5,016 matches
-
Garagorri, „Nota preliminar” la José Ortega y Gasset, op. cit., p. 9-11. Vezi José Ortega y Gasset, op. cit., pp. 13-24, capitolul „El galileismo de la historia”. P.P. Negulescu, Filosofia Renașterii, ediția a II-a, vol. I, București, 1945, p. 74. Johan Huizinga, Amurgul Evului Mediu. Studiu despre formele de viață și de gândire din secolele al XIV-lea și al XV-lea în Franța și în Țările de Jos. În românește de H.R. Radian, Cuvânt introductiv de Edgar Papu, Univers, București, 1970. Ibidem
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Condurachi, Răzvan Teodorescu, „Europa de Est, arie de convergență a civilizațiilor”, în Revista de istorie, nr. 1 și 2, București, 1981. Emil Condurachi, Răzvan Teodorescu, op. cit., (partea a II-a) în Revista de istorie, nr. 2, București, 1981, p. 194. Johan Huizinga, Amurgul Evului Mediu, ed. cit., p. 31; „Perioada de sfârșit a Evului Mediu” - spune Huizinga - „este epoca marilor conflicte de partid. În Italia, partidele se consolidează încă din secolul al XIII-lea; în Franța și în Țările de Jos își fac
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
intrat în posesia bibliotecii o sută și ceva de ani mai târziu; de exemplu, de o rară frumusețe este Cosmografia - Petri Appiani Per Gemmam Frisium, Bassiliensi, Giorgio Bonito, M.D.L. cota 33. Într-un studiu aparte, „Idei și tendințe în Transilvania amurgului medieval...”, m-am ocupat de fenomenul intercultural transilvănean. Astfel, încercam să înțeleg mai bine activitatea unor reprezentanți de frunte ca Nicolaus Olahus, Johannes Honterus, GĂspăr Heltai, Christian Schesaeus, diaconul Coresi, Valentinus Bakfark, să judec epoca de trecere spre lumea nouă
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Moldova și Țara Românească), avea să fie dublată de o imensă circulație de oameni și de idei dinspre Apus spre Răsărit. Tot așa am apreciat că voi reuși să aprofundez studiul fenomenului religios în care Reforma și Contrareforma vestesc semnele amurgului medieval și în această zonă europeană. Aceeași mișcare cultuală și culturală avea să-mi arate și sensurile iluminismului transilvănean în care factorul sud-est european are tot atâta importanță ca și acela de sorginte centro-occidentală. Asupra cestei din urmă perioade, vezi
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Nature of Disciplines”, în E. Messer-Davidow, D.R. Shumway, D.J. Sylvan (ed.), Knowledges: Historical and critical Studies in Disciplinarity, University Press of Virginia, Charlottesville, Londra. Lieberman, A. (coord.), 1995, The Work of Restructuring Schools, Teachers College Press, New York. Lipovetsky, G., 1996, Amurgul datoriei, Babel, București. Lipson, M. et al., 1993, „Integration and Thematic Theaching: Integration to Improve Teaching and Learning”, Language Arts, vol. 70, 4. Lyon, D., 1998, Postmodernitatea, DuStyle, București. Malița, M., 1998, Zece mii de culturi, o singură civilizație. Spre geomodernitatea
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
