8,708 matches
-
viața și moartea. 6 Aventura gîndirii Karl Jaspers spunea că Europa a adus lumii ideea de Istorie 19. Am putea spune de asemenea că ea a adus Ideea Devenirii și concepția asupra Evoluției. De fapt, istoria s-a născut în Antichitatea greacă, odată cu Herodot și Tucidide, iar concepția și filozofia unei istorii sociale și universale a apărut în Islam (Ibn-Haldun, 1332-1406, Discurs asupra istoriei universale). Ideea călăuzitoare a devenirii a fost formulată în filozofia chineză și, cu un secol înaintea lui
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
elemente precum recunoașterea proprietății private, detașarea netă față de practicile specifice economiei agricole și libertatea personală a locuitorilor săi - atributele fundamentale ale orășeanului. Mai mult, orașele pot exista și în absența generalizării acestor atribute la nivelul întregii comunități. Exemplele oferite de Antichitate stau mărturie în acest sens. Bunăoară, prezența sclavilor din Atena nu a știrbit cu nimic caracterul citadin al așezării. În acest caz, la fel ca și în cel al orașelor europene din perioada feudală, mediul urban a fost, în primul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de lucru enunțate mai sus nu se exclud reciproc. Dimpotrivă. Asocierea celor dou) componente - cea de natură socio-economică și cea de poliție urbană - deschide perspectiva unui orizont originar extrem de interesant. Acesta ar putea să fie plasat în lumea urbană a Antichității mediteraneene, cu atât mai mult cu cât asemănarea cu structura facțională a polis-urilor elenistice și romane este izbitoare. În primele secole ale Imperiului Roman aceste subdiviziuni administrativ-teritoriale urbane au evoluat în binecunoscutele deme - organizații sportive, legate de întrecerile din
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
depășește puterea de a defini totul deplin și coerent. În acest plan intră globalizarea, unificarea la anumite nivele. Unificarea aceasta nu e ceva nou (Braudel vorbea și de "unificarea microbiană a lumii"), ea se întâmplă, în forme diverse, încă din Antichitate. Gândiți-vă la marile imperii. Vocația oricărui imperiu e stăpânirea universală. Lumea romană a introdus marile reguli juridice, sociale, filosofice, desigur, pe seama unor experiențe mai vechi și asimilând masiv cultura greacă. A ajuns să dea Europa de azi și, implicit
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
calitate a sfințeniei numai ea detașează icoana de film. Totuși, mesajul filmului religios rămâne un mesaj viu, dinamic, eficient și nu în afară, ci înlăuntrul lucrării mântuitoare"31. Astfel, filmul religios a intrat în istoria comunicării prin imagine încă din "antichitatea" cinematografiei, marcând cu "Viața și pasiunea lui Iisus Hristos" (un film de Lucien Nonguet și Ferdinand Zecca, realizat în 1903), începutul a ceea ce ar necesita o nouă disciplină de studiu atât pentru viitorii oameni de film, cât și pentru teologi
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
se găsește în centrul tuturor eforturilor estetice blakeene 201, arta este personificata, iar cititorul este confruntat, astfel, cu perspectiva unui construct antropomorfic steril și lipsit de viață. Formă arhitectonica prezentată, desi decrepita, nu-și abandonează însă iluzia grandorii, asemenea monumentelor antichității: "I also stood în Satans bosom & beheld its desolations! / A ruind Mân: a ruind building of God not made with hands; / Its plains of burning sand, its mountains of marble terrible: / Its pits & declivities flowing with molten ore & fountains / Of
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
a bardului profetic este incarnata fie de Homer, fie de Vergiliu. Dacă primul este subtil elogiat de Platon, ultimul face obiectul unor panegirice la fel de interesante la Macrobius și la Fulgentius. 28 În mod tradițional, bardul era un poet celtic din Antichitate, care se bucură de un statut social privilegiat, drepturile sale fiind ereditare (Myers și Simms, 1985, p. 31). Autorul latin Lucan utilizează termenul pentru a-i desemna pe poeții originari din Galia și din Britania (Preminger, 1993, p. 65). Conform
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
se întîmplă în mod obișnuit în societățile capitaliste avansate, doar un instrument al puterii aparținînd unor conglomerate gigantice și corporații multinaționale, este totuși o forță coercitivă, capabilă să subjuge toate valorile, activitățile și relațiile umane imperativelor sale. Nici un despot din Antichitate n-ar fi sperat să pătrundă în viața personală a supușilor săi în alegerile, preferințele și relațiile lor în amănunte atît de cuprinzătoare și intime, nu numai la locul de muncă, ci și în toate ungherele vieților lor." Concluzia ei
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
comunicării. Dacă realizăm acest lucru, putem spera să judecăm cât de eficientă a fost o comunicare, să găsim unde a mers rău, iar dacă nu a avut succes să o îmbunătățim data următoare. O asemenea preocupare o găsim încă din antichitate, când Aristotel a propus un model liniar, simplu, compus din trei elemente: vorbitorul, vorbirea și audiența. Dacă gândim doar un moment asupra actelor noastre variate de comunicare, nu vom avem prea mari dificultăți să descoperim aceste elemente. În unele cazuri
