10,591 matches
-
devine mai puternică: „Acest trist glas, ruinuri, pe mine m-au pătruns.” În Înserare, limbile ceasornicului se mișcă mai Încet. Privirea trebuie să aibă vreme să se plimbe peste lucrurile armonioase din jur și să se Întoarcă, aducînd ca o albină mierea tristeții. Iată de ce poemul stăruie În „acea plăcută vreme, În astă tristă vale”, Între zi și noapte, timp, Încă o dată, de trecere și petrecere, de plăcere și plîngere”: „Pe cînd abia se vede a soarelui lumină În vîrful unul
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
nu pătrunde dincolo de suprafețele ei. Nu pătrunde și nu modifică nimic din ceea ce este constituit. A tulbura ordinea existentă nu intră În prevederile poetului. Obiectul (natura) precede actul creației și, trecut prin operă, obiectul iese neschimbat ca floarea din care albina a extras nectarul. Rolul privirii este să producă doar o „stare plăcută”, liniștea de neprețuit a spiritului: „Să-ți plimbi privirile pe verdeața cîmpurilor sau pe o apă curgătoare Înseamnă să te lași cuprins de una din cele mai plăcute
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
al vieții, căderea văpăilor reci ale lunii (În Legenda rîndunicăi): „Visează luna-n ceruri!... sub visul cel de lună Flori, ape, cuiburi, inimi visează Împreună. Nici o mișcare-n frunze, și nici o adiere Nu tulbură În treacăt a nopței dulci mistere. Albina doarme-ascunsă În macul adormit, Bâtlanul printre nuferi stă-n labă neclintit, Și raza argintie din stele deslipită Căzînd, săgeată lungă, prin umbra tăinuită, Se duce de aprinde văpăi tremurătoare În albele șiraguri de rouă lucitoare.” Alecsandri a fixat și momentul
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
descărcarea emoțională a copilului cu handicap și creșterea tonusului său afectiv, ceea ce-l va implica și mai mult În activitate. Jocurile de exersare a pronunției corecte: „Cine vine?” , „Spune la fel ca mine”, „Cum face vântul?”, „Cum face șarpele?”, „...dar albina?”, „Ce se aude?”; jocurile de atenție și de orientare spațială: „Unde am așezat ursulețul?”, „Ce jucărie am ascuns?”; jocurile de analiză și sinteză mentală: „Ghici cine lipsește?”, „Cine trebuie să plece?”, contribuie la dezvoltarea auzului fonematic, a aparatului fonator, a
EDUCAȚIA INCLUZIVĂ – UN MOD DE EDUCAȚIE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Veronica NECULA, Dorina MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2128]
-
atent la răspuns, mai trase o dușcă de bere. Fandarac așteptă, răbdător, să pună jos halba și să se șteargă la gură. — E, zise în sfârșit. Că nu se mai termină. Azi păsările au trecut în stoluri, roiau ca niște albine. Și zburau jos, la înălțimea hornurilor. Aproape că nu lăsau fumurile să se ridice. Și asta ce mai înseamnă ? C-o să ningă iarăși. Sau măcar o să vină o brumă groasă cât chiciura. Așa se zice, că cerul e greu când
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
se auzeau pe trotuar îl pierdu aci, mai ales când auzi frecvente accese de tuse. Spre ziuă, în crepusculul matinal, percepu o bâzâitură colectivă și insistentă pe deasupra capului său, înspre grindă. Presupuse că vreun păianjen prinsese o gânganie sau că albine intraseră în casă. Îi veniră în memorie versuri din Eneida lui Virgil, pe care le învățase pe dinafară la școală: G. Călinescu Ac, veluti in pratis, ubi apes aestate serena Floribus insidunt variis, el candida circum Lilia funduntur, strepit omnis
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
în perspectiva crestelor sclipitoare ale munților. Cu picioarele goale pe treptele lui, sprijinite cu mâinile de coloane, fetele ar fi fost statuare. Un sculptor cioplind simulacrul nud al uneia putea să-l așeze în altar Și, precum în pajiște, unde albinele-n vara senină Pe flori felurite se-așează și-n jurul albinelor Crini se-mprăștie, răsună tot câmpul de murmur (lat.). ca pe o divinitate juvenilă. Astfel de idei nu treceau prin gândul nimănui aici, deoarece hrănirea purceilor și agonisirea
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
sprijinite cu mâinile de coloane, fetele ar fi fost statuare. Un sculptor cioplind simulacrul nud al uneia putea să-l așeze în altar Și, precum în pajiște, unde albinele-n vara senină Pe flori felurite se-așează și-n jurul albinelor Crini se-mprăștie, răsună tot câmpul de murmur (lat.). ca pe o divinitate juvenilă. Astfel de idei nu treceau prin gândul nimănui aici, deoarece hrănirea purceilor și agonisirea de porumb absorbeau toate energiile fizice și morale. Pentru spirit, abia înjghebaseră
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
