5,298 matches
-
Colecția ACADEMICA 55 Seria Sociologie Coordonatorul seriei Sociologie este Ion I. Ionescu Consiliul științific ALAIN VILBROD, Brest, Franța; GILLES FERREOL, Paris, Franța; ALICE TOME, Lisabona, Spania; ANNA KRASTEVA, Sofia, Bulgaria; BAUDOUIN HECQUET, Mons, Belgia; MARCHENRY SOULET, Fribourg, Elveția; JEANLOUIS DEROUET, Paris, Franța; GABOR ERDEI, Budapesta, Ungaria; TERESA PIRES CARREIRA, Portugalia. Rudolf Rezsohazy, istoric de formație, este profesor emerit al Universității din Louvain. Itinerarul
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
Colecția ACADEMICA 60 Seria Sociologie Coordonatorul seriei: prof. univ. dr. ION I. IONESCU Advisory Board: ALAIN VILBROD, Brest, Franța; GILLES FERREOL, Paris, Franța; ALICE TOMA, Lisabona, Portugalia; ANA KRASTEVA, Sofia, Bulgaria; BAUDOUIN HECQUET, Mars, Belgia; EMMANUEL JOVELIN, Lille, Franța; MARC-HENRY SOULET, Fribourg, Elveția; JEAN-LOUIS DEROUET, Paris, Franța; GABOR ERDEI, Budapesta, Ungaria; TERESA PIRES CARREIRA, Algarve, Portugalia. Horațiu RUSU este doctor în sociologie (Universitatea București
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
românească între sărăcie și globalizare, Iași, Polirom. Putnam, Robert D. (1995), "Bowling Alone: America's Declining Social Capital", în Journal of Democracy, 6:1, pp. 65-78. Radu, Ion, Iluț, Petru și Matei, Liviu (1994), Psihologie socială, Cluj-Napoca, Editura Exe. Ramos, Alice (2006), "Social values dynamics and socio-economic development", în Portuguese Journal of Social Science, 5:1, pp. 35-64. Ritzer, George (1993), The McDonaldization of Society, Thousand Oaks, CA, Pine Forge Press. Ritzer, George ( 2003), Contemporary sociological theory, Boston, McGraw-Hill. Robertson, Roland
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
erau în mod deosebit concentrate în Picadilly, nu departe de palatul Buckingham. La Picadilly nr. 107, se ridica reședința Nathan, fondatorul ramurii engleze a familiei. La 143, nepotul său, Ferdinand, ocupa un palat în stilul Ludovic XVI, în timp ce sora sa Alice locuia la numărul 142. Ferdinand și Eveline s-au căsătorit, locuind la numărul 148. Și alți membri ai familiei locuiau în același cartier, astfel încât strada a început să fie numită "Rothschild Row". Apropierea între reședințele Rothschild și reședințele oficiale ale
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
famille, Perrin, Paris, 1991. ALKEMADE Valérie (d'), Sang bleu belge. Noblesse et anoblissement en Belgique, Labor, "La Noria", Bruxelles, 2003. La Haute, Racine, Bruxelles, 2004. ALLÉRÈS Danielle, L'Empire du luxe, Belfond, Paris, 1992. ALMEIDA Ana Maria F., NOGUEIRA Maria Alice (coord.), A Escolarizaçăo das elites. Um Panorama international da pesquisa, Editora Vozes, Petrópolis (Brazilia), 2002. ARRONDEL Luc, LAFERRÈRE Anne, "La transmission des grandes fortunes. Profil des riches défunts en France", Économie et Statistique, nr. 273, 1994. ASSOULINE Pierre, Le Dernier
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
Colecția ACADEMICA 187 Seria Sociologie Coordonatorul seriei Sociologie este Ion I. Ionescu Consiliul științific: ALAIN VILBROD, Brest, Franța; GILLES FERRÉOL, Poitiers, Franța; ALICE TOME, Lisabona, Portugalia; ANA KRASTEVA, Sofia, Bulgaria; BAUDOUIN HECQUET, Mons, Belgia; EMMANUEL JOVELIN, Lille, Franța, MARCHENRY SOULET, Fribourg, Elveția; JEANLOUIS DEROUET, Paris, Franța; GABOR ERDEI, Budapesta, Ungaria; TERESA PIRES CARREIRA, Algarve, Portugalia. Ion PETRICĂ este doctor în sociologie și cadru
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
