11,041 matches
-
din Nota zero la purtare. Piesa exploatează două planuri temporale, cel contemporan și cel vechi - anii ’40 -, implicând și registrul politic, cu tipologii simbolice: Gavroche - puștiul care moare într-o încăierare cu „forțele reacționare”, comunistul Orban, arogantul Nicky, superba Mara, agresivul Gogoloi ș.a. Dincolo de unele schematizări tipologice și conflictuale, S. practică un fel de teatru psihologizant, încadrându-se în dramaturgia poetică, unde sunt abordate deseori situații-limită, dar cu o ironie fină, cu mult umor, pe filiera Tudor Mușatescu - Victor Ion Popa
SAVA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289517_a_290846]
-
S.t. ilustrează, asemenea tuturor publicațiilor similare, principalele evenimente petrecute în România postbelică, în toate sferele de activitate, inclusiv în cea cultural-artistică. Pe tot parcursul apariției sale ziarul are o evidentă orientare propagandistică, normativă. Profilul politic este mai pronunțat, mai agresiv în primii ani, când periodicul e un for de luptă comunistă, în disputa pentru impunerea ideologiei marxist-leniniste și a modelului politic sovietic, în condițiile instaurării și consolidării noului regim. S.t. reflectă de pe o poziție partinică dogmatică evenimentele care marchează
SCANTEIA TINERETULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289531_a_290860]
-
extremă asprime la adresa lui Eugen Simion, Alex. Ștefănescu combate complicarea, considerată inutilă, a limbajului critic, dar tot el, în alt articol, ia apărarea tinerilor poeți coautori ai volumului Cinci (Romulus Bucur, Bogdan Ghiu, Ion Bogdan Lefter, Mariana Marin, Alexandru Mușina), contestați agresiv de Corneliu Vadim Tudor în „Săptămâna culturală a Capitalei”. Cu o politică editorială ezitantă, marcată de situația din epocă - alternări de întăriri și relaxări ale controlului de partid, limitări și interdicții impuse de cenzură, rivalitate între protocroniști, care reușiseră să
SCANTEIA TINERETULUI. SUPLIMENT LITERAR-ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289530_a_290859]
-
și copii, morala comunitară, respectarea rosturilor și a regulilor de conviețuire - sunt lucruri esențiale pentru el. Nu îi plac oamenii „nesăbuiți”, ființele întunecate, naturile abjecte, și, într-un articol celebru din 1968, a făcut un portret memorabil al „spiritului primar agresiv”, manifestat în toate compartimentele vieții sociale. Tânăr, propune patru modele epice (Tolstoi, Dostoievski, Hugo și Balzac), mai târziu lărgește aria lecturii. Îl citise pe Proust și admira, pentru cruzimea realismului, pe Céline. Nu îi iubea pe „noii romancieri” și, în
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
bovarism împins până la alterarea personalității. Actul de creație - artistică ori științifică - se dovedește a fi pentru protagonist, un modest inginer de provincie, doar o capcană, un „joc viclean” care îi stimulează veleitarismul. Pentru a se sustrage unui mediu meschin și agresiv, personajul pretextează că lucrează la un roman, ceea ce stârnește curiozitatea tuturor. Prins în jocul vanității, elaborează „fragmente”, prilej pentru autoare de a insera diverse încercări cu caracter parabolic, experimente ale „scriitorului”-personaj, care începe să se bucure de atenție locală
SFINŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289659_a_290988]
-
vremii” ș.a. „«Sfarmă-Piatră» al nostru - se afirmă în articolul-program - apare nu ca o forță oarbă, ci ca o forță în serviciu comandat. El se subjugă de bunăvoie prințului vremii noastre: naționalismul.” Ca practici curente se cultivă ideile violent antisemite, pamfletul agresiv. De fapt, publicația va fi un termometru al oportunismului politic al lui Nichifor Crainic: anticodrenistă, prolegionară, regalistă, proantonesciană. Rubrici: „Note, polemici, înfierări”, „Ultima oră”, „Externe”, „Din toată lumea”, „Reportagii-Fapte”, „Fragmentarium”, „Economie-Finanțe-Industrie”. În acord cu orientarea naționalist-tradiționalistă a gazetei, sunt reactualizate versuri
SFARMA-PIATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289657_a_290986]
-
