4,357 matches
-
industria cauciucului la uzinele Michelin, aeronautica sau industria aluminiului pe care o favorizează avîntul hidroelectricității alpine. Industriile siderurgică și textilă rămîn totuși esențiale și locul atît de important al agriculturii, care își sporește specializarea regională, rămîne specific economiei franceze. În ajunul războiului, economia franceză apare echilibrată, bazată pe o monedă forte și un potențial considerabil. Ea este totuși amenințată de slăbiciuni de structură. Mutațiile societății Societatea franceză a cunoscut, timp de decenii, mutații capitale. Fără îndoială Franța rămîne majoritar rurală (încă
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
din urmă se înmulțesc. Ei formează, în anumite regiuni de munte, așa numitele maquis, îngroșate de tinerii care vor să scape de Serviciul muncii obligatorii (STO) în Germania. Represiune, bombardamente aeriene ale Aliaților, dificultăți alimentare crescînde, acesta este climatul în ajunul Eliberării. DOCUMENT Extrase din discursul pronunțat de generalul de Gaulle la Alger (Piața Forumului) la 14 iulie 1943. " Da, poporul nostru este unit pentru război. Dar el este de asemenea și pentru refacere națională. Oamenii care își imaginează că după
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
lui Jean Lecanuet, 54,50%. Alegerile prezidențiale contribuie la polarizarea forțelor politice. Din candidatura lui Jean Lecanuet ia ființă Centrul democrat, din cea a lui François Mitterrand, Federația Stîngii democrate și socialiste (FGDS), care vrea să reunească stînga noncomunistă. În ajunul alegerilor legislative din martie 1967, FGDS semnează un acord de renunțare pentru al doilea tur cu comuniștii. Alegerile din 5 și 12 martie 1967 sînt marcate la primul tur printr-un puseu al candidaților care se reclamă din a V-
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
continentul nostru, într-o acțiune periculoasă și pe care ea nu ar aproba-o. Charles de Gaulle, Discours et Messages, t.4, Paris, Plon, 1970, p,404-405. La 30 noiembrie 1965, în prima dintre cele două intervenții ale sale din ajunul primului tur al alegerilor prezidențiale, generalul de Gaulle face un bilanț al politicii sale și definește orientările celei de-a V-a Republici: autoritatea șefului statului, creșterea economiei și a veniturilor, independența exterioară bazată pe forța nucleară, unirea Europei Celor
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
care le conduce pînă în mai 1981, la articolul 49-3, care dispune că textul propus este adoptat dacă o moțiune de cenzură nu întrunește majoritatea. Vii fricțiuni opun, în majoritatea guvernamentală, RPR și Uniunea pentru democrația franceză (UDF), constituită în ajunul alegerilor din 1978. Acest cartel electoral reunește: Partidul Republican, provenit din Republicanii independenți; Centrul democraților-sociali, provenit din reunificarea centriștilor de inspirație democrat-creștină; și radicalii, adică cei care nu acceptă, spre deosebire de Mișcarea radicalilor de stînga, înțelegerea cu socialiștii sau comuniștii. La
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
că ne-nvățăm! Foaie verde busuioc m-a făcut mama să joc! Dar la lucru-s ca butucu! Și la mâncare ca lupu! M-o făcut mama frumoasă! Și la joc îndămânoasă! Umblatul cu Steaua la TANSA În seara din Ajunul Crăciunului și în prima zi de Crăciun până la amiază, băieții umblă cu “Steaua”. Steaua se ține cu fața la icoana din casă, iar stelerii iau căciula de pe cap.Cântecul “Stelei” are trei părți. 1. Partea de început (Troparul Nașterii Domnului) “Nașterea Ta
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
mama din cuptor, prunele și merele împăturite cu grijă în coli albe de hârtie, borcanele de dulceață și murături, șirurile de cârnați atârnate de grinda tavanului înghesuit. Era o casă simplă și curată. Și nu știu cum se făcea, dar întotdeauna în Ajunul Sfântului Crăciun se pornea zăpada, ce nu apuca să se murdărească niciodată, pentru că fulgii se așterneau rânduri-rânduri până la Sfântul Vasile. Totul în jur era o sărbătoare albă. Iar mama îmi spunea întotdeauna că zăpada asta era trimisă anume de Dumnezeu
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
să creezi o atmosferă de basm. Dacă te-ai mutat în casă nouă, poți face niște “investiții” în ornamente mai scumpe - primul Crăciun trebuie să fie cu totul și cu totul special! 6. Împodobitul bradului se face în seara de Ajun. Prilej de mare bucurie pentru copii, dar și pentru părinți. Poți alege, împreună cu familia, în fiecare an o culoare cu care împodobiți bradul, folosind globuri de o singură culoare. Decorarea începe cu instalația electrică, așezată la jumătatea distanței dintre vărful