scrisori trucate [...] Vulgaritatea mă indignează. Invitație acolo"; 12 dec. 1939: "Bengescu și Popea în același timp. Consternație. Sînt grosolan"; "Popea abjecție morală. Lichidare"; "stări morbide sufletești din pricina P., gelos inexplicabil"; "Ștefania Russu îmi propune să scot pe dracu din ea"; Alice Basarab, "rubensiană și proastă" etc. Așa cum se observă din aceste sumare însemnări, e clar că amicițiile amoroase de senectute i-au accentuat criticului și mai mult angoasa, făcându-l să mediteze cu amărăciune la zădărnicia sentimentelor omenești. Din notațiile de
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Termenii cheie ai analizei teatrului, Anne Ubersfeld • Parodia literară, Livia Iacob • Poetica genurilor literare, Florica Bodiștean • Poetica teatrului modern, Nicoleta Munteanu • Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană, Loredana Ilie În pregătire: Povestirile lui Alice Munro. De la Dance of the Happy Shades la Open Secrets, Dragoș Zetu 1 E. Lovinescu, Memorii. Aqua forte, ediție îngrijită de Gabriela Omăt, Editura Minerva, București, 1998, p. 158. 2 Idem, p. 7. 3 Idem, pp. 10-11: "[...] anecdota măruntă poate
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
un contrast parodic, amintind de o scurtă povestioară a lui Kleist ce rescrie, în cheie anecdotico-umoristică, finalul din Werther e vorba despre "Noul Werther (mai fericit)", în volumul Heinrich von Kleist, Logodna din Santo Domingo. Povestiri și anecdote, traduceri de Alice Voinescu și H.R. Radian, Editura Univers, București, 1989, pp. 284-285. 153 Apud D. Caracostea, Creativitatea eminesciană, ed. cit., p. 62. 154 D. Caracostea, op. cit., p. 33. E vorba de o "experiență fundamentală a lui Eminescu, nu numai în iubire, ci
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
acesta cu o voce nesigură și tremurătoare. Simplu ca lumina zilei: în Galaxia Moluște. În situația în care se afla, se putea aștepta la orice minune. Basmele citite în copilărie le confunda de multe ori cu realitatea. O fi precum Alice, în vreo Țară a Minunilor sau sub influența pietrei filozofale a lui Harry Potter, însă de Galaxia Moluște nu auzise niciodată. Era total dezorientat și complet derutat. Nu știa nici cine-i vorbește, nu-i vedea nici chipul, nici măcar capul
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
sau șamani. Ele îi ocrotesc pe eschimoși din milă, îi apără de fiare, de vânturile negre și de gerurile cumplite, îi vindecă de boli și, când sunt mulțumiți, aduc și peștele la copcă sau vânatul în bătaia săgeții sau a alicelor. În adâncul mării, pe care se sprijină acest minunat munte, trăiește marele spirit de sex feminin Sedna, stăpâna unui regat subacvatic, fără de început și fără de sfârșit, în care trăiesc toate animalele marine ce sunt trimise eschimoșilor ca hrană. Se zice
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
pellagreux (în colaborare cu Em. Savini), Bulletins et mémoires de la Société roumaine de neurologie, psychiatrie et psychologie de Jassy, dec. 1919, nr. 2. 153. C. I. Parhon, Recherches anatomopathologiques sur la glande thyroïde dans les délires chroniques (în colaborare cu Alice Stocker), Bulletins et mémoires de la Société roumaine de neurologie, psychiatrie et psychologie de Jassy, dec. 1920, nr. 1-2. 154. C. I. Parhon, Recherches anatomopathologiques sur la glande thyroïde dans les psychoses affectives (în colaborare cu Alice Stocker), Bulletins et mémoires
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
