5,707 matches
-
Este foarte posibil ca acționând astfel, copilul să se agațe, de fapt, de ceva sigur și familiar pentru el” (Albu, 2007 p. 52). Copilul poate ajunge să nu mai vrea să învețe la școală, să înceapă să se poarte cu agresivitate. Poate trăi sentimente de anxietate sau deprimare ori își pierde încrederea în adulți. Unii copii încep să facă în pat, să își roadă unghiile, să se bâlbâie, sau să aibă brusc, dureri de cap sau stomac. O altă situație este
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
țesuturile vegetale, ca urmare a interacțiunii dintre agentul fitopatogen, plantă-gazdă și condițiile ecologice. Interacțiunea strânsă dintre gazdăpatogen-mediu a fost denumită de către Van der Plank (1968) triunghiul bolii. Gradul de infecție este determinat de: rezistența genetică, vârsta, vigoarea plantei, virulența și agresivitatea agentului fitopatogen și de factori ecologici. Opusul rezistenței este sensibilitatea, între aceste două stări ale plantelor existând altele intermediare. Imunitatea este o rezistență la un nivel ridicat, când efectele maladiei nu sunt vizibile și doar un mic număr de celule
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
și climatice: a) utilizarea din ce în ce mai amplă și mai diversificată a energiei nucleare a avut drept rezultat introducerea, inclusiv prin accidente, în structuri naturale și social-economice din întregul geosistem, a unei mari cantități de izotopi și elemente radioactive. Ținând seama de agresivitatea îndelungată a acestora (spre exemplu, actinidele au perioade de înjumătățire a radioactivității de ordinul milioanelor de ani), de emisiile masive în cazul accidentelor nucleare, de depozitările incorecte, ani de-a rândul, a deșeurilor nucleare, reiese clar longevitatea efectele negative ale
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
a diferitelor celule emigrate din microcirculația locală. Se prelungește până la stadiul proceselor de reparație. Fiziologic se produce încetinirea curentului sanguin, creșterea vâscozității sângelui și în cadrul acestuia marginația leucocitelor și diapedeza lor. IOAN PAUL52 - Stadiul de reparație depinde de natură și agresivitatea agentului inflamator și de eficacitatea apărării. Evoluția poate fi favorabilă, exprimată prin rezoluție și cicatrizare sau defavorabilă manifestată prin supurație și cronicizare. Concepțiile lui Méot F. și Bonnet J.M. au fost însușite parțial și de către alți patologiști. Galanaud P. (1995Ă
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
procesele reparatorii din organism. Zona externă este zona de apărare, constituită din țesut fibros secretat de către fibroblaste. Fibrele de colagen se orientează circular și delimitează net focarul inflamator de țesutul înconjurător. Evoluția abcesului este pendinte de reactivitatea organismului și de agresivitatea agentului patogen. Printr-o activitate endocitară crescută se poate realiza resorbția puroiului și organizarea conjunctiva a focarului; este evoluția cea mai favorabilă. Alteori agresivitatea agentului patogen determina intoxicarea și moartea macrofagelor zonei interne, dimensiunile abcesului crescând continuu. În alte situații
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
delimitează net focarul inflamator de țesutul înconjurător. Evoluția abcesului este pendinte de reactivitatea organismului și de agresivitatea agentului patogen. Printr-o activitate endocitară crescută se poate realiza resorbția puroiului și organizarea conjunctiva a focarului; este evoluția cea mai favorabilă. Alteori agresivitatea agentului patogen determina intoxicarea și moartea macrofagelor zonei interne, dimensiunile abcesului crescând continuu. În alte situații, prin acțiunea litica a enzimelor existente în masă de exsudat se produce topirea țesuturilor într-o zonă cu rezistență mai scăzută și abcesul se
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
apoi celule epitelioide. Multiplicarea și diferențierea mezenchimală periferica se continuă în direcție histiocitară, limfocitara sau fibroblastica și treptat, în jurul MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 147 granulomului se instituie un strat de țesut fibros. Dimensiunile acestuia vor fi în raport cu reactivitatea organismului și cu agresivitatea corpului inert. El poate persistă că o simplă capsula fibroasa sau poate invada tot teritoriul, fibrozând întreg focarul (mai ales în cazul corpilor străini toxiciă. Morfogeneza granulomului micotic Reacția organismului animal față de agenții micotici nu este mult diferită față de reacția
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
a vârfurilor unor pliuri ale mucoaselor cu reținerea secreției glandulare în teritoriile respective. Ia naștere în aceste cazuri inflamația cronică chistica, destul de frecvent observată în rinichi, vezica urinară și pe toată lungimea tractusului genital femel. Reactivitatea redusă a organismului și agresivitatea mare a agenților patogeni vor avea drept consecințe extinderea și difuzarea procesului inflamator prin continuitate sau metastazare. Iau naștere astfel focare inflamatorii similare procesului primar sau cu structura citologica diferită, în raport cu reactivitatea locală - inflamația trombo-embolică sau metastatica. Importantă
