11,393 matches
-
trei ani. După cum arăta Campbell, "din punct de vedere politic și moral, ne era foarte greu să le spunem rușilor: Nu le puteți cere acestor români să nu plătească pentru faptul că au invadat Uniunea Sovietică și că au fost aliații lui Hitler". Nu eram în situația în care să ne permitem o poziție tranșantă"153. În consecință, singura concesie pe care au făcut-o sovieticii americanilor a fost aceea de a include mențiunea "urmînd a fi confirmat la tratatul de
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ne permitem o poziție tranșantă"153. În consecință, singura concesie pe care au făcut-o sovieticii americanilor a fost aceea de a include mențiunea "urmînd a fi confirmat la tratatul de pace", după prevederea referitoare la granița româno-ungară. Prin aceasta, aliații occidentali au ieșit cu fața curată, dar situația nu s-a schimbat de facto"154. Condițiile de armistițiu erau, în esență, niște condiții sovietice de pace. Pe 8 aprilie 1944, delegațiile britanică și americană au acceptat propunerile sovietice. Acestea s-
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
preia controlul asupra problemelor românești, iar Marea Britanie, asupra celor din Grecia. Pe 18 mai, sovieticii au acceptat propunerea lui Eden de delimitare a zonelor, insistînd, însă, asupra necesității ca Statele Unite să consimtă la acest acord. Stalin nu avea încredere în Aliații occidentali și de vreme ce nu reușise, încă, să dețină controlul asupra Balcanilor, nu voia să piardă șansa de a-l cîștiga din cauza unei "neînțelegeri" cu Aliații. Pe 31 mai, Churchill l-a informat pe Roosevelt cu privire la convorbirile sale cu Stalin, cerîndu-i
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
însă, asupra necesității ca Statele Unite să consimtă la acest acord. Stalin nu avea încredere în Aliații occidentali și de vreme ce nu reușise, încă, să dețină controlul asupra Balcanilor, nu voia să piardă șansa de a-l cîștiga din cauza unei "neînțelegeri" cu Aliații. Pe 31 mai, Churchill l-a informat pe Roosevelt cu privire la convorbirile sale cu Stalin, cerîndu-i să "binecuvînteze această propunere". Zonele erau împărțite logic, căci dată fiind situația militară existentă, "România se află în sfera armatei rusești, iar Grecia, sub comanda
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Pe 31 mai, Churchill l-a informat pe Roosevelt cu privire la convorbirile sale cu Stalin, cerîndu-i să "binecuvînteze această propunere". Zonele erau împărțite logic, căci dată fiind situația militară existentă, "România se află în sfera armatei rusești, iar Grecia, sub comanda Aliaților, a generalului Wilson, în zona Mediteranei". Churchill a precizat, de asemenea, că acest acord este valabil numai "în condiții de război", fără a afecta înțelegerile ulterioare 159. Secretarul de Stat american, Cordell Hull, a aflat de aceste discuții prin intermediul ambasadorului
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
regelui. Mai tîrziu, în seara aceleiași zile, Mihai a anunțat la radio noua schimbare de guvern. Mai mult decît atît, a declarat că ostilitățile au luat sfîrșit și că este dispus să accepte armistițiul propus de cele trei puteri 168. Aliații și condițiile armistițiului Aliații au fost surprinși de rapiditatea acestei lovituri. Pe 24 august, Clark Kerr, ambasadorul britanic în Uniunea Sovietică, a informat Moscova cu privire la dorința Statelor Unite de a participa la elaborarea condițiilor de armistițiu 169. Pe Churchill îl îngrijora
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
seara aceleiași zile, Mihai a anunțat la radio noua schimbare de guvern. Mai mult decît atît, a declarat că ostilitățile au luat sfîrșit și că este dispus să accepte armistițiul propus de cele trei puteri 168. Aliații și condițiile armistițiului Aliații au fost surprinși de rapiditatea acestei lovituri. Pe 24 august, Clark Kerr, ambasadorul britanic în Uniunea Sovietică, a informat Moscova cu privire la dorința Statelor Unite de a participa la elaborarea condițiilor de armistițiu 169. Pe Churchill îl îngrijora mai ales maniera imprecisă
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
dorința Statelor Unite de a participa la elaborarea condițiilor de armistițiu 169. Pe Churchill îl îngrijora mai ales maniera imprecisă în care erau formulate condițiile concepute în aprilie. Nu se stipula nimic referitor la controlul pe care aveau să-l aibă Aliații asupra României după încheierea armistițiului și prim-ministrul voia să asigure Marii Britanii anumite pîrghii de control în România și o anumită influență în Balcani. Kerr le-a cerut aliaților o parte din controlul asupra acestei țări. Ambasadorul american Averell Harriman
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
stipula nimic referitor la controlul pe care aveau să-l aibă Aliații asupra României după încheierea armistițiului și prim-ministrul voia să asigure Marii Britanii anumite pîrghii de control în România și o anumită influență în Balcani. Kerr le-a cerut aliaților o parte din controlul asupra acestei țări. Ambasadorul american Averell Harriman a acceptat, dar Statele Unite aveau pretenții mai modeste decît Marea Britanie. Influența Comisiei Șefilor de Stat Major a precumpănit încă o dată asupra propunerilor Departamentului de Stat. Comisia voia ca România