chroniques (în colaborare cu Alice Stocker), Bulletins et mémoires de la Société roumaine de neurologie, psychiatrie et psychologie de Jassy, dec. 1920, nr. 1-2. 154. C. I. Parhon, Recherches anatomopathologiques sur la glande thyroïde dans les psychoses affectives (în colaborare cu Alice Stocker), Bulletins et mémoires de la Société roumaine de neurologie, psychiatrie et psychologie de Jassy, dec. 1920, nr. 1-2. 155. C. I. Parhon, Studii asupra bolii mintale și nervoase în România, fasc. 1, București, 1912, nr. 2. 156. C. I. Parhon
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
améliorée par l'auto sérothérapie intrarachidienne. Sept. 1921, nr. 1. 11. Parhon J. C. Sur trois cas de chores chez des jeunes gen sen rapport probable avec l'encéphalite léthargique. Mai 1921, nr. 5-6. 12. Parhon J. C. et Stocker Alice. Observations histopathologiques sur la thyroïde chez les alénés. Mai 1921, nr. 5-6. 13. Parhon I. C. et Jancovici D. Rôle de la glande thyroïde dans le déterminisme du sexe. 1931, nr. 4-6. 14. Parhon J. C. et Stocker Alice. Sur la fréquence
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
C. et Stocker Alice. Observations histopathologiques sur la thyroïde chez les alénés. Mai 1921, nr. 5-6. 13. Parhon I. C. et Jancovici D. Rôle de la glande thyroïde dans le déterminisme du sexe. 1931, nr. 4-6. 14. Parhon J. C. et Stocker Alice. Sur la fréquence relative des granulations lipoïdes dans les cellules thyroïdiennes dans différents cas pathologiques. Mai 1921, nr. 5-6. 15. Parhon J. C. et Stocker Alice. Sur la signification de la colloïde hyperchromophile (basophyle, hématoxilinophile ou chromophile) et sa fréquence au
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
dans le déterminisme du sexe. 1931, nr. 4-6. 14. Parhon J. C. et Stocker Alice. Sur la fréquence relative des granulations lipoïdes dans les cellules thyroïdiennes dans différents cas pathologiques. Mai 1921, nr. 5-6. 15. Parhon J. C. et Stocker Alice. Sur la signification de la colloïde hyperchromophile (basophyle, hématoxilinophile ou chromophile) et sa fréquence au cours de différentes maladie. Mai 1921, nr. 5-6. 16. Parhon I. C. et Dérévici Michel. Sur un cas de syndrome Bénédict. Ian. 1922, nr. 2. 17. Parhon
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
et la pathologie du mongoloïidisme. 1935. 8. Stocker A. Réflexions sur le freudisme. Feb. 1926. 9. Stocker M. A. Relations surréno-pancréatiques II. 1921, nr. 3-4. 10. Stocker A. La surrénale dans le diabète expérimental. Mai 1921, nr. 5-6. 11. Stocker Alice. L'hypophyse dans les maladies mentales. Mai 1921, nr. 5-6. 12. Stocker Alice. La cyanophile hypophysaire. Ian. 1921, nr. 3-4. 13. Stocker A. Images de l'âme. XII-e Année, nr. 1-2. 14. Dr. Stocker et Vasiliu. Autosérothérapie dans al démence
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Feb. 1926. 9. Stocker M. A. Relations surréno-pancréatiques II. 1921, nr. 3-4. 10. Stocker A. La surrénale dans le diabète expérimental. Mai 1921, nr. 5-6. 11. Stocker Alice. L'hypophyse dans les maladies mentales. Mai 1921, nr. 5-6. 12. Stocker Alice. La cyanophile hypophysaire. Ian. 1921, nr. 3-4. 13. Stocker A. Images de l'âme. XII-e Année, nr. 1-2. 14. Dr. Stocker et Vasiliu. Autosérothérapie dans al démence précoce. Sept. 1921, nr. 1. 15. Stocker. Bisexualité somatique et syndrome schizophrénique. Mai
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
îmbunătățirea textului. Mircea Flonta, februarie 2008 10 GÂNDITORUL SINGURATIC O VIAȚĂ DE EROU? „A practica filozofia a fost pentru el o problemă de morală. A face asta numai pentru a câștiga într-un joc al inteligenței nu-l preocupa deloc.“ Alice Ambrose, Ludwig Wittgenstein. A Portrait Constantin Noica a spus odată că filozofia lui Wittgenstein nu îl atrage, dar că tot ceea ce află despre omul Wittgenstein îl fascinează. Că Noica era conștient de opoziția ireconciliabilă dintre orientarea gândirii sale și cea
