarea necontrolată, exprimată în cântul lui Lameh, ne indică o fragmentare a conviețuirii umane ce nu ține cont de apartenența exclusivă a
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
unui singur om ori a unui popor întreg. Legitima apărare nu este doar un drept natural, ci și divin. În alte cuvinte, porunca a cincea: Să nu ucizi, nu anulează acest drept, care, prin absența sa ar da cale liberă agresiunii și, indirect, prețuirii nedreptății, de altfel respinsă de Sfânta Scriptură. Mesajul creștin al Noului Testament, ilustrat în paginile Sfintei Evanghelii, răstoarnă structura păgână prin vestirea eliberării totale a omului și a autonomiei conștiinței individuale față de puterea politică. Apariția războaielor, răscoalelor
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
să asuprească ori să folosească violența împotriva celui slab. În această situație e puțin dificil să-l vedem înrolându-se benevol, întrucât implicarea sa ar fi însemnat recunoașterea apartenenței la o patrie pământească și cedarea în fața statului, care recurge la agresiune pentru a-și impune pacea. 2.1.3. Iustin În secolul II, Părinții Bisericii se bucurau să prezinte convertirea creștină, prin categorii folosite deja de profeți, reluând mai ales profeția din Is 2, 3-4 care anunța o pace universală actualizabilă
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
distruse aceste vicii care trebuie ori nimicite, ori ținute în frâu de puterea cea dreaptă. Din acest motiv, un război care aparent pare nedrept, devine drept în planurile lui Dumnezeu, astfel Augustin apăra paginile Vechiului Testament, contra atacurilor maniheilor, justificând agresiunile poporului izraelit împotriva popoarelor care locuiau în țara promisă, din care au fost izgoniți, și a națiunilor mărginașe. O altă problemă dificilă, pentru conștiința creștină, era dacă soldatul care ucide în timpul luptei săvârșește păcat. Răspunzând la aceasta, Augustin revine la
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
s-a neglijat revendicarea a ceea ce s-a luat prin nedreptate. Chiar dacă există o cauză dreaptă și intenția declarantului este rea, războiul drept devine nedrept, pentru că dorința de a dăuna, cruzimea în propunerile de răzbunare, sufletul nemilos și neîmblânzit, sălbăticia agresiunii, râvna arzătoare de a domina și alte lucruri asemănătoare, sunt acelea care în război încalcă dreptul. Războiul nu devine nedrept datorită curselor folosite pe durata luptei, fiind mijloace legitime de luptă care fac parte din strategie, nu au nici o legătură
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
să consume alcool, În general și ei fiind șocați de ceea ce fac. Reacțiile epizodice sunt tulburări de comportament ce apar ca simptome În alte tulburări psihice: nevroze, psihopatii, psihoze. Tulburări de comportament neepizodice cuprind șase tipuri de comportamente deviante: neascultarea, agresiunea, minciuna, furtul și vagabondajul. Neascultarea definită ca refuzul autorității, fie ea familială sau socială. Apare În general la copiii cu dezvoltare dizarmonică, cu leziuni ale sistemului nervos sau copii cu Întârziere mentală. Este mai frecventă la copiii educați Într-un
TULBURĂRILE DE COMPORTAMENT ŞI EVOLUȚIA ŞCOLARĂ ŞI SOCIALĂ A COPILULUI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela ZAHARIA, Maria CORNEA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2188]
-
refuzul autorității, fie ea familială sau socială. Apare În general la copiii cu dezvoltare dizarmonică, cu leziuni ale sistemului nervos sau copii cu Întârziere mentală. Este mai frecventă la copiii educați Într-un climat de nedreptate și lipsă de respect. Agresiunea este tendința spre comportamente Încărcate de reacții brutale, distructive și de atacare. Ea poate veni dintr-un sentiment de ură sau izvorăște din tendința pulsională a individului. Minciuna este o reacție de afirmare neconformă cu adevărul. Poate fi o minciună
TULBURĂRILE DE COMPORTAMENT ŞI EVOLUȚIA ŞCOLARĂ ŞI SOCIALĂ A COPILULUI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela ZAHARIA, Maria CORNEA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2188]
-
dintre Hitler și Stalin i-a dat lovitura fatală. De fapt, Uniunea Sovietică, prin semnarea acestui Pact, a devenit arbitrul Europei Est-Centrale și, chiar mai mult, al păcii europene în ansamblu. La o primă evaluare, Pactul a dat undă verde agresiunii Germaniei naziste asupra Poloniei și Europei Occidentale, dezlănțuindu-se astfel un conflict major, ce ulterior s-a transformat lesne dintr-unul european în unul planetar. Stalin, care până atunci fusese „inamicul mortal” al lui Hitler, a „deschis poarta războiului”. Pentru
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
