12,966 matches
-
la vederea turistică, București, 1977; Primitivii picturii românești moderne, București, 1980; Mentalități culturale și forme artistice în epoca romano-bizantină (300-800), București, 1984; ed. (Ecclesiocrația. Mentalități culturale și forme artistice în epoca romano-bizantină (300-800)), București, 1998; Scriere și oralitate în cultura antică, București, 1988; Penumbra, București, 1991; ed. Iași, 1998; Filosofie și cenzură. Cazul Platon, București, 1995; Mașina de fabricat fantasme, București, 1995; Turnirul khazar. Împotriva relativismului contemporan, București, 1997; Cuvintelnic fără frontiere sau Despre trădarea Anticilor de către Moderni de-a lungul
CORNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286422_a_287751]
-
Scriere și oralitate în cultura antică, București, 1988; Penumbra, București, 1991; ed. Iași, 1998; Filosofie și cenzură. Cazul Platon, București, 1995; Mașina de fabricat fantasme, București, 1995; Turnirul khazar. Împotriva relativismului contemporan, București, 1997; Cuvintelnic fără frontiere sau Despre trădarea Anticilor de către Moderni de-a lungul, de-a latul și de-a dura vocabularului de bază, Iași, 2002. Traduceri: Aristotel, Metafizica, București, 1997; Plotin, Opere, București, 2003. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Scribul și retorul, RL, 1989, 2; Al. Tănase, Povestea vorbei
CORNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286422_a_287751]
-
Flac (generalul roman Flaccus), „hatmanul râmlienesc”. C. arată că această derivare este inexactă, deoarece originea românilor se leagă de cucerirea Daciei de către Traian. Caracterul erudit al operei se vădește și în mulțimea și varietatea surselor utilizate, autorul citând numeroase izvoare antice, medievale și moderne, latine (pasaje din Metamorfozele lui Ovidiu), ungare și polone. Prea lungi, incursiunile în istoria universală deviază subiectul, vădind erudiția scriitorului, dar nu și talentul lui literar. Ceea ce scade cu mult valoarea operei este încorporarea unor capitole întregi
COSTIN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286445_a_287774]
-
Horologii Principum sive de vita M. Aurelii imperatoris, datorată lui M. Wunckelius, în 1606), cuprinde viața împăratului roman Marc Aureliu, scrisorile lui către regele Siciliei, precum și sfaturi privitoare la educație și cârmuire. Tălmăcirea mai conține aforisme, pasaje scoase din autori antici și moderni și din Biblie. Dintre numeroasele povestiri întrețesute în cuprinsul romanului celebră a devenit El villano del Danubio (Țăranul de la Dunăre), în care un țăran dârz, de pe țărmurile sălbatice ale Dunării, îi acuză pe senatorii romani de oprimarea neamului
COSTIN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286445_a_287774]
-
vieții. SCRIERI: Trident, pref. Gheorghe Grigurcu, București, 2002. Traduceri: Marina Țvetaeva, Poezii, pref. A.E. Baconsky, București, 1970 (în colaborare cu Aurel Covaci); Aleksandr Grin, Fugara pe ape, București, 1971; Peștera duhurilor din muntele de la Soare-Apune. Antologie de proză chineză antică, București, 1971; Andrei Voznesenski, Umbra sunetului, București, 1973; Evgheni Evtușenko, Poezii, București, 1974 (în colaborare cu Victor Frunză); Poemul lunii. Antologie de literatură chineză clasică, București, 1975; Imants Ziedonis, Epifanii, București, 1975, Labirinturi, București, 1981, Basme multicolore, București, 1988 (în
COVACI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286457_a_287786]
-
colaborare cu Victor Frunză); Poemul lunii. Antologie de literatură chineză clasică, București, 1975; Imants Ziedonis, Epifanii, București, 1975, Labirinturi, București, 1981, Basme multicolore, București, 1988 (în colaborare cu Denisa Fejes); Konstantin Balmont, Sub cerul nordului, București, 1975; Din cântecele Chinei antice, București, 1976; Ivan Kovaci, Fruntea singurătății, București, 1980; Trei poeți din Tang: Li Tai-Pe, Van Vei, Du Fu, București, 1980; Aleksei Pisemski, La cumpăna veacului, I, București, 1981; Șalmugra. Antologie de proză S.F., București, 1981; Mihail Ancearov, Crângul de cimișir
COVACI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286457_a_287786]