evoluției, este o replică dată de gânditorul rus savantului britanic. Cooperarea, susținea prințul rus, este larg răspândită în lumea animalelor. Caii și căprioarele se unesc pentru a se proteja de prădători, lupii și leii se adună pentru a vâna, în vreme ce albinele și furnicile lucrează împreună în diferite moduri. P. Koropkin a susținut că și noi, oamenii, suntem dispuși să ne ajutăm unii pe alții în lipsa oricărei coerciții autoritare. Mai mult, el afirma faptul potrivit căruia guvernul reprimă tendința noastră naturală de
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
economie politică, mai ales domnii Horace Say și Michel Chevalier, i-au adresat felicitările lor, angajându-l să urmărească împreună cu ei opera de propagare a adevărurilor economice. Bastiat nu s-a lăsat rugat. Simțea cum îi zumzăiau pe frunte, ca albinele într-un stup, gândurile pe care le acumulase în douăzeci de ani de studii și de meditații. Nu a trebuit decât să deschidă ușa acestui roi grăbit să își ia zborul. A publicat mai întâi prima serie a Sofismelor economice
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
nu sânt producte ale inteligenței, ci ale naturei, - aceasta trebuie stabilit. În începutul dezvoltării lor ele au nevoie de un punct stabil împrejurul căruia să se cristalizeze lucrarea lor comună, statul lor, precum roiul are nevoie de o matcă. Dacă albinele ar avea jurnale, acestea ar fi foarte legitimiste. Când mersul liniștit și regulat al afacerilor este lovit în centrul, în regulatorul său, treaba nu poate merge bine. Și cu toate aceste noi românii de sute de ani n-am avut
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
soartă mai fericită, însă totuși foarte asemănătoare cu aceea a Moldovei, are Țara Românească. Acolo se statornicește dinastia Basarabilor și ajunge repede la o culme de la care - prin o întîmplare analogă cu cea din Moldova - intră discordia în roiul de albine vorbitoare. într-adevăr, după Tugomir Basarab - a cărui începătură se pierde în noaptea unei istorii străfulgerate din când în când de numele banilor Basarabi - urmează Alexandru, care bate pe regele Carol Robert, apoi Vladislav, care întinde repede marginele țărei. La
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
vânzător este". De-aceea vedem și pe d. Brote așteptându - se de a fi taxat de "rău naționalist". [22 septembrie 1876] AUSTRO-UNGARIA ["SPRE ILUSTRAREA... "] Spre ilustrarea imunității membrilor parlamentului unguresc (cînd aceștia nu sunt unguri) publicăm mai la vale, după "Albina", discuția urmată în ședința întîia a Camerei în privirea lui Svietozar Miletici. Deputatul sârb a fost arestat în vremea vacanțelor, fără ca adunarea să fi permis aceasta, iar cazul l-a luat ministrul prezident pe răspunderea sa. Se 'nțelege că această
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
o scădere colosală în exportul cerei noastre și o sporire cu totul însemnată a importului, așa că în 1866 ajunge la 4. 500. 000 lei noi. Aceaste au provenit din cauză că, pe când la noi se urmează tot sistemul cel vechi în cultura albinelor, anume ucizîndu-se albinele din un stup pentru a le lua mierea, peste Carpați s-au introdus metoda lui Drierson, care prin niște rafturi mobile, ce permit a se lua ceara și mierea lucrate pe de după croniță, albinele sunt silite a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în exportul cerei noastre și o sporire cu totul însemnată a importului, așa că în 1866 ajunge la 4. 500. 000 lei noi. Aceaste au provenit din cauză că, pe când la noi se urmează tot sistemul cel vechi în cultura albinelor, anume ucizîndu-se albinele din un stup pentru a le lua mierea, peste Carpați s-au introdus metoda lui Drierson, care prin niște rafturi mobile, ce permit a se lua ceara și mierea lucrate pe de după croniță, albinele sunt silite a produce de câte
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
vechi în cultura albinelor, anume ucizîndu-se albinele din un stup pentru a le lua mierea, peste Carpați s-au introdus metoda lui Drierson, care prin niște rafturi mobile, ce permit a se lua ceara și mierea lucrate pe de după croniță, albinele sunt silite a produce de câte 3, 4 ori pe an și nu sunt ucise, astfel că producerea cerei și a mierei este împătrită. De aice rezultă că, vînzîndu-se ceara străină mai ieftin decât a noastră, producția cerei la noi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
știe... un copil. [19 august 1877] FOAIE LITERARĂ ["ALĂTURI CU JURNALUL... "] Alături cu jurnalul "Foișoara Telegrafului Romîn" care se ocupă mai mult cu științele (agronomie, istorie, linguistică), apare de acum înainte tot în Sibiiu o foaie beletristică ilustrată, cu numele "Albina Carpaților". Ortografia e mai puțin fonetică decât a Foișoarei și samănă întrucîtva cu cea a "Presei" din București - dar limba e îngrijită și înainte de toate foaia conține mai mult articole originale. N-rul 1, din 18 august, cu-prinde următoarele: "Amor