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
față de lingvistica discursului. Astăzi, după o perioadă de puternică scindare între cele două tipuri de abordare a Limbii, s-a ajuns la o reconciliere a entităților în cadrul fenomenelor mai largi ce țin de comunicare. Vechea disciplină umanistă, cunoscută încă din Antichitate sub numele de retorică, a fost prima care, ca artă a persuasiunii și tipologiei textuale, a recunoscut textul ca obiect de studiu. Anii '60-'70 ai secolului trecut fac să reizbucnească interesul lingviștilor față de text(e), disciplina antică fiind transformată
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
1668, plasează acest gen la originea mitică a omenirii, după modurile epopeii (darurile Caliopei, muza poeziei epice) și ale fabulei (minciunile lui Esop). De unde și legătura cu natura divină a fabulei: E ceva atît de divin, încît multe personaje ale Antichității i-au atribuit lui Socrate cea mai mare parte dintre fabule, alegîndu-l pe unul dintre muritori să le fie tată, deoarece el vorbea cel mai bine cu zeii. De unde și legătura cu natura puerilă a fabulei: Aparența e puerilă, mărturisesc
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
a Spartei, a Republicii romane de la începuturile ei este mereu prezentă în arierplanul Contractului social. Pentru a aprecia persistența tenace a aceluiași vis al regăsirii, prin instaurarea unei ordini politice și sociale, a purității originare inspirate din marile modele ale Antichității clasice, trebuie să-1 citim pe Saint-Just, mai precis trebuie să citim Fragmentele despre instituțiile republicane 49. Nu întîmplător, încă din preambulul lucrării este evocat "Dumnezeul protector al nevinovăției". Dintr-odată este definit obiectivul esențialmente moral căruia i se subordonează orice
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
sine, în care omul religios va fi totuna cu cetățeanul, în care slăvirea divinității va fi totuna cu slăvirea calității de cetățean. De fapt, nu e vorba decît de "a face ca sufletele să se manifeste așa cum se manifestau în antichitate". Cetatea antică unea într-o aceeași idee despre sacru cultul zeilor și cel al propriei sale imagini. Curățindu-1, scoțîndu-1 din sfera superstițiilor arhaice și a credințelor amăgitoare, e important să-i găsim un echivalent în contemporaneitate. "Instituțiile bune, ne asigură
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
secolului trecut, iar imperiul Guttenberg este puternic clătinat de noile mijloace electronice de producere și difuzare a informației. Cu toate acestea, marile idei filosofice și științifice care au stat la baza civilizației europene recente, multe, de altfel, cu origini în Antichitate, au rămas nu numai actuale, ci și de neînlocuit în cultura modernă. La fel putem vorbi de marile opere artistice și literare sau de sintezele filosofice ale marilor gânditori. Acestea sunt mai rezistente decât granitul monumentelor antice și al catedralelor
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
de sintezele filosofice ale marilor gânditori. Acestea sunt mai rezistente decât granitul monumentelor antice și al catedralelor medievale sau decât configurația geografică a continentelor. De fapt, ideile nu se perimează, ci doar modelele de gândire și culturale. Marii gânditori din Antichitate nu sunt cu nimic mai prejos de cei moderni, și din orice clasificare nu ar putea să lipsească Platon, Aristotel, Galileo, Leibniz și Newton. Există, de altfel, o tendință a multor filosofi contemporani de a vorbi cu îngăduință și superioritate
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
pe care Morris Kline (1908-1992) o face aici asupra relației dintre geometrie și, în sens mai larg, dintre matematică și realitatea înconjurătoare (spațiul fizic) nu este nouă, iar discuția despre caracterul aprioric al adevărului matematic apare atât la filosofii din Antichitate, cât și, ulterior, în Critica rațiunii pure a lui Immanuel Kant. Apariția geometriilor neeuclidiene a contrazis teoriile kantiene asupra imuabilității adevărurilor matematice ca entități care există independent de realitatea senzorială. Matematica, și în particular geometria ca știință a spațiului, nu
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
pot impune unicitatea teritorială asupra locuințelor în alte moduri. Clădirile înseși pot fi vopsite în culori diferite. Grădinile, acolo unde există pot fi plantate și modelate în stiluri individuale. Interioarele caselor sau apartamentelor pot fi decorate și umplute cu ornamente, antichități și obiecte personale din belșug. Se explică, în mod obișnuit, că se procedează astfel pentru ca locul să "arate drăguț". De fapt, este exact echivalentul la o altă specie teritorială al depunerii mirosului personal pe un reper din apropierea vizuinii". (Morris, 2008