-
ele interesul, îndeosebi cele cu subiecte din istoria națională. După Lăpușneanu-Vodă (1878) de Samson Bodnărescu, își face loc Gaspar Grațiani, Domnul Moldovei (1888) de I. Slavici. Se pare însă că preferințele mergeau mai ales spre tragedii inspirate fie din istoria antică: Fântâna Blanduziei (1884) și Ovidiu (1885) de V. Alecsandri, Pygmalion, regele Feniciei (1886) de Gh. Bengescu-Dabija, Parisina (1897) de N. I. Basilescu, fie din istoria Evului Mediu: Rienzi (1868) de Samson Bodnărescu. Întâietate au avut tragediile în versuri, de la care se
CONVORBIRI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286404_a_287733]
-
între care și Miron, au primit titlul de nobil polon cu blazon. C. își face studiile la Colegiul iezuit din Bar, un orășel situat în sudul regatului polon. Programul de studii umaniste, în limba latină (istorie, geografie, logică, retorică, literatură antică, cunoștințe de teologie etc.), a fost finalizat în 1652, cum era obiceiul, cu participarea la o campanie militară. Din această perioadă datează apropierea de viitorul rege Jan Sobieski. În 1653, în ultimul an al domniei lui Vasile Lupu, C. se
COSTIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
deșarte”) până la ultimul vers („Ceriul de gândurile noastre bate jocurie”), compunerea în versuri, menită să demonstreze valențele poetice ale limbii române, e atinsă de aripa reflexiei sceptice, recuperată în morala faptei bune, mântuitoare. Sunt dezvoltate motive poetice circulate în literatura antică și medievală, ca fragilitatea vieții, lumea înșelătoare, fugit irreparabile tempus, extincția universală de aspect apocaliptic, timp și divinitate, norocul, ubi sunt..., egalitatea în fața morții ș.a., toate nuanțând complementar, tema fortuna labilis. Termenii de comparație care sugerează trecerea sunt spuma mării
COSTIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
tema fortuna labilis. Termenii de comparație care sugerează trecerea sunt spuma mării, floarea, fumul, umbra, visul, părerea, apa, reîntâlniți mai târziu în poezia romantică, la Eminescu inclusiv, în prelucrări de nivel poetic superior. Sintetizarea atâtor motive dezvoltate independent în poezia antică și medievală e motivată de conștiința întârzierii literaturii române, astfel răscumpărată. Versuri stângace alternează cu altele armonioase, compuse în măsura de 12-13 silabe. Cezura cade elaborat, așa încât a doua jumătate a versului să nuanțeze, întărind ideea („Trec zilele ca umbra
COSTIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
presiunea conștiinței că „ceea ce povestești repede nu se întâmplă tot așa de repede”, deci narațiunea scrisă comprimă istoria reală. C. complică perspectiva povestirii, inserează dictoane-idei, încât evenimentele istorisite par exemple ce verifică și întăresc adevărurile universale. Aforismele extrase din gândirea antică, din folclor sau din sursă biblică, dimpreună cu numeroasele cugetări proprii constituie una dintre motivațiile clasicizării lui C. Meditația gravă și sancțiunea morală îl situează în linia, pornind de la Tacit, a povestitorilor istoriei. Structural un meditativ, cronicarul mută accentul de la
COSTIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
modifică titlul în „Revista critică”, iar în noiembrie 1918, în „Cartea vremii”, suprimând subtitlul „Revistă de cultură generală”. Directori sunt A. Ștefănescu (1915-1916) și Alex. Ștefanopol (1918-1919). Publicație modernistă, C. M. se bucură de colaborarea constantă a lui G. Bacovia (Amurg antic, Nervi de primăvară, Epitaf, Poemă în oglindă - semnată G. Andoni, Trudit, Lacustră, Pastel, Nocturnă, Interior trist ș.a.), tipărește versuri simboliste semnate de D. Teleor, Mihai Săulescu, Al. T. Stamatiad și o poezie de Șt. Petică. Din perioada bucureșteană a revistei
CRONICA MOLDOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286528_a_287857]
-
de Zaharia Bârsan, precum și „Noutăți artistice” (concerte, spectacole de teatru). Apar poezii de Șerban Bascovici, Al. Stamatiad și o comedie lirică, Serenada din trecut, a lui Mircea Rădulescu. O piesă în proză îi aparține lui J.H. Rosny-Aîné: Dragoste etruscă. Roman antic. M.Pp.
