15,743 matches
-
după 20 de ani de America, consider că nu este normal să critici o țară, numai că turist... Criticile nu sunt bine venite la colț de stradă, ca să spun așa... C.P.: Eu am fost profund impresionat de ceea ce au făcut americanii, în toate domeniile, în tehnică, în muzeele americane și canadiene, care sunt de un tip deosebit. Muzeele lor nu sunt îmbâcsite, nu sunt muzee în care tablourile sunt atârnate unul peste altul, ca la noi, ...acolo muzeele sunt puse în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
Statele Unite...Iar în Canada am vizitat vreo cinci... D.C.: Atunci urmează să vă mai provoc o dată la un interviu, când va fi gata cartea... C.P.: Să dea Dumnezeu să fim sănătoși și să putem publică... D.C.: Un mesaj scurt pentru americani și canadieni, să fie țări, să nu se întoarcă în țară... C.P.: Doamne ferește! Să vină, să ne ajute, să-i ajungem cât de cât pe americani din urmă. D.C.: Dar nu prea se bucură cei de aici, când ne întoarcem
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
dea Dumnezeu să fim sănătoși și să putem publică... D.C.: Un mesaj scurt pentru americani și canadieni, să fie țări, să nu se întoarcă în țară... C.P.: Doamne ferește! Să vină, să ne ajute, să-i ajungem cât de cât pe americani din urmă. D.C.: Dar nu prea se bucură cei de aici, când ne întoarcem... C.P.: Invidia...Invidia celui ce n-a văzut suficient de mult, sau a inteles prea puțin din ceea ce a văzut poate sporadic, fără profunzime... D.C.: Vă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
demonstra celor ce ne-au luat pământul că frații lor din afara granițelor nu dorm, ci le pasă de cei rămași „orfani de țară”. Din păcate nu toți, dar un om că dumneavoastră este un imbold pentru ceilalți și cum spun americanii „one single person could make a huge difference”. Pot să vă întreb dacă mai aveți și alte proiecte pe viitor, acum ,aproape de aniversarea „fragedei vârste” de opt zeci de ani? NP: Da, aș mai avea un proiect important după care
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
cu ce vezi. Și nici ce vezi, cu ce vrei să se facă auzit!... Că el vede cum tânjesc românii după neamul lor, dar zice să facem relații ca-ntre Statele Unite și Canada. Că asemănările dintre noi sunt că dintre americani și canadieni!... Care asemănări? Canadienii și americanii au aceeași bogăție, noi aceeași sărăcie!... Canadienii și americanii au avut pieile roșii, noi am avut armatele roșii. Canadienii au frunză de la pom, noi suntem în pom. Pe ei îi desparte Niagara, pe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
cu ce vrei să se facă auzit!... Că el vede cum tânjesc românii după neamul lor, dar zice să facem relații ca-ntre Statele Unite și Canada. Că asemănările dintre noi sunt că dintre americani și canadieni!... Care asemănări? Canadienii și americanii au aceeași bogăție, noi aceeași sărăcie!... Canadienii și americanii au avut pieile roșii, noi am avut armatele roșii. Canadienii au frunză de la pom, noi suntem în pom. Pe ei îi desparte Niagara, pe noi ne desparte politică rusească!... Așa că poat
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
vede cum tânjesc românii după neamul lor, dar zice să facem relații ca-ntre Statele Unite și Canada. Că asemănările dintre noi sunt că dintre americani și canadieni!... Care asemănări? Canadienii și americanii au aceeași bogăție, noi aceeași sărăcie!... Canadienii și americanii au avut pieile roșii, noi am avut armatele roșii. Canadienii au frunză de la pom, noi suntem în pom. Pe ei îi desparte Niagara, pe noi ne desparte politică rusească!... Așa că poat’ să ningă, poat’ să plouă, daca Snegur are canadiană
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
lingvistice, dar, așa cum spune un vechi proverb de la găgăuzii din Toronto: hiecari păsări pi limba ei chiere!... Dar, daca pasărea are orbu găinilor, atunci nu vede!... Nu vede nici o posibilitate de unificare a canadienilor cu românii și, mai degrabă a americanilor cu românii decât a românilor cu românii. Asta nu vede el, nu vede nici Lucinski și nici alți canadieni de la Chișinău, care se trag din tribul pieilor foarte roșii. Așa că, până una-alta, de pește Prut, eu vă transmit tradiționalul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
domeniu din punctul de vedere al inginerului. Această m-a scos din preocupările zilnice legate de promovarea companiei Ortho Cycle și m-a lansat în conferințe naționale și internaționale care sau soldat cu alegerea mea drept Referent și Consultant pentru American Journal of Orthodontics precum și ca Profesor de Biomateriale la University of Illinois, Chi cago. Încununarea eforturilor mele științifice a constat în faptul că mi s-a încredințat capitolele privind materialele de domeniu din tratatul ”Orthodontics, Current Principles and Techniques,” supranumit