de el platonic. Mai mult povestire decât roman, Gențiane desfășoară o biografie în felul ei exemplară. Fiică a unui restaurator dintr-o gară rurală, Rada Ionac, ajunsă chelneriță, e, sufletește, o țărancă robustă, floare aspră de munte, deșteaptă și ambițioasă, agresivă la nevoie, neînduplecată în voința de a se realiza. Atrasă irezistibil spre teatru, ea ține cu tot dinadinsul să i se consacre și nimic nu îi poate clinti hotărârea. Fugindu-i nevasta cu un ibovnic, tatăl se mută la București
SERGHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289642_a_290971]
-
literar, cu toate poncifele realismului socialist, efectele în plan moral ale muncii de reconstrucție. În alte cărți, Tovarășul Vanea (1956), După război (1957), Hăul (1968), Și luna era ca o gură de tun... (1970), Omul de încredere (1974), autorul vehiculează agresiv clișee ale orientărilor literaturii oficiale. A scris și literatură pentru copii și tineret: Cel Ion cu ghinion (1961), Dragoste târzie (1966) ș.a. SCRIERI: Ziditorii, Chișinău, 1950; Licurici, Chișinău, 1955; Tovarășul Vanea, Chișinău, 1956; După război, Chișinău, 1957; Oameni trecuți prin
SLEAHU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289722_a_291051]
-
închisoare, prizonierat etc.); utilizarea de substanțe toxice (alcool, droguri etc); circumstanțe naturale catastrofice (cutremure, incendii, inundații, secetă etc.); circumstanțe sociale catastrofice (revoluții, războaie, migrații populaționale, deportări în masă etc.); carențe educaționale, frustrări; situații familiale negative (dezorganizarea familiei, abandonul etc.); situații agresive (violul etc.). Se poate constata că factorii psihotraumatizanți au o largă paletă, iar ceea ce constituie caracteristica lor comună este faptul că toți reprezintă o amenințare directă la adresa stării de sănătate mintală a individului sau a grupului de indivizi, ducând la
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
obstacol afectiv intern este un conflict emoțional. El are la bază o stare de angoasă, care duce la nevroze. Conflictul legat de un obstacol relațional extern este un conflict de competiție și conduce la declanșarea instinctului combativ și a manifestărilor agresive. 3. Reacția și patologia reactivă Reacția este un termen apărut tardiv, care desemnează conceptul de acțiune reciprocă, atunci când individul acționează la rândul său asupra agentului cauzal. În cazul reacției, avem de-a face cu un cuplu sau cu o „pereche
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sugestia. J.M. Charcot vorbea despre „supranatural în terapeutică” și despre credința în miracole, așa cum se manifestă ea în cazul cultului relicvelor sau al pelerinajelor de la Lourdes. Reacția apare, deci, cu o dublă polaritate: ca răspuns la o cauză cu acțiune agresivă; ca o acțiune de apărare a propriei vieți, cu caracter de proces curativ. Începând de la Bichat, se consideră că reacția este un proces curativ, fie spontan, fie indus de puterea medicului (sugestie, persuasiune). Reacția morală ajunge ca, în felul acesta
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
menționează că, în cazul individului adult, agresivitatea poate avea două aspecte: a) agresivitatea constituțională, manifestată printr-un temperament impulsiv și violent, întâlnită de regulă la temperamentul epileptic sau paranoic, dar și în cazul perverșilor dezechilibrați și în cel al mitomanilor agresivi; b) agresivitatea dobândită sau accidentală, legată de anumite stări psihopatologice speciale, cum sunt: impregnarea alcoolică, encefalopatiile post-traumatice sau postinfecțioase, agresivitatea din cursul evoluției unor psihoze endogene (schizofrenia, delirul halucinator cronic, delirurile erotomaniace, delirul de prejudiciu din demența senilă, delirul de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