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Molotov a găsit, însă, o soluție. "Comisia de Control asupra României avea să funcționeze la fel ca cea din Italia"170. Molotov știa că Marea Britanie și America asiguraseră controlul Occidentului asupra Italiei, limitînd participarea sovieticilor în Comisia de Control a Aliaților. El s-a hotărît, așadar, să facă din România o Italie a Moscovei. Prin propunerile sale, se asigura predominanța sovietică în cadrul Comisiei de Control a Aliaților și a subcomitetelor acesteia. Londra și Washingtonul îi oferiseră Moscovei un reprezentant politic în
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
America asiguraseră controlul Occidentului asupra Italiei, limitînd participarea sovieticilor în Comisia de Control a Aliaților. El s-a hotărît, așadar, să facă din România o Italie a Moscovei. Prin propunerile sale, se asigura predominanța sovietică în cadrul Comisiei de Control a Aliaților și a subcomitetelor acesteia. Londra și Washingtonul îi oferiseră Moscovei un reprezentant politic în Italia, independent de comisie. Molotov le-a oferit Marii Britanii și Statelor Unite o reprezentanță similară 171. Confruntate fiind cu aceleași condiții pe care le impuseseră Moscovei în
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și Statelor Unite o reprezentanță similară 171. Confruntate fiind cu aceleași condiții pe care le impuseseră Moscovei în cazul Italiei, puterile occidentale au acceptat propunerea de armistițiu a sovieticilor. Armistițiul Pe 12 septembrie, România a semnat condițiile de armistițiu propuse de Aliați. Cele 20 de articole și anexe prevedeau, pentru România, următoarele: încetarea luptei împotriva Națiunilor Unite; declanșarea luptei împotriva Germaniei și a Ungariei; cedarea Basarabiei și a Bucovinei de Nord în favoarea Uniunii Sovietice; repatrierea prizonierilor de război; eliberarea tuturor persoanelor arestate
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de 300 milioane de dolari, în natură, pe parcursul a șase ani; restituirea către Uniunea Sovietică a tuturor materialelor luate în perioada în care armata română ocupase teritoriul sovietic; acceptarea preluării controlului tuturor formelor de comunicație de către Înaltul Comandament (Sovietic) al Aliaților; satisfacerea tuturor drepturilor și intereselor legale ale SUA și ale cetățenilor acestora în forma de dinainte de război, inclusiv restituirea proprietăților acestora în bună stare; sprijin în ceea ce privește arestarea și judecarea criminalilor de război; desființarea tuturor organizațiilor fasciste; și reluarea controlului civil
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în forma de dinainte de război, inclusiv restituirea proprietăților acestora în bună stare; sprijin în ceea ce privește arestarea și judecarea criminalilor de război; desființarea tuturor organizațiilor fasciste; și reluarea controlului civil de către România în cele mai multe zone, în vederea respectării indicațiilor Înaltului Comandament (Sovietic) al Aliaților. Mai mult decît atît, prevederile ce urmau a fi confirmate într-o conferință de pace ulterioară anulau Dictatul de la Viena, prin care Transilvania era restituită României 172. Una din cele mai importante părți ale armistițiului era Articolul 18. Acesta desemna
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
prevederile ce urmau a fi confirmate într-o conferință de pace ulterioară anulau Dictatul de la Viena, prin care Transilvania era restituită României 172. Una din cele mai importante părți ale armistițiului era Articolul 18. Acesta desemna Comisia de Control a Aliaților, care trebuia să supravegheze și să controleze respectarea condițiilor de armistițiu, sub îndrumarea și comanda Înaltului Comandament (Sovietic) al Aliaților, pînă la încheierea păcii. Articolul 18 s-a dovedit a fi cheia controlului sovietic asupra României. Prin titulatura "Înaltul Comandament
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
restituită României 172. Una din cele mai importante părți ale armistițiului era Articolul 18. Acesta desemna Comisia de Control a Aliaților, care trebuia să supravegheze și să controleze respectarea condițiilor de armistițiu, sub îndrumarea și comanda Înaltului Comandament (Sovietic) al Aliaților, pînă la încheierea păcii. Articolul 18 s-a dovedit a fi cheia controlului sovietic asupra României. Prin titulatura "Înaltul Comandament (Sovietic) al Aliaților", guvernul de la Washington înțelegea, cu naivitate, că "întîmplător, comanda militară o deține un general sovietic... Aceasta nu
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să supravegheze și să controleze respectarea condițiilor de armistițiu, sub îndrumarea și comanda Înaltului Comandament (Sovietic) al Aliaților, pînă la încheierea păcii. Articolul 18 s-a dovedit a fi cheia controlului sovietic asupra României. Prin titulatura "Înaltul Comandament (Sovietic) al Aliaților", guvernul de la Washington înțelegea, cu naivitate, că "întîmplător, comanda militară o deține un general sovietic... Aceasta nu înseamnă că acesta acționează fără a ține seama de dorințele celorlalți doi membri ai Comisiei de Control, generalul britanic și cel american"173