împărțire” a Poloniei cu multiplele probleme generate, a dus spre escaladarea celui de-al doilea conflict mondial. Hotărârea de neutralitate a fost luată de România și datorită faptului că garanțiile franco-engleze au fost acordate statului polon numai în cazul unei agresiuni germane. Dacă statul român nu ar fi procedat în acel mod, probabil că Germania ar fi putut invoca orice pretext pentru a ataca țara noastră. Odată declarată neutralitatea Bucureștilor, Berlinul înțelegea că România nu-și mai permitea „luxul” de a
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
două secții principale ale organismului informativ au fost solicitate din plin, rolul lor, în ultimă instanță, devenind fundamental pentru luarea deciziilor cu caracter politico-militar. Secția Informații era structurată pe compartimente, corespunzătoare potențialelor direcții de manifestare a pericolelor externe, respectiv al agresiunilor asupra teritoriului național. Aceste compartimente purtau numele de Fronturi, după cum urmează: - Frontul de Est; - Frontul de Vest; - Frontul de Sud. De remarcat este faptul că, în această schemă, nu se întâlnește și un Front de Nord. Explicația constă în aceea
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
fi obținute, în măsură importantă și din aceste țări, folosindu-se ca medii de culegere cercurile lor diplomatice, militare, politice și economice. În al doilea rând, unele dintre aceste țări, cum au fost Cehoslovacia, Franța, Belgia și Olanda, au suferit agresiunea Germaniei naziste și au fost ocupate. În aceste condiții, rezultatele culegerii de informații despre aceste teritorii ocupate deveneau de extremă importanță, ele referindu-se de fapt la Germania și Ungaria. Frontul de Sud cuprindea aceleași birouri ca și celelalte Fronturi
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Basarabia pentru propagandă, spre a se demonstra populației din acel ținut că cetățenii români în România trăiesc o viață de teroare și zbucium”. Corespondentul Agenției Tass primise între timp misiunea de a întocmi liste nominale cu victimele care rezultaseră în urma agresiunilor, acordându-se o „deosebită atenție evreilor”. Este cunoscut faptul că Moscova trimitea agenți în România pe două căi: parașutare și treceri clandestine peste granițe. Prin orice modalități, se urmărea ca membrii Partidului Comunist „să fie înarmați”, pentru a putea controla
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
la Nistru pentru a opri înaintarea rusească. Credem că aceasta este misiunea care trebuie să se rezerve țării noastre în această tragedie a Europei și a lumii. Totuși, anglo-americanii să fie siguri că, dacă germanii ar face un act de agresiune în contra țării noastre, sub orice pretext, armata noastră va lupta și în contra lor, oricare ar fi riscurile”. După cum vom constata, nici chiar în momentele decisive din august 1944, Mareșalul Antonescu și echipa sa nu au renunțat, în negocierile angajate cu
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
ianuarie 1944. Mesajul Mareșalului Antonescu, comunicat anglo-americanilor la 18 și 19 august, nu a avut efect, armistițiul producându-se mai târziu, provocat în special de ofensiva rusă în Moldova și Basarabia. Memoriul anexat 1. Noi nu suntem agresori, ci victimele agresiunii rusești. 2. După luarea în condițiunile cunoscute a Basarabiei și a Bucovinei de Nord Rușii au continuat să facă cu flota, cu forțe terestre și aeriene presiuni violente asupra Gurilor Dunării și Moldovei. Ne-au pretins sub amenințări să admitem
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
fi atitudinea Germaniei în cazul când armatele lor ar ocupa Moldova și și-ar stabili baze pe coastele Dobrogei și ale Bulgariei. 3. România fiind dezorganizată, demoralizată și ciuntită pe toate granițele ei s-a văzut, în fața acestor acte de agresiune și de amenințare, nevoită să ceară sprijinul Angliei și Americii. Răspunsul miniștrilor, respectiv la București a fost negativ. Singura țară care a avertizat Moscova că va fi solidară cu noi în cazul unei noi agresiuni a fost Germania. 4. Sunt
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
văzut, în fața acestor acte de agresiune și de amenințare, nevoită să ceară sprijinul Angliei și Americii. Răspunsul miniștrilor, respectiv la București a fost negativ. Singura țară care a avertizat Moscova că va fi solidară cu noi în cazul unei noi agresiuni a fost Germania. 4. Sunt cauzele care ne-au determinat să intrăm în război alături de Germania în iunie 1941. Cine ne poate condamna de agresiune ? Cine nu ne-ar fi condamnat dacă în acele momente nu am fi luat armele
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
țară care a avertizat Moscova că va fi solidară cu noi în cazul unei noi agresiuni a fost Germania. 4. Sunt cauzele care ne-au determinat să intrăm în război alături de Germania în iunie 1941. Cine ne poate condamna de agresiune ? Cine nu ne-ar fi condamnat dacă în acele momente nu am fi luat armele în contra Rusiei ? Reamintesc că la acea epocă Rusia nu era aliată anglo-americanilor, deci noi nu am făcut atunci un act de ostilitate în contra acestor două
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]