rurală, într-un metaforism original. Balada și pastelul, specii predilecte, sunt dominate de puseuri elegiace. Plasticitatea și insolitul imaginilor sunt rodul unei imaginații uneori excesive și nesupravegheate, precum o demonstrează unele poezii din volumele Cântarea ființării mele (1968), Trestienii (1975), Amurguri verzi (1978). Alteori, versul este îndatorat reportajului conjunctural și propagandistic (Toboșarii, 1974, De vorbă cu inima, 1987). SCRIERI: Patima izvorului, Chișinău, 1961; Versuri, Chișinău, 1965; Zbor de toamnă, Chișinău, 1968; Cântarea ființării mele, Chișinău, 1968; De ziua satului, Chișinău, 1971
BOLDUMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285804_a_287133]
-
vorbă cu inima, 1987). SCRIERI: Patima izvorului, Chișinău, 1961; Versuri, Chișinău, 1965; Zbor de toamnă, Chișinău, 1968; Cântarea ființării mele, Chișinău, 1968; De ziua satului, Chișinău, 1971; Versuri, Chișinău, 1971; Toboșarii, Chișinău, 1974; Trestienii, Chișinău, 1975; Casa părintească, Chișinău, 1977; Amurguri verzi, Chișinău, 1978; Pădureanca, Chișinău, 1980; Drum de țară, Chișinău, 1983; Izvorul, Chișinău, 1984; De vorbă cu inima, Chișinău, 1987; Scrieri alese, Chișinău, 1991. Repere bibliografice: V. Coroban, Profiluri literare, Chișinău, 1972, 45-49; Ion Ciocanu, Cu fața spre carte, Chișinău
BOLDUMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285804_a_287133]
-
inițialele F.B. sau cu pseudonimele Vladimir Arbore, Vlad Dracu, Vlad Țepeș. Cele câteva volume de proză editate de B. (Scrisori din satul meu, 1937, Fata din pădure, 1942, A fost într-o toamnă, 1947, Acolo cântă apele, 1962, Zbor în amurg, 1976, Poveștile Jiului, 1980) certifică, prin tematica lor, un scriitor de esență realistă, atras, mai ales, de universul rural. Cu o pană viguroasă, el evocă o lume familiară, consumată de necazuri cotidiene sau de dramele dintotdeauna (iubirea nefericită, gelozia, conflictul
BOSSUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285823_a_287152]
-
o notă de discretă profunzime scrierilor lui, subminată, însă, pe alocuri, de accente moralizatoare. SCRIERI: Scrisori din satul meu, Craiova, 1937; Fata din pădure, Craiova, 1942; A fost într-o toamnă, Craiova, 1947; Acolo cântă apele, București, 1962; Zbor în amurg, Craiova, 1976; Poveștile Jiului, Craiova, 1980. Repere bibliografice: Dimitrie Murgu, „Acolo cântă apele”, O, 1963, 1; Maria Ionescu, „Zbor în amurg”, R, 1977, 3; Virgil Nistor, „Zbor în amurg”, ST, 1977, 4; Radu Cârneci, Literatura locului natal, CNT, 1981, 17
BOSSUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285823_a_287152]
-
Fata din pădure, Craiova, 1942; A fost într-o toamnă, Craiova, 1947; Acolo cântă apele, București, 1962; Zbor în amurg, Craiova, 1976; Poveștile Jiului, Craiova, 1980. Repere bibliografice: Dimitrie Murgu, „Acolo cântă apele”, O, 1963, 1; Maria Ionescu, „Zbor în amurg”, R, 1977, 3; Virgil Nistor, „Zbor în amurg”, ST, 1977, 4; Radu Cârneci, Literatura locului natal, CNT, 1981, 17; Firan, Profiluri, 121-122. C.Bz.
BOSSUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285823_a_287152]
-
o toamnă, Craiova, 1947; Acolo cântă apele, București, 1962; Zbor în amurg, Craiova, 1976; Poveștile Jiului, Craiova, 1980. Repere bibliografice: Dimitrie Murgu, „Acolo cântă apele”, O, 1963, 1; Maria Ionescu, „Zbor în amurg”, R, 1977, 3; Virgil Nistor, „Zbor în amurg”, ST, 1977, 4; Radu Cârneci, Literatura locului natal, CNT, 1981, 17; Firan, Profiluri, 121-122. C.Bz.
BOSSUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285823_a_287152]
-
prebacovian, în strofele publicate de „Jurnalul”, „Lupta”, „Lumea nouă literară și științifică”, „Adevărul ilustrat”, „Evenimentul”, „Noutatea”, „Opinia”. Tot de simbolism ține și pasiunea lui pentru flori, în corespondențe ce-l premerg pe D. Anghel. „Grădina” lui e mai totdeauna „în amurg”, cotropită de catifelarea și parfumul liliacului. Al doilea volum, apărut după mai bine de un deceniu, este semnificativ intitulat Petale (1908). Poetul a fost un traducător pasionat, deși nu totdeauna inspirat. L-a atras îndeosebi Paul Verlaine, după care a
BOTEZ-GORDON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285834_a_287163]
-
impudic afectele. Un potop de „lacrămi” inundă strofele ușoare din volumul Raze de lună (1905). De pretutindeni se aud „doiniri de plâns”, ecou al suspinelor unei inimi rănite de cioburile viselor „fărmate”. Cruci, morminte, „corbi în doliu”, „crivățul amar”, un amurg apăsător de toamnă tristă și rece marchează decorul, convențional, în care amărâtul visător își plânge jalea sau urzește castele în aer. Câte o pornire de revoltă se pierde îndată într-un noian de disperare și, înfrânt, Fulg Pribeag (cu acest
BRABORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285849_a_287178]
-
în comunicare și reverberează în același registru, de regulă fără picturalitate. Se rețin câteva crochiuri „de voiaj”, ocazionale, cu subiect lutețian sau, mai larg, galic, tributare întrucâtva unui anumit „exotism” cultural convențional (Luteția dezbrăcată, Din Turnul Eiffel, Pădurea de la Barbizon, Amurg breton ș.a.), precum și câteva „cărți poștale” bucolice, agreabile. Arsenalul lexical, imagistic și prozodic este cel curent în epocă, metaforele sunt câteodată ingenioase, dar nu frapante prin originalitate, stilul e lipsit de stridențe, dar și de vigoare. În Schimbarea la față
BALAJ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285567_a_286896]
-
situează definitiv în zona lirismului autentic, purtător al principalelor calități care l-au impus pe autor în conștiința literară a epocii. Poetul devine un „estet al melancoliei” (Eugen Simion), un cântăreț al peisajelor toamnei, al luminii care se stinge în amurg și al „somnului crizantemelor”: „O, dalii, tufănici și crizanteme, / Flori târzii, flori de toamnă - / De aramă, de purpură steme / Peste paloarea grădinilor brumate, / Un sentiment nelămurit mă tot îndeamnă / Să vă iubesc mai mult decât pe toate. // Corola rece o
BACONSKY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
către neliniște), filtrată de o conștiință bine cumpănită, își face din timp ecranul metafizic pe care sunt proiectate marile întrebări existențiale. Timpul se constituie, de asemenea, în fundalul structurant al estetismului baconskyan, care invocă, din perspectiva unei culturi aflate în amurg, „primăvara florentină” a lui Dante și Botticelli, ale căror umbre ilustre domină Piazza della Signoria din Florența: „Târziu sună pașii celui din urmă./ Turnul și steaua e tot ce-a rămas./ Printre statui întunericul/ naște călugări cu glugi./ Luna coboară
BACONSKY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
a autorului, născută dintr-un imaginar terorizat de apropierea morții, trece și asupra iubirii, ale cărei gesturi capătă înfățișarea grotescă a dansurilor macabre medievale: „Ultimul drum al tău trece prin nimfe/ scheletice, prin răvășite membre/ de paradis bolnav” (Eros în amurg). Corabia lui Sebastian (1978), volum publicat postum, contopește jurnalul și poezia într-un univers liric ce păstrează, în linii mari, caracteristicile definitorii ale cărții anterioare: spaima și sentimentul golului, al neantului, încercate pe o corabie aflată în derivă - imagine alegorică
BACONSKY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
caracteristicile definitorii ale cărții anterioare: spaima și sentimentul golului, al neantului, încercate pe o corabie aflată în derivă - imagine alegorică a societății de consum, în care, pe urmele gândirii lui Spengler, goana după bunăstare materială a Occidentului este echivalată cu amurgul culturii și spiritualității: „Ce impecabilă mașină e această civilizație. De ce oare desăvârșirea dă un presentiment al morții?” Ca teoretician al literaturii, alături de contribuția decisivă pe care și-a adus-o la reinstaurarea lirismului în poezia românească de după 1947 - cea mai
BACONSKY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
făpturii lui Orfeu, Euridice asumă, magic, misiunea de a-l apropria înglobându-l, „înfășurat în hrana ochiului meu”. Tot acum, capătă consistență cealaltă temă, a memoriei, în care subzistă universul fabulos, mitico-magic al copilăriei: bunica „trecea precum leoaica / bătrână în amurg, / cu un popor de zâne / și iepuri după ea”, Oltul - mag și vrăjitor - „cu soare mă ungea, / cu șopârle mă lega” etc. Acest spațiu-timp originar reapare în Dimineața primigeniei (1980), unde abundă evocările de ritualuri: „diminețile” morților, făcutul pâinii sau
BANTAS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285606_a_286935]
-
Lit. rom. cont., I, 222-227; Cândroveanu, Printre poeți, 34-39; Alexandru Balaci, Cuvânt despre Ion Bănuță, LCF, 1987, 2; Dicț. scriit. rom., I, 240-241; Iordan Datcu, Sub semnul Minervei, București, 2000, 11-28; Popa, Ist. lit., II, 465-466; Nicolae Rotaru, Fiul nemulțumirii, „Amurg sentimental”, 2003, 6. L.Bz.
BANUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285615_a_286944]
-
echilibrul fragil al personajelor. Universul protagonistelor, care își resimt singurătatea chiar și, sau mai ales, în cuplu, este animat de înșiruirea unor imagini, linii, culori, sunete, asociate figurilor prezente sau absente, ce le-au marcat într-un anumit moment existența. Amurgul devine pentru personajul feminin din Apus timpul propice rememorării, gândurile oprindu-i-se fulgurant asupra destinului nepoatei sale Maria-Alma, moartă într-un accident de mașină. Portretul fetei este recompus din frânturi de replici și amintiri ce-i scot la iveală
BARBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285628_a_286957]
-
afară e înlăuntru / și lăuntrul i-afară / și până-nserează mai am câteva ceasuri / să-mi mestec fărâma de taină, / până la mohorâtul hotar / unde nu se zărește decât / șirul de simulacre / statui în giulgiu / A lângă A / necropola Identitate / profilată-n amurg”. B. a mai semnat eseuri, mici proze-portret, memorialistică (Sub camuflaj. Jurnal 1943-1944, 1978, Himera, 1980) și teatru (Ziua cea mare, 1951, Îndrăgostiții, 1954, și Oaspeții de la mansardă, 1978, texte lipsite de valoare). A tradus mult din lirica universală: Shakespeare, Pușkin
BANUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285613_a_286942]
-
culegerea de poeme Un vis (1936), nu o anunță în nici un fel pe scriitoarea care urma să devină odată cu publicarea, începând din anul 1938, a romanelor și a culegerilor de nuvele Poeni (1938), Moldovenii (1938), Dealul Perjilor (1939), Pustiuri (1942), Amurg (1967), Călătorul (1971), Îndrăgostitele (1975) și Din viața văilor (1984). Scrisul prozatoarei se remarcă prin simplitatea discursului narativ, într-un context care favoriza formulele epice novatoare. Chiar dacă resuscită o lume păstrată în amintire, C. evită percepția subiectivă, întoarcerea spre sine
CANCICOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286060_a_287389]
-
Când relatează povestea inginerului Holma, care vrea să zboare cu ajutorul unor aripi construite de el însuși, C. pare că intenționează prezentarea unui erou exemplar. Finalul este însă grotesc, nobila aspirație cade în ridicol, iar eroul este compromis definitiv. În romanul Amurg (1967), este înfățișată imaginea unei lumi trăindu-și crepusculul. Narațiunea derulându-se la Scheița și la Paris, reunește o societate internațională în care se intersectează George Enescu, Emil Racoviță, Tonitza, Rodin, Debussy, Anatole France, Monet, Degas. Scriitoarea nu părăsește în
CANCICOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286060_a_287389]
-
cu adevărat memorabile, între care se evidențiază mazurul Domnici. C. rămâne, în esență, o povestitoare a cărei fantezie în descrieri este remarcabilă. SCRIERI: Un vis, București, 1936; Poeni, București, 1938; Moldovenii, București, 1938; Dealul Perjilor, București, 1939; Pustiuri, București, 1942; Amurg, București, 1967; Călătorul, București, 1971; Poeni. Moldovenii, postfață George Gană, București, 1972; Îndrăgostitele, pref. Ion Vlad, București, 1975; Povestiri, București, 1979; Din viața văilor, București, 1984. Repere bibliografice: G.C. [G. Călinescu], „Un vis”, ADV, 1936, 16 231; Izabela Sadoveanu, „Moldovenii
CANCICOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286060_a_287389]