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
agresiunii, București, Editura Humanitas. Lyotard, Jean-François. (1997). Postmodernul pe înțelesul copiilor, Cluj, Biblioteca Apostrof. Lyotard, Jean-François. (2003). Condiția postmodernă, Cluj-Napoca, Idea&Print Design. Mann, Thomas. (1995). Doctor Faustus, București, Editura RAO International Publishing Company. Marrou, Henri-Irenée. 1997. Istoria educației în antichitate, București, Editura Meridiane. Maslow, Abraham. (2013). Motivație și afaceri, București, Editura Trei. Mattéi, Jean-François. 2005. Barbaria interioară. Eseu despre imundul modern, București, Editura Paralela 45. Milgram, Stanley. (1973: Dec.). The Perils of Obedience, Harper's, 247: 1483 Morris, Desmond. (2008
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
trimite la substantivul traco-dacic. Secuii, odată stabiliți În Ardeal, s-au priceput de minune la secuizarea sau chiar la Înlocuirea unor toponime și antroponime. De fapt În toponimia minoră din România avem multe necunoscute. Dacă toponimia majoră e cunoscută din Antichitate, nume de rîuri și locuri fiind menționate de istorici romani,greci și bizantini, cu numele de pârîuri, locuri și localități e mai dificil să le stabilim originea.Aceste nume, fie că vin din substratul traco-dacic, fie că sunt slave, sau
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
bine decât oricare alta, a adus la lumină posibilitatea conviețuirii dintre nihilism și misticism este cea a apropierii gândirii heideggeriene de gnoză. Această confruntare este o variație a reluării mai generale a paradigmei gnostice separată de situarea sa istorică în antichitatea târzie ca palimpsest pentru o interpretare a modernității. O direcție care fusese deja urmată în secolul al XIX-lea de Ferdinand Christian Baur. În secolul trecut, meritul redescoperirii gnozei îi revine lui Carl Gustav Jung și întâlnirilor promovate de el
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
eng., diffused) de undeva din Estul Mijlociu către toată Euroasia, cu 10.000 de ani în urmă, fiind adoptată de majoritatea culturilor preexistente. Alte exemple consacrate ale difuziunii fac referire la răspândirea carului de război și a prelucrării fierului în antichitate și folosirea autovehiculelor și a costumelor occidentale în secolul al XX-lea. Deși difuziunea culturală este asociată cu manifestări foarte diverse, din domeniul artelor, tradițiilor, economiei, războiului etc., acestea pot fi grupate în patru tipuri 28: Tip de difuziune culturală
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
sociologului francez, Rudolf Rezsohazy, care, în lucrarea sa Sociologia valorilor, realizează o abordare exhaustivă a valorilor, începând cu definiția și clasificarea acestora, explicarea mecanismelor de schimbare, a metodologiei de cercetare și mergând până la precizarea valorilor dominante ale culturii occidentale din antichitate și până în prezent. Ultima schimbare importantă a valorilor europene s-a produs, în concepția gânditorului francez, în jurul anilor 1965-1972, când s-a produs o modificare a mentalităților și apar semnele unor comportamente sociale noi, manifestate cu precădere în raport cu familia (scăderea
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
de rezolvări gata făcute, elevii se pot apropia treptat, fiecare în felul lui, de cerințele semnului plastic ca și alte compoziții în general. Tehnici specifice artelor plastice și decorative a. Tehnica picturii pe sticlă Această tehnică se practică încă din antichitate. Sticla a fost descoperită cu peste 2500 ani î.e.n. în Orientul Apropiat. În epoca modernă, datorită dezvoltării producției manufacturiere, sticla avea ospecifică ondulație care determina un efect cromatic cristalin. Planurile de înclinații diferite reflectau lumina în mod diferit, creându-se
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
de regulă ignorată în proiectul structural (semiotic sau poetic). Mai exact, ar trebui să analizăm felul în care devine vizibilă dezintegrarea unor forme clasice prin trecerea la forme de contestare sau de parodiere a narațiunii clasice. Într-adevăr, încă din Antichitate, idealul povestirii canonice este distrus de povestirea parodică și, mai apoi, în antiromanul de la sfârșitul secolului al XVII-lea și mai ales al XVIII-lea (Sorel, Fielding, Sterne, Diderot etc.). Caracterul discontinuu vine să rupă unitatea narativă prin inserarea digresiunilor
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
o perspectivă psiho-socio-discursivă sau un gen de discurs, la fel precum dezbaterea, interviul, conversația telefonică etc. Dialogul nu ar reprezenta, în acest caz, decât o unitate de compoziție textuală (orală sau scrisă). Atunci când forma dialogului filosofic, atât de prezentă în Antichitate, a încetat de a mai fi la modă, această formă literară de punere în text a fost adesea denigrată. Astfel, la diferență de un secol, Francis Wey și Maurice Blanchot, văd în aceasta un semn de superficialitate: Tot așa spiritul
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]