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
ai căror părinți au o atitudine clară și caldă, manifestă atenție la autonomie, exercită un control echilibrat și constant. Părinții ostili pot determina la copii conformism, încredere redusă în forțele proprii, teamă, timiditate. Ei facilitează astfel instalarea la copii a agresivității, a durității, a neglijenței, a impulsivității. Efecte negative se produc în planul personalității și atunci când unul din părinți manifestă indiferență față de copil sau când dintr-un motiv sau altul copilul e crescut de un singur părinte. Pentru băieți, absența prea
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
aplicării acestor metode, am realizat studii de caz ce prezintă copii cu diferite probleme de adaptare. STUDIU DE CAZ 1 I. Date personale ale copilului Numele și prenumele: M.A. Vârsta 7 ani - cl. I; Nu a frecventat grădinița; Manifestă agresivitate față de colegi; Dificultăți de adaptare școlară și în învățare. II. Date familiale Familia cuprinde 4 membri; a) Date despre părinți: Tata - Studii mediiprofesie - șomer; Mama - studii medii - profesie - muncitoare; b) Frați - un frate; c) Situația actuală a cuplului parental: Familie
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
deoarece în familie este agresat și amenințat mereu de tata pentru orice mică greșeală copilărească pe care o comite și pentru calificativele primite la școală. Astfel se explică fobia acestui copil - frica de note, manifestată prin stare de agitație, minciună. Agresivitatea față de fratele său se explică prin faptul că subiectul conștientizează diferența pe care o face tatăl între cei doi frați. Părinții manifestă dezinteres față de acest comportament agresiv. Nu au luat legătura cu învățătorul, decât atunci când au fost chemați la școală
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
acomodare;Cei care n-au frecventat deloc grădinița au întâmpinat dificultăți de adaptare la noul mediu mult mai mari; s-au integrat cu greu în colectiv, unii dintre ei fiind marginalizați de ceilalți datorită atitudinii lor de egoism sau de agresivitate; față de învățător prezintă o atitudine distantă, uneori mutism refuzând să răspundă la solicitări chiar dacă li se oferă în schimb o recompensă; - Diferențe există și în ceea ce privește rezultatele școlare. În urma discuțiilor dintre învățător și elevi, acesta a constatat că: - Cei care au
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
influența comportamentele interlocutorilor, respectându-le totodată teritoriul personal. Asertivitatea se plasează pe un continuum discursiv care are la un capăt pasivitatea (reticența indivizilor de a-și afirma personalitatea și tendința de a se lăsa influențați de ceilalți), iar la celălalt agresivitatea (exprimarea nevoilor proprii invadând teritoriul personal al interlocutorilor). În studiile sociologice, cultura română este încadrată printre culturile cu grad scăzut de asertivitate, o trăsătură tipică culturilor colectiviste și slab masculine, în care interlocutorii evită confruntarea directă pentru a nu afecta
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
scrisă și vorbită, aplicate în stilul managerial al companiilor multinaționale (în strategiile de interviu, de comunicare internă, de negociere) sau prezentate ca dezirabile în cărți de dezvoltare personală traduse din cultura americană, a determinat modificarea raportului dintre pasivitate, asertivitate și agresivitate în stilul comunicativ al persoanelor tinere, educate în spiritul valorilor occidentale. Global, românii manifestă un grad relativ scăzut de asertivitate (tinzând spre pasivitate), în timp ce agresivitatea discursivă se manifestă emoțional, nonargumentativ (Șerbănescu 2007:165). Analiza de corpus a pus în evidență
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
de dezvoltare personală traduse din cultura americană, a determinat modificarea raportului dintre pasivitate, asertivitate și agresivitate în stilul comunicativ al persoanelor tinere, educate în spiritul valorilor occidentale. Global, românii manifestă un grad relativ scăzut de asertivitate (tinzând spre pasivitate), în timp ce agresivitatea discursivă se manifestă emoțional, nonargumentativ (Șerbănescu 2007:165). Analiza de corpus a pus în evidență constituirea în română a unor strategii discursive de gradare a asertivității în care sunt implicate și pronumele. 6.1. Pasivitatea comunicativă Când optează pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
este că...); (iv) folosirea unor propoziții (am și eu o părere, am și eu părerea mea), eventual modalizate implicit sau explicit (o să vă spun părerea mea, trebuie să vă spun părerea mea, vreau să vă spun părerea mea). 6.3. Agresivitatea Agresivitatea, dorința de intrare în teritoriul interlocutorului, are două forme de manifestare, prima slabă, cealaltă puternică: (i) confruntarea punctelor de vedere, marcată de opoziția pronumelor eu/tu, când vorbitorii tind să-și convingă interlocutorii prin argumente raționale sau prin apel
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