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
1968 Serge Fauchereau - despre necesitatea unui limbaj absolut american (...) dar toți sunt convinși că rădăcinile poeziei nordamericane se găsesc în Statele Unite, ceea ce nu exclude ca, pentru a le hrăni, pot fi folosite și izvoare ale poeziei europene, orientale sau sudamericane. Americanii nu mai sunt foști europeni.” (Introducere în poezia americană, Ed. Minerva, Buc., 1974, p. 337). Prin urmare, unei nevoi artistice de recuperare a individualui i se alătură stringent determinanta americanității, iar pe deasupra, în rezonanță, schimbările aduse în cunoaștere de filosofia
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
devin, în timp, mai nuanțate; dar ceea ce admiră necondiționat Matei Călinescu la disidentul nostru este faptul de a fi încercat, măcar, să pună sub semnul întrebării instalarea definitivă și irevocabilă a comunismului românesc, structura lui monolitică. Paralela cu majoritatea universitarilor americani e din nou instructivă. În timp ce în Estul sovietizat presiunea ideologică se menține ori crește la cote insuportabile, iar paranoia câte unui Conducător (Ceaușescu este exemplul cel mai bun) ajunge, ea însăși, ,pe noi culmi", atitudinea curentă a intelectualului american de
Viață rescrisă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10738_a_12063]
-
liniștită și mulți copii. Probabil unul dintre cele mai banale personaje din istorie, atât de prefabricată, varianta adultă a fetiței din ,Unchiul Tom", încât nici nu îți vine a crede că poate exista de-adevăratelea. Nu mai știu care critic american, parcă, a comparat Match Point cu un film noir, moment în care m-am plesnit cu palma peste frunte. De unde?! Păi, îți zice orice dicționar de genuri cinematografice, într-un film noir, toate personajele sunt păcătoase, ,pozitivul" în formă pură
Woody, du-te și te culcă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10911_a_12236]
-
primele zile ale lui decembrie. Treceau printre două lanuri de porumb galbene, paralele. Titi o rugase să oprească. Negresa frânase lung, periculos, fiind polei. Titi se dăduse jos și intrase în lanul din dreapta. întârziase, depănușând de probă porumbul pe care americanii îl lăsau pe câmp, până iarna, ai naibii, să se usuce cât mai mult, să nu care și apa din știuleți cu ei, acasă, și abia pe-urmă îl depozitau în hambare. Miriam claxona în joacă, crezând că el coborâse
Zăpada suedeză by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10928_a_12253]
-
travestiților locali, îmbrăcați în sari-uri. Nu e un film care va marca istoria cinematografiei, dar face să îl vezi. Cealaltă noutate DVD are un timbru ceva mai grav. Plus că a creat o diviziune între criticii europeni și cei americani: PS. Te iubesc. Filmul a fost neglijat de americani, dar a făcut parte din selecția oficială de la Veneția, Telluride și Toronto. Avertisment: nu credeți un cuvânt din ce scrie pe spatele DVD-ului, povestea e cu totul și cu totul
O scuză și două noutăți by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10952_a_12277]
-
film care va marca istoria cinematografiei, dar face să îl vezi. Cealaltă noutate DVD are un timbru ceva mai grav. Plus că a creat o diviziune între criticii europeni și cei americani: PS. Te iubesc. Filmul a fost neglijat de americani, dar a făcut parte din selecția oficială de la Veneția, Telluride și Toronto. Avertisment: nu credeți un cuvânt din ce scrie pe spatele DVD-ului, povestea e cu totul și cu totul diferită: lungmetrajul este despre o femeie de vreo 40
O scuză și două noutăți by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10952_a_12277]
-
și cu aceeași înfățișare ca fostul ei iubit de la 17 ani. Nu mă înțelegeți greșit, filmul rămâne la un nivel decent, nu o ia pe panta reîncarnării. Păstrează mereu un nivel minimalist, care sigur a fost pe gustul europenilor, în timp ce americanii au ridicat din umeri și au spus "Și ce dacă?". Având în vedere că mă număr printre cei - puțini - cărora nu le-a plăcut In vino veritas aș putea spune că acest film e un In vino veritas plus, vorba
O scuză și două noutăți by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10952_a_12277]
-
au ridicat din umeri și au spus "Și ce dacă?". Având în vedere că mă număr printre cei - puțini - cărora nu le-a plăcut In vino veritas aș putea spune că acest film e un In vino veritas plus, vorba americanilor, un "twist", adică exact ingredientul lipsă din lungmetrajul cu băuturi alcoolice. Nu se pune problema "oare a revenit din morți?", ci cum gestionează protagonista această problemă și șocul pe care i-l produce această întâlnire. Te-ai aștepta ca, venind
O scuză și două noutăți by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10952_a_12277]
-