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
urmau să fie puse la dispoziția altor persoane numai cu aprobarea lui expresă. Wittgenstein protesta împotriva oricărei relatări publice a vederilor prezentate în lecțiile sale. Era convins că ele vor deveni în acest fel obiect al distorsiunilor sau al plagiatului. Alice Ambrose, care a făcut parte din cele două grupuri de studenți alese de Wittgenstein pentru a le dicta Caietele, lucra în această perioadă la o teză de doctorat sub îndrumarea lui Moore. Părți din teză, care purtau o puternică amprentă
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
a deosebirilor de clasă».“ (R. Rhees, op. cit., p. 272.) 95 Ibidem, p. 274. 96 Vezi D. Lee, op. cit., p. 196. 97 Vezi Wittgenstein, Sein Leben in Bildern und Texten, p. 299. 98 J. N. Findlay, op. cit., p. 120. 99 Vezi Alice Ambrose, „Ludwig Wittgenstein: A Portrait“, în Portraits of Wittgenstein, vol. 2, pp. 270-271. 100 M. Drury, „Gespräche mit Wittgenstein“, în op. cit., p. 197. Un comentator a făcut o observație interesantă asupra rațiunilor perfecționismului stilistic al autorului Cercetărilor filozofice. Wittgenstein era
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
de a face filozofie pe care îl ilustrează această scriere. Observația lui Engelmann a fost că dacă în Tractatus găsim întrebări și răspunsuri, apoi mai târziu Wittgenstein ar fi trecut de la forma categorică a propoziției la întrebarea socratică.27 Iar Alice Ambrose, una din persoanele căreia Wittgenstein i-a dictat Caietul albastru, a exprimat opinia că pentru el Tractatus-ul era deja de pe atunci „filozofie în sens tradițional“28. În sfârșit, Stephen Toulmin, care a fost studentul lui Wittgenstein în anii 1946-1947
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
foarte bine să creadă că nu s-a realizat absolut nimic.“ (L. Wittgenstein, Caietul albastru, ediția a doua, traducere de M. Dumitru, M. Flonta, A.-P. Iliescu, Humanitas, București, 2005, pp. 110-111.) 17 Wittgenstein’s Lectures, Cambridge, 1932-1935, Edited by Alice Ambrose, Prometheus Books, New York, 1979, pp. 27-28. 18 M. O’C. Drury, „Conversations with Wittgenstein“, în Portraits of Wittgenstein, vol. III, ed. cit., p. 240. 19 B. Russell, My Philosophical Development, George Allen and Unwin Ltd., London, 1959, p. 217
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
istorisiri cu unele indicații explicite drept procedura cea mai potrivită pentru formarea și dezvoltarea exercițiului filozofic al gândirii. Primul rol al filozofului este să ofere celui care-l ascultă sau citește cât mai multe sugestii și imbolduri pentru căutările proprii. Alice Ambrose, care a editat note luate la lecțiile lui Wittgenstein din anii 1932-1935 și a făcut parte din grupul de studenți căruia Wittgenstein i-a dictat Caietul albastru și Caietul brun, își amintea: „Comparat cu limbajul Tractatus-ului, care folosea cuvinte
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
însăși - dar una care nici nu sperie (ca antinomiile lui Kant), 308 GÂNDITORUL SINGURATIC nici nu duce mai departe (ca antiteza lui Hegel!).“ (C. Noica, Jurnal de idei, Humanitas, București, 1990, pp. 132 și 268.) 4 Wittgenstein’s Lectures 1932-1935, Alice Ambrose (ed.), Amhest, New York, Prometheus Books, 1979, p. 77. 5 A. Ambrose, „Ludwig Wittgenstein: A Portrait“, în (ed.) F. A. Flowers III, Portraits of Wittgenstein, vol. II, Thoemmes Press, Bristol, 1999, p. 265. 6 D. A. T. Gasking, A. C. Jackson, „Ludwig Wittgenstein
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]