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
și cuiburi de păsări, iar cehoslovacii foloseau pentru decorare coji de ouă colorate. Bradul tradițional ucrainean era ornat cu o pânză de păianjen, pentru noroc. Acum bradul nu lipsește din nici o casă, iar momentul magic al împodobirii bradului și în Ajunul Crăciunului îl așteptăm totdeauna cu nerăbdare și cu suflete curate. Toate popoarele lumii au diverse datini și superstiții legate de Sărbători, fie ele creștine sau nu. Superstiția, așa cum este ea definită, apare ca o credință primitivă, bazată pe rămășițe ale
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
de Crăciun, moștenite din moș-strămoși... Se spune că Dumnezeu a lăsat Crăciunul ca omul să fie în această zi sătul. Cine nu are porc gras de Crăciun nu poate spune că a fost fericit în acel an. În Bucovina, În Ajunul Crăciunului, se pun pe masă un colac și un pahar cu apă, deoarece se crede că sufletele celor răposați vin în această noapte pe la casele lor, gustă din colac și-și udă gura cu apă. În Ajunul Crăciunului nu e
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
În Bucovina, În Ajunul Crăciunului, se pun pe masă un colac și un pahar cu apă, deoarece se crede că sufletele celor răposați vin în această noapte pe la casele lor, gustă din colac și-și udă gura cu apă. În Ajunul Crăciunului nu e bine să te bați nici măcar în glumă cu cineva, căci faci buboaie peste an. În unele sate maramureșene se zice că¬i blestemată femeia care nu pune de Crăciun pe masă față de masă cu ciucălăi și pe
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
fecioara Maria, pe lângă faptul c-ai albit, o să mai capeți o osândă: Tu, Crăciune, niciodată n-ai să poți muri, ca ceilalți oameni. Și niciodată n-ai să rămâi acasă, de ziua ta, ci, la cântatul cocoșilor, din noaptea de Ajun, până în seara zilei lui Ioan Botezătorul, tu trebuie să umbli ca gândul din casă în casă, din sat în sat, din târg în târg, din bordei în palat, cu o traistă în spinare încărcată cu dulciuri, parale, straie, jucării, cărți
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
cu umânări aprinse. Prin Alsacia, pătrunde în Franța, la sfârșitul secolului al XIX-lea, în timpul războiului franco-german (1890), ca și în Țările de Jos, în Spania, Italia, Elveția. Apoi și în Orient. De pildă, în Rusia unde se bișnuia ca Ajunul Crăciunului să fie serbat în mijlocul unei păduri de brazi, unde cel mai frumos era împodobit. La noi, ca datină, pomul de Crăciun nu era cunoscut până la sfârșitul veacului al XIX-lea, iar la începutul secolului XX se întâlnea numai în
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Întotdeauna, românul îl vede pe Crăciun sub înfățișarea unui om bătrân, cu barba albă ca zăpada, care acoperă câmpiile și coastele dealurilor în ziua sărbătorii. Iar dacă moș este Crăciunul, apoi moș trebuie să fie și vestitorul sosirii sale, adică Ajunul (Moș Ajun). Odinioară, în noaptea Ajunului, ulițele strâmte ale Bucureștilor ori Iașilor răsunau de glasurile colindătorilor și la toate ferestrele boierești, negustorești, mitocănești vedeai lumină și veselire. Cete de copii se duceau din casă-n casă, unde zăreu lumină, și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
îl vede pe Crăciun sub înfățișarea unui om bătrân, cu barba albă ca zăpada, care acoperă câmpiile și coastele dealurilor în ziua sărbătorii. Iar dacă moș este Crăciunul, apoi moș trebuie să fie și vestitorul sosirii sale, adică Ajunul (Moș Ajun). Odinioară, în noaptea Ajunului, ulițele strâmte ale Bucureștilor ori Iașilor răsunau de glasurile colindătorilor și la toate ferestrele boierești, negustorești, mitocănești vedeai lumină și veselire. Cete de copii se duceau din casă-n casă, unde zăreu lumină, și cântau astfel
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
sub înfățișarea unui om bătrân, cu barba albă ca zăpada, care acoperă câmpiile și coastele dealurilor în ziua sărbătorii. Iar dacă moș este Crăciunul, apoi moș trebuie să fie și vestitorul sosirii sale, adică Ajunul (Moș Ajun). Odinioară, în noaptea Ajunului, ulițele strâmte ale Bucureștilor ori Iașilor răsunau de glasurile colindătorilor și la toate ferestrele boierești, negustorești, mitocănești vedeai lumină și veselire. Cete de copii se duceau din casă-n casă, unde zăreu lumină, și cântau astfel: Bună dimineața la Moș
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
ulițele strâmte ale Bucureștilor ori Iașilor răsunau de glasurile colindătorilor și la toate ferestrele boierești, negustorești, mitocănești vedeai lumină și veselire. Cete de copii se duceau din casă-n casă, unde zăreu lumină, și cântau astfel: Bună dimineața la Moș Ajun! Ne dați ori nu ne dați? Dacă cei din casă întârziau să-i primească și să le dea "colindeți", atunci colindătorii cântau mai departe: Am venit și noi odată La un an cu sănătate, Și la anul să venim Sănătoși