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
această acțiune nu poate fi privită decît ca una preliminară, în vederea unei noi reuniuni a Celor Trei179. Comuniștii și noul guvern român În acest timp, guvernul de "uniune națională" de la București se străduia să facă față presiunilor externe, exercitate de Aliați și disensiunilor interne. Guvernul conservator al generalului Sănătescu dăduse funcții în cîteva ministere importante unui mare număr de ofițeri, precum și lui Maniu și BrătianuError! Bookmark not defined., lideri din fosta "opoziție tolerată" și Lucrețiu Pătrășcanu, din Partidul Comunist 180. Comunismul
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de conducere al Moscovei din perioada armistițiului, deoarece sovieticii erau "mai direct interesați de România" decît celelalte puteri Aliate. Prin aplicarea armistițiului, Statele Unite nu intenționau, însă, să se sustragă de la propriile responsabilități. Principalul reprezentant american din Comisia de Control a Aliaților, generalul de brigadă Schuyler, avea dreptul de a i se aduce la cunoștință directivele politice adoptate în numele Comisiei, înainte ca acestea să fie comunicate guvernului român 197. Și totuși, nu se întîmpla întotdeauna așa. John Campbell arăta că cei de la
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să fie comunicate guvernului român 197. Și totuși, nu se întîmpla întotdeauna așa. John Campbell arăta că cei de la Departamentul de Stat și de la Pentagon "erau bombardați" cu telegrame în care se spunea: "Ce fel de Comisie de Control a Aliaților mai e și asta? Noi nu avem nici un cuvînt de spus în nici o problemă. Rușii trag toate sforile"198. Departamentul era îngrijorat mai cu seamă de hotărîrea luată de sovietici, în ianuarie 1945, de a deporta germani "rasiști" din România
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
le-a cerut să convoace o întrunire a Celor Trei, la care să se discute despre situația politică existentă în România și viitoarea formă de guvernare de acolo. Nici una din cele două chestiuni nu țineau de Comisia de Control a Aliaților, ele trebuind discutate, așadar, la o ședință a Celor Trei Puteri. Sovieticii, însă, au refuzat și întrucît implementarea Declarației de la Yalta necesita consultări între cele trei puteri, occidentalii nu aveau cum să mai producă schimbări 225. Americanii s-au hotărît
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
225. Americanii s-au hotărît, în schimb, să-și arate nemulțumirea față de regimul Groza limitîndu-și la maximum contactele cu acesta 226. Hotărîrea sovieticilor de a nu respecta Declarația de la Yalta a fost primul motiv de discordie între Uniunea Sovietică și aliații ei occidentali. Culmea ironiei este că România s-a dovedit a fi prima problemă importantă pe care au avut-o sovieticii cu "aliatul" lor german, în 1940. Moscova și petrolul României Unul din motivele pentru care americanii se simțeau ofuscați
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de a nu respecta Declarația de la Yalta a fost primul motiv de discordie între Uniunea Sovietică și aliații ei occidentali. Culmea ironiei este că România s-a dovedit a fi prima problemă importantă pe care au avut-o sovieticii cu "aliatul" lor german, în 1940. Moscova și petrolul României Unul din motivele pentru care americanii se simțeau ofuscați că nu aveau nici un cuvînt de spus în privința României era de natură economică. Prin implementarea prevederilor reparatorii din Armistițiu, sovieticii ajunseseră să domine
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
dezvoltarea companiilor mixte sovieto- române, așa-numitele sovromuri. O dată ratificat de conducerea de la București, acordul a intrat în vigoare pe 17 iulie, ziua deschiderii lucrărilor Conferinței de la Potsdam. Existau o mulțime de sovromuri, printre care și Sovromtransport și Sovrombanc. Pe aliații occidentali îi interesa, însă, Sovrompetrol, instituție care consolida, în mod legal, controlul sovieticilor asupra industriei petroliere românești. Sovrompetrol răspundea de exploatarea, rafinarea și comercializarea petrolului și produselor petroliere 237. Participarea sovietică la această companie mixtă consta, în mare măsură, pur
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
că, în cazul nereturnării utilajelor, trebuie să li se acorde compensații companiilor petroliere americane, fie prin despăgubiri din partea României, fie prin plăți directe, din partea Uniunii Sovietice 240. Potsdam și România Încercînd să consolideze dominația sovietică asupra României, Stalin le cerea Aliaților săi să colaboreze în vederea reluării relațiilor diplomatice atît cu România, cît și cu Bulgaria și Finlanda 241. Oferta de pe 27 mai a iscat discuții aprinse la Washington. La șase zile după aceea, Truman a acceptat să reia relațiile diplomatice cu
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]