exteriorizare comportamentală sunt de două feluri: conservarea și agresivitatea. Conduitele instinctive de tip conservator sunt și ele de două feluri: de tip narcisic sau de autoconservare și de tip altruist sau de heteroconservare, individuale ori sociale. Conduitele instinctive de tip agresiv, cu caracter deviant, sunt tot de două feluri: de tip masochist sau de autoagresivitate, individuale ori sociale (homosexualitatea, stările ipohondriace, refuzul alimentar, automutilările, suicidul), și de tip sadic sau de heteroagresivitate, individuale ori sociale (hipersexualitatea, mizantropia, cleptomania, violențele corporale, homicidul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Cook, H.L.P. Resnik, E. Ringel, A.L. Kobler și E. Stotland, E. Durkheim, M. Halbwachs, H.F. Hanry și J.F. Shorth, W. Pöldinger, P. Moron, J.Cl. Chesnais, J. Baechler, St. Somogyi, C. Enăchescu și V. Dragomirescu). Asupra conduitelor deviante de tip agresiv vom reveni când vom analiza devianța și sociopatiile. Un alt aspect la fel de important, legat direct de starea de sănătate mintală, îl reprezintă comportamentul individului. A. Porot distinge două accepțiuni pentru comportament: în sens psihofiziologic, comportamentul trebuie considerat o succesiune și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
acțiuni și conduite pozitive; formarea unui comportament social adecvat prin măsuri cu caracter psihopedagogic; acordarea unei atenții deosebite crizelor de dezvoltare psihobiologică, în special celor legate de pubertate și adolescență, care pot duce la formarea unor conduite de tip deviant agresiv sau antisocial sociopatic; educația sanitară privind normele de viață, de stimulare, conservare și dezvoltare a unei stări de sănătate mintală optimă; protejarea individului în mediul familial, social și profesional, prin evitarea contactelor cu indivizi sociopați, evitarea sau corectarea imitației unor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
educare și supraveghere a minorilor delincvenți care au tulburări psihice; încadrarea acestei categorii de indivizi în activități socio-profesionale în raport cu starea de deficiență psihică pe care o prezintă; controlul medico-psihiatric periodic al bolnavilor psihic, cu precădere a celor cu un potențial agresiv antisocial crescut. 3. Viața afectivă Sfera vieții afective are un rol important în edificarea și menținerea unei stări de sănătate mintală optimă pentru persoană. De aceasta depinde adaptarea individului la mediu, reacțiile sale față de evenimentele vieții trăite, legate de mediul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
mai importante diferențe se observă în aspectul stării somato-fizice, în creșterea, maturizarea și dezvoltarea diferitelor abilități (vorbire, funcțiile limbajului, abilități de recunoaștere și reprezentare spațială de tip praxo-gnozic), precum și numeroasele și nuanțatele tulburări psihice (sindromul hiperkinetic, autism, comportament disociat și agresiv etc.). Din punct de vedere sexual, aceste diferențe sunt reprezentate în felul următor: inegalitatea deosebirilor de maturizare a hemisferelor cerebrale la băieți și fete, în sensul unei maturizări precoce a hemisferului cerebral stâng (funcțiile limbajului) la fete; datorită dezvoltării inegale
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
semnificația morbigenetică a climatului psihofamilial negativ în procesul de formare a personalității viitorilor indivizi. Atmosfera relațiilor familiale poate constitui condițiile morbigenetice favorabile dezvoltării schizofreniei (J. Picat, B. Pasamanick, F.R. Scarpitti și S. Dinitz). Sunt descrise tipul de mamă schizofrenogenă (supraprotectoare, agresivă și dominantă, care-și îndepărtează copilul, din punct de vedere afectiv, din dorința de a-l proteja și domina) și profilul special al tatălui (sever, crud, distant față de copil). P. Sivadon, R. Mises și S. Arieti recunosc la originea familială
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
serioasă care afectează relațiile intrafamiliale, cu implicații numeroase și severe asupra stării de sănătate mintală a familiei, este reprezentată de violența în familie. Într-un studiu dedicat acestei teme în general, Y.A. Michaud consideră violența ca pe o conduită agresivă orientată către un obiect sau o persoană în scopul dominării, al acaparării sau anulării acestora. Pentru G. Sorel, violența este caricatura puterii și a autorității impuse prin forță. Violența este un comportament agresiv învățat și orientat. În plus ea are