dacă nu vrea să piară - în defensiva, în non-combat-ul actual. O recentă carte a lui Jean Sévillia, Corectitudinea istorică, demonstrează că mistificările nu pot dăinui în eternitate. Vă aduceți aminte cu ce virulență s-a vorbit de modelul ,cruciadelor" atunci când americanii și aliații lor au reacționat la marea provocare numită 11 Septembrie. Existau interese ca acest model, și nu altul, să fie pus pe tapet, tocmai pentru că Occidentul de azi, unul puternic ideologizat spre stânga, ateu și ros de ură de
Cine are nevoie de cruciați? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10997_a_12322]
-
bani și avere. O lume materială căreia nu mai aparțin... 56. La mine-acasă și câinele a îmbătrânit... abia se târăște... 57. Prețurile au crescut într-atât, că mă simt un om sărac și în România... cu tot salariul meu de american! 58. O femeie zice despre un bărbat: Nici la veceu nu m-aș duce cu el! 59. Atenție: ...MoRtocicleta! 60. Alerg, alerg, alerg prin viață. Asta fac. Nu mai trăiesc. Nu mai am timp. 61. între Rășinariul lui Cioran și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
textului, îl acuză pe conducătorul postului, Dick Ebersol, că a acceptat prea ușor rugămintea președintelui Comitetului de Organizare, ca varianta de pronunție în transmisiile de la JO să fie Torino și nu Turin, cum este cunoscut orașul piemontez de către englezi și americani" (Cotidianul, 15.02.2006). Discuțiile par să fi activat mai multe clișee și diverse tipuri de argumente: de la calitățile estetice ale formei italienești (mai melodioase, invocat fiind prin analogie Pavarotti!), la dorința localnicilor, titulatura oficială etc. Comentariile legate de această
Torino și Turin by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10848_a_12173]
-
de motivație a protagonistului. Mai e nevoie să spun că Jarmusch descurajează orice tentativă de a o explica și că îi lasă doar vreo 10% din ușa către redempțiune deschisă? Am rămas profund uimită când am dat peste un critic american care susținea că filmul lui Ang Lee e la fel de "observator" ca unul de Bergman. A fost un fel de madlenă pentru mine, pentru că mintea nu făcuse încă paralela, în timp ce corpul imitase inconștient reacțiile. Știu că, de fiecare dată când mă
Două de nota zece by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10851_a_12176]
-
sunt tocmai edificatoare pentru sistemul axiologic al feliilor de personaje, absolut toate părând pătate. Nimeni nu pare să aibă o privire de ansamblu, iar poveștile separate centrate pe vreun actant nu se întâlnesc niciodată într-un mod coerent. Un critic american afirma că acest lucru e voluntar și studiat, trama netrebuind rezolvată de spectator, ci având tocmai rolul de a-l apăsa, de a-l agresa chiar, prin încercuire. Nu sunt tocmai sigură că așa stau lucrurile, deși filmul vrea să
O premieră cu tâlc și două DVD-uri fără by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10871_a_12196]
-
London, 1977. Kahn, V., Machiavellian Rhetoric: from Counter-Reformation to Milton, Princeton University Press, Princeton, 1994. Kelley, M., "Milton and Machiavelli's Discorsi", în Studies în Bibliography, 4 (1951-1952), pp. 123-127. Lovett, F., "Milton's case for a free Commonwealth", în American Journal of Political Science, 49 (2005), pp. 466-478. Macaulay, T.B., Milton, în Id., Essays, vol. I, Longmans, Green and Co., London, 1866, pp. 1-28. Machiavelli, N., Discorsi sopra la prima Deca di Tito Livio, ed. by C. Vivanți, Einaudi, Torino
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
union, represented aș "unidentified political subject", between intergovernmental organization and federation. Later on my study focuses on the concept of constitution, constituent power, legitimacy of the two constituțional texts, their content and their interior organization. On the one hand, the American check of balance, on the other hand the Council, the only European centre of power. While comparing these concepts I decided to highlight the limits that these fundamental concepts have în the Union: it lacks sovereignty, a people, a constituent
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
americană a culturii de teoria vasului de omogenizat ("melting pot") în care "identitatea americană" ar fi asimilat generații după generații de imigranți. În acest proces omogenizator, imigranții și-ar fi pierdut propriile identităii etnice și culturale anterioare și au devenit "americani adevărați". La sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, teoria omogenizării exprimă realitatea procesului de asimilare a modului de viață american de către noii imigranți și descendenții acestora. După 1950-1960, modelul omogenizării forțate a pierdut teren în fața recunoașterii diversității
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]