16,813 matches
-
de politică, se informează despre politică și au mai multe cunoștințe politice (subiectiv și obiectiv), iau decizia de vot ușor, consideră că votul unei persoane contează, consideră mai puțin că partidele sunt interesate doar de câștigarea alegerilor, mai mult că alegătorii au pe cine să aleagă, dar și că indiferent cine câștigă alegerile lucrurile merg la fel, mai puțin cu sentimente pozitive față de noile realități politico-economice. Votanții „pragmatici” sunt într-o măsură mai mare femei, de altă etnie maghiară, din Transilvania
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
mai ridicat de modernitate. De asemenea, aceste persoane sunt interesate de politică, au un nivel de cunoaștere subiectivă mai scăzut, care cred că salariile parlamentarilor sunt prea mari, că alegerile determină guvernul să fie atent la părerile oamenilor și că alegătorii au de unde alege, însă consideră că indiferent cine câștigă alegerile lucrurile merg la fel, cu sentimente ceva mai pozitive față de orientarea politico-economică actuală, mai integrați social. Principalele caracteristici care diferențiază votanții „partizani” de cei „pragmatici” sunt etnia (maghiarii sunt „partizani
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
aleagă, că salariile parlamentarilor sunt prea mari și mai mare că partidele sunt interesate mai mult de câștigarea alegerilor. Este vorba aici despre o categorie de persoane cu un nivel de integrare rezidențială mai mare. Pe lângă diferențele dintre tipurile de alegători prezentate anterior, ne interesează care sunt categoriile de determinanți care influențează cel mai mult apartenența la anumite tipuri. Intuitiv, pe baza datelor din tabelul anterior, aceste categorii sunt: încrederea, interesul și cunoștințele, evaluarea votului și evaluarea actorilor politici. Pentru aceasta
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
explicate de toate modelele. Aceste constatări arată faptul că fiecare model are atât o contribuție proprie la explicarea apartenenței la tipuri, cât și una comună cu a celorlalte modele. Reluarea analizelor, de această dată, separat, la nivelul fiecărei categorii de alegător, susține aceste concluzii, relevând și câteva aspecte noi. Pe baza paternurilor urmate de varianțele explicate de diferitele modele testate rezultă câteva concluzii importante. O primă concluzie arată că modelul în discuție distinge în principal votanții (partizani sau pragmatici) de non-votanți
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
principal, rezultatul unor caracteristici care nu apar în modelul explicativ. Un scurt comentariu mai trebuie adăugat cu privire la sensul relațiilor de influență (cauzale) din modelele anterioare. Dacă în cazul variabilelor sociodemografice sensul influenței este clar (acestea determină apartenența la tipurile de alegători), în cazul altor variabile sensul poate fi discutabil. Astfel, în ceea ce privește predictori precum interesul pentru politică sau nivelul de cunoștințe politice, este posibil ca influența să fie una inversă, intenția de participare la vot fiind cea care să ducă la informare
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
influența să fie una inversă, intenția de participare la vot fiind cea care să ducă la informare și, implicit, la cunoaștere. Votul pentru partide Modelele cauzale discutate anterior au urmărit identificarea factorilor determinanți ai apartenenței la un anumit tip de alegător (non-votant, votant „afon”, votant „partizan”, votant „pragmatic”). În cele de urmează ne interesează evaluarea acelorași determinanți, dar și a altora în relația lor cu votul acordat anumitor partide. Altfel spus, vrem să vedem dacă există sau nu diferențe între electoratele
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
se atașează în timp de un anumit partid (în principal, ca urmare a socializării în familie) și prin urmare vor vota relativ constant cu acesta (Campbell et al., 1967; Miller, Miller, 1987). Teoria alegerii raționale (de natură economică) consideră că alegătorii analizează costurile și beneficiile asociate votului pentru un anumit partid și votează în consecință (Downs, 1957; Fiorina, 1981; Rabinowitz, Macdonald, 1989; Himmelweit et al., 1981). Foarte probabil (evidențele empirice susțin asta), cel mai adesea toate aceste modele reprezintă corect o
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
opoziție (Comșa, 2004), ne așteptăm ca votanții care au răspuns afirmativ să includă și falși votanți, persoane care preferă să nu declare absenteismul sau chiar opțiunea pentru opoziție și să declare că vor vota cu partidul la putere (și, implicit, alegători care vor subraporta opțiunea de vot, mai ales dacă aceasta este pentru un partid mai mic). Toate acestea limitează concluziile relativ la profilul votanților, în special în cazul relațiilor slabe, motiv pentru care am preferat să discutăm doar concluziile cu un
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