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Și la anul să venim Sănătoși să vă găsim. Ne dați, ne dați, Ori nu ne dați? Atunci gazdele împart copiilor covrigi, nuci, mere, zaharicale, bani. - Câți sunteți? Iar copii șireți răsăpund: - Suntem trei, mititei, ca bobul de mei! Moș Ajunul se zice c-a fost baciul aflat în slujba lui Moș Crăciun, stăpânul staulului unde Maica Domnului l¬a născut pe Isus Hristos. Numele de Ajun ar veni din latinescul eiunum = jejunium = nemâncare, post. Deci, cuvântul ajun ne amintește de viața
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
bani. - Câți sunteți? Iar copii șireți răsăpund: - Suntem trei, mititei, ca bobul de mei! Moș Ajunul se zice c-a fost baciul aflat în slujba lui Moș Crăciun, stăpânul staulului unde Maica Domnului l¬a născut pe Isus Hristos. Numele de Ajun ar veni din latinescul eiunum = jejunium = nemâncare, post. Deci, cuvântul ajun ne amintește de viața austeră a creștinilor, care în preajma Crăciunului posteau mai tare ca-n celelalte zile ale postului. În ziua de Ajun, este bine chiar să ajunezi foarte
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
bobul de mei! Moș Ajunul se zice c-a fost baciul aflat în slujba lui Moș Crăciun, stăpânul staulului unde Maica Domnului l¬a născut pe Isus Hristos. Numele de Ajun ar veni din latinescul eiunum = jejunium = nemâncare, post. Deci, cuvântul ajun ne amintește de viața austeră a creștinilor, care în preajma Crăciunului posteau mai tare ca-n celelalte zile ale postului. În ziua de Ajun, este bine chiar să ajunezi foarte aspru, deci să nu mănânci nimic toată ziulica, deși vezi atâtea
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
a născut pe Isus Hristos. Numele de Ajun ar veni din latinescul eiunum = jejunium = nemâncare, post. Deci, cuvântul ajun ne amintește de viața austeră a creștinilor, care în preajma Crăciunului posteau mai tare ca-n celelalte zile ale postului. În ziua de Ajun, este bine chiar să ajunezi foarte aspru, deci să nu mănânci nimic toată ziulica, deși vezi atâtea bunătăți (friptură de purcel, curcan, cozonac și altele). În unele ținuturi ale Transilvaniei, bătrânii se îngrijeau ca în noaptea sfântă a Ajunului să
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
de Ajun, este bine chiar să ajunezi foarte aspru, deci să nu mănânci nimic toată ziulica, deși vezi atâtea bunătăți (friptură de purcel, curcan, cozonac și altele). În unele ținuturi ale Transilvaniei, bătrânii se îngrijeau ca în noaptea sfântă a Ajunului să nu se isprăvească fânul din ieslele vitelor, iar prin alte locuri, în fața casei, se aștern paie întru amintirea nașterii lui Hristos în ieslele de la Bethleem. Dar nimănui nu-i este îngăduit să doarmă în grajduri, deoarece în noaptea aceea
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
într-o ulcică. Mai apoi, în seara de Anul Nou, înconjoară goale casa de 9 ori; a noua oară, uitându-se pe fereastră, îl văd pe cel adorat mâncând din ulcica Prin unele părți, este obiceiul ca în ziua de Ajunul Crăciunului, dascălii tineri bisericești să umble cu ICOANA. Este vorba de o icoană pe care este zugrăvită nașterea lui Isus Hristos, în mijlocul staulului. Intrând în casă, unul din dascăli așază marginea de jos a icoanei pe piept, ținând ,mâinile de cele
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
orații pentru a slăvi pe Dumnezeu și pentru sănătatea familiei domnitoare. A doua zi de Crăciun, obiceiul orațiilor se continua astfel: veneau la palatul domnesc dascălii școalelor cu discipolii lor, care rosteau orații întâi în grecește și apoi în românește...” Ajunul Crăciunului În Ajunul Crăciunului, se agită fetele mari, ca să-și viseze ursitul, adică viitorul soț. Astfel, fata pune, sub perna pe care va dormi, toate lingurile cu care a mâncat la masă, așa cum au rămas- nespălate. Tot așa, după ce s
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
slăvi pe Dumnezeu și pentru sănătatea familiei domnitoare. A doua zi de Crăciun, obiceiul orațiilor se continua astfel: veneau la palatul domnesc dascălii școalelor cu discipolii lor, care rosteau orații întâi în grecește și apoi în românește...” Ajunul Crăciunului În Ajunul Crăciunului, se agită fetele mari, ca să-și viseze ursitul, adică viitorul soț. Astfel, fata pune, sub perna pe care va dormi, toate lingurile cu care a mâncat la masă, așa cum au rămas- nespălate. Tot așa, după ce s¬a spălat, își
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]