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Michaud consideră violența ca pe o conduită agresivă orientată către un obiect sau o persoană în scopul dominării, al acaparării sau anulării acestora. Pentru G. Sorel, violența este caricatura puterii și a autorității impuse prin forță. Violența este un comportament agresiv învățat și orientat. În plus ea are un caracter activ, direct și distructiv. Opusul violenței este nonviolența, care este un tip de atitudine pasivă, de retragere, reținere de la manifestările agresive, de forță și de ripostă, în scopul de a anula
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și a autorității impuse prin forță. Violența este un comportament agresiv învățat și orientat. În plus ea are un caracter activ, direct și distructiv. Opusul violenței este nonviolența, care este un tip de atitudine pasivă, de retragere, reținere de la manifestările agresive, de forță și de ripostă, în scopul de a anula orice acțiune sau inițiativă din partea atacatorului. Direcțiile și modurile în care și sub care se poate manifesta violența sunt numeroase și au, de regulă, aspecte specifice. Ne vom ocupa în
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și rolul fiecărui membru al familiei, legat de respectarea unor interdicții și pedepsirea abaterii sau a violării acestora, prin pedepse care implică agresivitatea; violența structurală sau tipul de comportament caracteristic personalităților agresiv-impulsive, psihopaților explozivi-instabili, personalităților epileptoide, cu un mare potențial agresiv, care se descarcă asupra celorlalți membri ai familiei; violența patologică, specifică tabloului clinico-psihiatric și evoluției clinice ale unor afecțiuni psihice, de care individul nu este nici conștient și nici responsabil; violențele ocazionale, produse de alcoolici, toxicomani, personalități psihopatice decompensate, sociopați
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
factorii de progres care presupun schimbări și înnoire, solicitând în felul acesta capacitățile de adaptare ale progresului social la un sistem de norme și valori aflat într-o continuă prefacere, sănătatea mintală este permanent amenințată de o multitudine de factori agresivi (condițiile de stres), iar tulburările psihice și de adaptare socială sunt foarte frecvente, de o mare varietate și intensitate. Factorii protectori ai sănătății mintale dispar treptat în societatea modernă, cooperarea dintre indivizi fiind înlocuită cu competiția. Morala concurenței nu se
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
triburi (modelul cultural), popor (modelul socio-cultural), națiune (instituția statală și politică); d) colectivitățile comportamentale bazate pe conștiința colectivă, psihismul colectiv, modelele de comportament colectiv, în care intră: - reunirea ocazională, reprezentând adunarea trecătoare de persoane preocupate de un eveniment întâmplător; - mulțimea - agresivă, panicată, prădalnică, demonstrativă; - publicul, reprezentând concentrarea unui număr de persoane animate de așteptări asemănătoare, de trăiri în fața anumitor stimulenți sau preocupate de același obiect; e) comunitățile sau grupele sociometrice, constituite după afinitățile relațiilor interpersonale, conform teoriei lui J.L. Moreno. J.
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
însoțite de schimbări comportamentale, care au un caracter pasager și reversibil. Comportamentul de tip carențial este legat de frustrările afective, carențe educative, conflicte, schimbarea modului de viață etc. Comportamentul de tip sociopatic are un caracter aparent, deviant, de inadaptare socială, agresiv și antisocial. Comportamentul patologic are la bază o tulburare psihică primară, care antrenează după ea modificări ale comportamentului de diferite forme și intensități. Acest tip de comportament se poate prezenta în mai multe moduri: conduite de tip reactiv (anxioase, fobice
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]