cazul relațiilor slabe, motiv pentru care am preferat să discutăm doar concluziile cu un grad de certitudine mai ridicat (relațiile mai clar definite). O parte dintre categoriile de predictori ai votului sunt cele întâlnite în cazul modelelor anterioare (tipuri de alegători): sociodemografice, evaluări generale ale situației actuale la nivel local și național, evaluări ale situației proprii (prezent, evoluții: în ultimul an, așteptată, relativă), modernitate personală, interes, informare și cunoștințe politice (obiective și subiective), evaluări ale votului (votul contează, dificultatea luării deciziei
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
Prin urmare este foarte probabil ca cea mai mare parte a indecișilor declarați să fie în realitate non-votanți. Revenind la categoria celor care declară o opțiune de vot, șansele de a vota cu un anumit partid cresc foarte mult dacă alegătorul are încredere în acel partid și nu are încredere în alte partide, se consideră partizan al acelui partid și nu al altora, are încredere în liderii acelui partid și nu are încredere în alți lideri. Relația dintre încredere și vot
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
lideri). Astfel, sursa votului pentru PSD constă, în principal, în încrederea în PSD, pentru D.A. în partizanat, iar pentru PRM în încrederea în lider (Vadim Tudor). Prevalența partizanatului în cazul Alianței D.A. susține afirmația anterioară conform căreia o parte a alegătorilor tind să se afilieze puterii chiar dacă opțiunile lor reale nu sunt acestea. Supraestimarea votului pentru putere (D.A. în acest caz) este susținută și de faptul că o parte a votanților principalelor partide de opoziție (PSD și PRM) declară că au
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
pentru putere (D.A. în acest caz) este susținută și de faptul că o parte a votanților principalelor partide de opoziție (PSD și PRM) declară că au încredere și în Alianța D.A. (sau unul dintre partidele componente ale acesteia). Mai mult, alegătorii cu încredere ridicată mixtă (în două sau mai multe partide) tind să voteze într-o măsură semnificativ mai mare cu PSD sau PRM (29% față de 12% din totalul populației în cazul PSD; 10% față de 5% în cazul PRM), în cazul
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
mixtă (în două sau mai multe partide) tind să voteze într-o măsură semnificativ mai mare cu PSD sau PRM (29% față de 12% din totalul populației în cazul PSD; 10% față de 5% în cazul PRM), în cazul acestei categorii de alegători ponderea voturilor pentru primele două partide fiind mult mai apropiată (35% D.A. și 29% PSD) ( REF Ref129234062 \h \* MERGEFORMAT Tabelul 22) comparativ cu total populație. Am văzut până acum că votul este acordat în funcție de încredere (în partid și lideri) și
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
este valabil însă doar în cazul PSD și PRM și mai puțin în cazul Alianței (aceasta nu pentru că liderii nu ar conta, ci pentru că liderul central, Traian Băsescu, reușește să atragă relativ mai multe simpatii dincolo de granițele Alianței). Comparativ cu alegătorii care nu au încredere în PSD, cei care au încredere se regăsesc într-o măsură mai mare în rândul celor care nu sunt de etnie maghiară, nu sunt din mediul urban de mari dimensiuni, sunt interesați de politică, se informează
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
PSD, cei care au încredere se regăsesc într-o măsură mai mare în rândul celor care nu sunt de etnie maghiară, nu sunt din mediul urban de mari dimensiuni, sunt interesați de politică, se informează pe teme politice, consideră că alegătorii au de unde alege și preferă siguranța riscului. Portretul celor cu încredere mare în Alianța D.A. este ceva mai slab conturat (pentru aceleași motive menționate anterior), câteva caracteristici fiind următoarele: într-o mai mică măsură cei cu status ridicat, mai mult
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
dimensiuni și din Muntenia (București în special), care consideră că votanții au de unde alege, fiind într-o mai mică măsură integrați social și prezentând un grad relativ crescut de risc. Încrederea ridicată în PRM este relativ mai mare în cazul alegătorilor care nu sunt de etnie maghiară, nu sunt din mediul urban de mari dimensiuni, sunt pensionari, cred că țara merge într-o direcție greșită, trăiesc mai prost comparativ cu anul trecut, sunt interesați de politică și consideră că se pricep
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
de încrederea în liderii PSD, partizanatul PRM de ambele, aproape în aceeași măsură, iar partizanatul D.A. depinde destul de puțin de acestea două (ca urmare a eterogenității mai ridicate rezultate în urma afilierii la nucleul central al D.A. a unor categorii de alegători „oportuniști”). Portretele partizanilor se suprapun parțial peste cele ale alegătorilor cu încredere ridicată, profilele fiind de această dată mai pregnant conturate. După cum am văzut anterior, partizanii prezintă anumite caracteristici, acestea regăsindu-se aproape în totalitate și în cazul partizanilor fiecărui