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
gunoiul presei noastre: Trompeta, Poporul. Inteligente și de bună - credință în fine. În ată privință nu ne dăm părerea, căci 56r ne temem că aceste organe ar fi batjocorite [2în felul: ]2. Asta-i caracterul mai multor jurnale din Austria: Albina, Federațiunea, Telegraful. TEATRU ROMÎNESC ["MOARTEA LUI CONSTANTIN BRÎNCOVANU... "] 2254 Moartea lui Constantin Brîncovanu încearcă a fi o dramă în 4 acte iară autorul 303r ei încearcă a fi d-nul Antonin Roques. Deși titlul cât și numele autorului sunt indiferente
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ei [...], care a costat 12.000 galbeni; în adevăr, arendașul s-a achitat de a sa datorie, gătind moara cu mehanicul D-l Groholschi”. Acest mecanic era renumit în Moldova încă de prin 1841, când i se face reclamă în „Albina românească” (XII, nr. 42, p. 162) pentru cunoștințele practice „în ramul iconomiei rurale și a mașinilor, despre care a dat o vie dovadă la moșia d-lui hatman Atanasachi Bașotă”. Între timp, mecanicul devine tot mai cunoscut și apreciat. Așa
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
preocupări ale localnicilor în această meserie, așa cum erau Sava Milea, Ion Bordei din Siliștea, Alexandru Teleoacă la Torcești și fiica sa, Aneta Sandu (Coana moașă îi ziceau localnicii), la Slobozia, Ion Răducanu din Umbrărești etc., cunoscuți crescători și îngrijitori de albine în perioada interbelică și postbelică, până la colectivizare. Poate că ar fi suficient să venim cu câteva date din această perioada interbelică, date în legătură cu o stupină comunală înființată în anul 1939. Așa rezultă din corespondența purtată în acest timp între autoritățile
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vederea albinăritul; dimpotrivă, îi acordă un spațiu substanțial în economia discursului său pe această temă. Prin textul pe care îl reproducem, vrem să subliniem temeiul său documentar în problema ce ne interesează acum: „Voi spune ceva cât de cât despre albine, fiindcă eu am băgat de seamă că îndeletnicirea albinăritului nu este neplăcută și poate că nici nu o știe toată lumea (externă, probabil, I. S.). Locuitorii țării trag foarte mari foloase de pe urma lor; toate câmpurile sunt pline de flori dintre cele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
I. S.) ar avea foloase și mai mari de pe urma lor, dacă li s-ar îngădui să păstreze toate roiurile care roiesc în fiecare an. Dar pravila țării îi oprește să aibă stupi mai mulți decât îngăduie pământul fiecăruia, pentru ca înmulțirea albinelor la unul să nu-i păgubească pe vecini. În afară de faguri de miere și ceară obișnuită, albinele din Moldova mai fac și o anumită ceară, cu un miros foarte puternic și de o culoare negricioasă, nu pentru păstrarea mierii înlăuntru, ci
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
păstreze toate roiurile care roiesc în fiecare an. Dar pravila țării îi oprește să aibă stupi mai mulți decât îngăduie pământul fiecăruia, pentru ca înmulțirea albinelor la unul să nu-i păgubească pe vecini. În afară de faguri de miere și ceară obișnuită, albinele din Moldova mai fac și o anumită ceară, cu un miros foarte puternic și de o culoare negricioasă, nu pentru păstrarea mierii înlăuntru, ci împotriva luminii soarelui. De aceea, prisăcarii când prind un roi nou cu regina lui, îl așază
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
puternic și de o culoare negricioasă, nu pentru păstrarea mierii înlăuntru, ci împotriva luminii soarelui. De aceea, prisăcarii când prind un roi nou cu regina lui, îl așază într-un stup în care fac găuri și crestături în locuri felurite. Albinele, mai înainte de a se apuca de altceva, astupă găurile și crestăturile cu ceara neagră de care am pomenit mai sus, fiindcă ele nu pot lucra decât în întuneric, și abia după aceea se apucă de lucru. Ceara aceasta, împreună cu mierea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sic); 13 (triisprezăci) perne din care șapte sunt cu horbotă și toate umplute cu pene; 5 (cinci) foi de scoarță; 1 (una) saltea cu față de adamască nouă; 2 (două) plapumi cu fețăli de citu; 14 (patrusprezăci) cultuce...; 3 (trii) matce albine în stupi; 2 (două) icoane, una Maica Domnului și una Răstignirea și una candilă; -2 (două) sape vechi; 1 perechi fiară de plugu; 2 (două) topoară; -1 oghial nou cu fața de adamască; 12 (douăsprezăci) șărveti din cari unul lungu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]