că...); (iv) folosirea unor propoziții (am și eu o părere, am și eu părerea mea), eventual modalizate implicit sau explicit (o să vă spun părerea mea, trebuie să vă spun părerea mea, vreau să vă spun părerea mea). 6.3. Agresivitatea Agresivitatea, dorința de intrare în teritoriul interlocutorului, are două forme de manifestare, prima slabă, cealaltă puternică: (i) confruntarea punctelor de vedere, marcată de opoziția pronumelor eu/tu, când vorbitorii tind să-și convingă interlocutorii prin argumente raționale sau prin apel la
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
ale copiilor, adolescenților și persoanelor adulte care au trăit În mijlocul naturii, au cunoscut nemijlocit și au auzit atâtea Întâmplări adevărate despre lupi, din care se desprinde comportamentul duios sau agresiv al lupilor, iar altele sunt simple povești sau fabulații despre agresivitatea acestei monumentale specii a naturii care, prin Încrucișare de generații și generații la rând cu câinii, au transmis, pe cale ereditară, acestora din urmă, Întreaga lor zestre genetică, cu tot ce au bun și rău În ființa lor. Încă din vremurile
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
toate nuanțele, de la deschis până la Închis, uneori tigrată. Părul este des, aspru, lung și cu puf mai puțin bogat. Pentru Îmbunătățirea aspectelor fenotipice și genotipice, ce vizează printre altele: talia, cavitatea toracică, corectarea unor defecte de conformație, rezistența la viteză, agresivitatea, atașamentul etc., se impune să fie luate În continuare măsuri de ameliorare mai susținute, printre care: Îmbunătățirea condițiilor de creștere și Îngrijire În gospodăriile tuturor celor ce dețin câinele-lup local, potrivirea judicioasă a perechilor la reproducție și continuarea Încrucișării periodice
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
mijloacele lui de comunicare cu omul, de alarmare a stăpânului când acestuia Îi este violată proprietatea de către o persoană străină de curte sau care Încearcă să se apropie și să-l deposedeze de un bun. Aici, În aceste situații, intervine agresivitatea câinelui lup, care este o altă calitate lăudabilă a acestuia, gata-gata să atace În acest moment, mai ales când apare stăpânul pentru că apariția lui Îl stimulează și Îl Încurajează pentru ceea ce face. Omul mai prețuiește Încă o mare calitate la
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
larg. Membrele posterioare sunt puternice și musculoase, de culoare neagră, cu extremități maro și de diferite nuanțe. Trei sunt Însușirile indispensabile pe care trebuie să le posede câinele-lup: vigilența, ce presupune o atenție trează și un simț de observație ridicat, agresivitatea ce presupune trecerea rapidă la atacarea agresorului și echilibrul nervos, care Înseamnă aptitudinea de a-și domina reacțiile, pornirile lăuntrice la stimulii din afară. În general, crescătorul amator Își dorește un câine-lup ce este permanent În alertă, plin de viață
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
bolții palatine; cei care sunt negrii În cerul gurii pentru ei Înseamnă că, invariabil, sunt câini buni pentru paza curții. În realitate, un câine care are cerul gurii pigmentat este un câine dezechilibrat nervos și prezintă un permanent pericol din cauza agresivității sale excesive. Susținerea unora că exemplarele de câini-lup de culoare complet neagră sau albă sunt câini superiori este, de asemenea, o aberație, fiindcă toate acestea nu sunt altceva decât devieri genetice, abateri de la standardul rasei. De fapt, preponderența În preocuparea
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
concentreze din punct de vedere nervos pentru a face față unui atac bine conceput. Sunt și câini care ezită la primirea ordinului de a ataca. În astfel de cazuri „infractorul” va trebui să ia o atitudine care să nu exprime agresivitate, ci tendința de teamă, de a se retrage din fața câinelui (face inițial un pas Înainte, apoi se retrage câțiva pași) invitând, parcă, câinele să-l atace. Când câinele se decide să atace, la Încurajările dresorului, din lupta care se declanșează
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
de la contaminare. Din această cauză, imediat după mușcătura provocată de orice câine, omul trebuie vaccinat iar câinele ținut sub observație timp de 14 zile. Boala sfârșește Întotdeauna prin decesul câinelui contaminat. Semnele bolii sunt: manifestări nervoase, traduse prin hiperexcitabilitate și agresivitate, urmate de paralizie și moarte. Astăzi această boală este menținută de animalele sălbatice care o transmit animalelor domestice și omului, iar câinii o contractează prin vânarea haotică a acestora. Perioada de incubație a virusului turbării durează aproximativ 2-8 săptămâni, putându
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
alte categorii de oameni de știință considerau că, dimpotrivă, În comportamentul animalelor predomină activitățile inteligente, așa cum a fost. Comportamentul la câine este o manifestare a organismului viu, materializată În mișcări, atitudini, Însușiri și calități, lătrat, miorlăit, gemut, simțuri, rânjet, supunere, agresivitate, comunicări și gesturi corporale, modificări exterioare ale Înfățișării corpului etc., care depind de o serie de factori interni și externi ce se interpun și se intersectează reciproc. La câinele-lup, comportamentul reprezintă exteriorizarea unor procese psihice care au loc la nivelul
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]