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
în aceeași măsură, iar partizanatul D.A. depinde destul de puțin de acestea două (ca urmare a eterogenității mai ridicate rezultate în urma afilierii la nucleul central al D.A. a unor categorii de alegători „oportuniști”). Portretele partizanilor se suprapun parțial peste cele ale alegătorilor cu încredere ridicată, profilele fiind de această dată mai pregnant conturate. După cum am văzut anterior, partizanii prezintă anumite caracteristici, acestea regăsindu-se aproape în totalitate și în cazul partizanilor fiecărui partid: sunt mai interesați de politică, se informează mai des
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
aproape în totalitate și în cazul partizanilor fiecărui partid: sunt mai interesați de politică, se informează mai des și prin urmare au mai multe cunoștințe politice, iau decizia de vot mai ușor, consideră că votul unei persoane contează, consideră că alegătorii au de unde alege (mai puțin partizanii PRM, pentru care partidul și Vadim par să fie singurele soluții). Dincolo de aceste trăsături comune, există și unele specifice. Astfel, partizanii PSD sunt într-o măsură mai mare pensionari, nu sunt de etnie maghiară
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
țara merge într-o direcție greșită, se așteaptă să trăiască mai prost anul viitor, au sentimente mai puțin pozitive față de orientarea politico-economică a României, preferă mai puțin siguranța riscului, declarativ sunt mai în mai mică măsură în favoarea unui lider puternic. Alegători și electorate Spațiul politic al partidelor din România urbană poate fi caracterizat pe baza acelorași indicatori discutați anterior (notorietate, încredere, vot, partizanat), de această dată separat pentru fiecare partid. Cu siguranță, acest spațiu particularizat este unul mult mai fluctuant, fiind
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
partidelor din România urbană poate fi caracterizat pe baza acelorași indicatori discutați anterior (notorietate, încredere, vot, partizanat), de această dată separat pentru fiecare partid. Cu siguranță, acest spațiu particularizat este unul mult mai fluctuant, fiind marcat de mutații importante de alegători de la o competiție electorală la alta. Cu privire la un partid putem vorbi de spații electorale concentrice ordonate, fiecare spațiu fiind definit de un indicator specific. Un astfel de spațiu poate fi definit după cum urmează: notorietate, încredere, încredere ridicată, vot, partizanat, partizanat
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
însumat 6%), PRM (2%), UDMR (1%) și PC (sub 0,5%). EMBED MSGraph.Chart.8 \s Graficul SEQ Graficul \* ARABIC 13. Încredere, vot și partizanat (% din totalul populației urbane) Sursa: „România Urbană”, FSD (septembrie 2005) Exemplu de citire: 71% din alegătorii din urban au încredere (cel puțin foarte mică) în D.A., 31% au încredere ridicată, 19% votează cu D.A., 5% se consideră susținători (partizani) ai D.A., iar 3% consideră că sunt partizani apropiați (puternici). Valorile prezentate în graficul de mai sus
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
PSD 51%, PRM 55%, UDMR 42%). EMBED MSGraph.Chart.8 \s Graficul SEQ Graficul \* ARABIC 14. Convertirea încrederii în vot și a votului în partizanat (% din categoria anterioară) Sursa: „România Urbană”, FSD (septembrie 2005) Exemplu de citire: 71% din totalul alegătorilor din mediul urban au încredere (cel puțin foarte mică) în Alianța D.A.; dintre aceștia 45% au încredere ridicată; din cei cu încredere ridicată în Alianța D.A., 61% votează cu aceasta; dintre cei care votează cu Alianța D.A., 24% se consideră
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
tip de electorat poate fi pierdut la fel de ușor și mult mai periculos (pentru evoluția unui partid), într-un interval scurt de timp, mai ales în condițiile în care guvernarea nu reușește să vină în întâmpinarea așteptărilor populației și/sau dacă alegătorii vor identifica o ofertă mai bună. Cum căutarea alternativelor este pentru o mare parte a alegătorilor o activitate aproape punctuală, cu ocazia alegerilor, este foarte probabil ca reorientarea să nu fie una constant liniară în timp, ci mai degrabă liniară
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
într-un interval scurt de timp, mai ales în condițiile în care guvernarea nu reușește să vină în întâmpinarea așteptărilor populației și/sau dacă alegătorii vor identifica o ofertă mai bună. Cum căutarea alternativelor este pentru o mare parte a alegătorilor o activitate aproape punctuală, cu ocazia alegerilor, este foarte probabil ca reorientarea să nu fie una constant liniară în timp, ci mai degrabă liniară până în preajma alegerilor viitoare când, în funcție de context, putem asista la o reorientare relativ masivă. În funcție de anumite
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]