CRONICA ARTISTICA SI LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286522_a_287851]
-
II) 1800-1900 (apariția Și dezvoltarea stațiunilor pe litoral, apariția pachetului turistic creat de Thomas Cook); III) 1900-prezent (creșterea rapidă a turismului național, iar după 1960 a turismului internațional). footnote>, se disting patru epoci (etape) în evoluția turismului. Turismul în perioada antică se întinde până în secolul al XVII-lea, când au apărut primele semne ale dezvoltării industriale. Încă din perioada Imperiului Roman, în Europa s-a construit o rețea impresionantă de drumuri. În Evul Mediu, transporturile s-au bazat în special pe
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
contribui hotărâtor la desăvârșirea unei limbi literare cât mai lipsită de elemente străine. De altfel, pentru el, lexicul de origine latină reprezenta frumosul din limbă, iar cel de altă origine - urâtul. Ca modele de stil, oferea scriitorilor români pe clasicii antici și pe Dante. În istoria culturii române, B. a rămas cunoscut și prin însușirile sale oratorice, datorită cărora poate fi considerat unul dintre cei mai mari oratori români din Transilvania secolului al XIX-lea. Discursurile și apelurile sale din 1848
BARNUŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285652_a_286981]
-
literară deosebită, concretizată în remarcabile portrete, farmec narativ, gustul anecdotei nobile și al mărturiei revelatoare. B. a tradus, singur și în colaborare, din Shakespeare, Mickiewicz, H. Heine, V. Hugo ș.a. și a prefațat traduceri din Korda Istvan și din povestirile antice chineze. SCRIERI: Cabane albe, București, 1936; Brume, Sighișoara, 1940; Turnuri, București, 1945; Minerii din satul lui Crișan, București, 1949; Tulnice în munți, București, 1950; Cerbul roșu, București, 1956; Romanul Caterinei Varga, București, 1960; Când era Horia împărat, București, 1962; Arcul
BARNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285649_a_286978]
-
faptului cotidian adăugându-i-se acum o atitudine ironic-demitizantă, în care povestea lui Hamlet devine una polițistă, iar episodul stafiei tatălui este în întregime inventat. Artiștii epocilor trecute nu sunt mai talentați decât cei actuali - spune B., reluând cearta dintre antici și moderni -, ci și-au dobândit notorietatea datorită simplului fapt al trecerii timpului. Întâmplarea cea mare (1984) aduce, odată cu un plus de metaforizare a discursului liric, un sentiment de oboseală existențială; versurile sunt pătrunse de o melancolie discretă, trecerea anilor
BERCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285704_a_287033]
-
artă din Grecia de după războiul peloponeziac, dezvoltată în jurul unor personalități definitorii, Euripide și Aristofan, iar al doilea, prin Homer și Socrate, o privire asupra producției spirituale ca parte integrantă a vieții unui popor. Pledoarie pentru reactualizarea unei tradiții majore, clasicismul antic, sunt și traducerile lui B. A transpus în românește toate dialogurile lui Platon (și a publicat mare parte dintre ele). A dat, sub titlul Statul atenian (1946), Constituția Atenei de Aristotel, precum și Metafizica (apărută postum, în 1965). A tradus din
BEZDECHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285715_a_287044]
-
Gânduri și chipuri din Grecia veche, Cluj, 1927; Nicolaus Olahus, primul umanist de origine română, Aninoasa-Gorj, 1939; Nonnos și Ovidiu, Sibiu, 1941; Pentru clasicism, Sibiu, 1942; Sfântul Ioan Gură de Aur și Platon, Sibiu, 1945; Gânduri și chipuri din lumea antică, îngr. și pref. Veronica Mocanu, postfață Nicolae Lascu, Cluj-Napoca, 1980. Ediții: Cronica inedită de la Blaj a protosinghelului Naum Râmniceanu, partea I, introd. edit., Cluj-Sibiu, 1944. Traduceri: Marc Aureliu, Către sine însuși, pref. trad., București, 1922; Ludwig Holberg, Trei comedii, pref.
BEZDECHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285715_a_287044]
-
pună în Verzeichnis der Märchentypen (1910) bazele catalogului internațional de povești, tradus în engleză și completat de Stith Thompson, în două ediții - prima în 1928, a doua în 1961 -, Lazăr Șăineanu propunea, în monografia Basmele române în comparațiune cu legendele antice clasice și în legătură cu basmele popoarelor învecinate și ale tuturor popoarelor romanice (1895), o clasificare a b. apropiată, în liniile ei generale, de aceea acceptată, ulterior, pe plan mondial, incluzând, în secțiunea întâi, povești mitico-fantastice, cu nu mai puțin de zece
BASM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
bibliografice: Gaster, Lit. pop., 544-555; B. P. Hasdeu, Etymologicum Magnum Romaniae, III, București, 1893, coloanele 2596-2652; Leo Bachelin, Introduction générale et un commentaire folklorique. Sept contes roumains, tr. Jules Brune, Paris, 1894; Lazăr Șăineanu, Basmele române în comparațiune cu legendele antice clasice și în legătură cu basmele popoarelor învecinate și ale tuturor popoarelor romanice, București, 1895; Adolf Schullerus, Verzeichnis der rumänischen Märchen und Märchenvarianten nach dem System der Märchentypen Antti Aarnes, Helsinki, 1928; I.-A. Candrea, Lumea basmelor, București, 1932; G. Călinescu, Estetica
BASM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
cartea, sub forma ei de rulou, își găsește din ce în ce mai mult locul în b., unele devenite celebre în istoria culturii universale. În lumea elenistică, două sunt b. cunoscute îndeobște. Una este cea din Alexandria Egiptului, cea mai mare b. a civilizației antice, fondată de Ptolomeu I Soter (305-283 î.Hr.). Învățații pe care Ptolomeu al II-lea Philadephul (283-246 î.Hr.) i-a chemat în Egipt au fost atrași nu numai de traiul liniștit pe care îl oferea faraonul de stirpe grecească, ci mai
BIBLIOTECA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285733_a_287062]
-
la Seneca, sub îndrumarea profesorului Aram Frenkian. Este oprit ca asistent la Catedră de filologie clasică, unde devine profesor. I se acordă titlul de doctor în 1968, după susținerea tezei Lupta de idei a epocii lui Nero în izvoarele literare antice. Realități și idei. În 1973 obține doctoratul de stat la Universitatea din Lyon, unde este detașat între 1971 și 1974 că lector de limbă și literatura română. Face parte din uniuni de creație și asociații științifice românești: Uniunea Scriitorilor, Societatea
CIZEK-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286289_a_287618]
-
lector de limbă și literatura română. Face parte din uniuni de creație și asociații științifice românești: Uniunea Scriitorilor, Societatea de Studii Clasice „Ovidianum” ș.a., și internaționale: Societatea de Studii Latine (Paris), Societatea de Studii Neroniene - Centrul de Studii asupra Monarhiei Antice (Clermond-Ferrand), Societatea de Studii Petroniene (Florida, SUA) ș.a. Clasicist, prin pregătire, cu vocație de istoric, C. își va localiza interesul științific în câmpul Antichității latine. O singură carte, întâmplător cea dintâi, Evoluția românului antic (1970), acoperă și zona Eladei, în
CIZEK-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286289_a_287618]
-
Neroniene - Centrul de Studii asupra Monarhiei Antice (Clermond-Ferrand), Societatea de Studii Petroniene (Florida, SUA) ș.a. Clasicist, prin pregătire, cu vocație de istoric, C. își va localiza interesul științific în câmpul Antichității latine. O singură carte, întâmplător cea dintâi, Evoluția românului antic (1970), acoperă și zona Eladei, în relație comparatista și de reciprocă determinare cu cea română. Propunându-și numai reconstituirea unor elemente de organizare internă a românului antic, nu o tratare exhaustiva, autorul își sprijină demersul analitic pe mijloace dominant istoriste
CIZEK-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286289_a_287618]