4,171 matches
-
un proces îndelungat și anevoios, marcat de numeroase rezerve și excluderi reciproce. De exemplu, lingvistica sovietică a impus încă din anii '40 opoziția dintre frazeologie (= disciplină lingvistică, specializată în studierea expresiilor idiomatice) și paremiologie (= disciplină eclectică, reunind elemente din etnografie, antropologie și - doar în subsidiar - lingvistică, specializată în studierea proverbelor)130. Această separație artificială traversează și unele lucrări frazeologice de dată mai recentă, precum studiul lui Gertrud Gréciano, care își exprimă scepticismul cu privire la posibilitatea de a aborda din punct de vedere
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Concepte etice"; G. "Viața socială"; H. "Interacțiunea socială"; J. "Comunicarea"; K. "Poziția socială"; L. "Convenții și norme"; M. "A deprinde și a învăța"; T. "Timpul și spațiul"), iar, în cadrul acestora, 52 de subteme 133. Utilitatea acestor clasificări este enormă pentru antropologie și etnologie, dar aproape inexistentă pentru lingvistică. Din perspectiva acesteia din urmă, indiferent dacă aleg ca bază a clasificării cuvintele-temă sau sfera de activitate pe care o vizează proverbul, studiile tematologice neglijează de fiecare dată planul expresiei și comit astfel
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
au oferit și reprezentanții "Școlii din Cluj-Napoca". De altfel, încă din perioada interbelică Universitatea Daciei Superioare avea o solidă direcție de cercetare a acestor unități, inițiată din unghiul semanticii comparate 171, al etimologiei 172 și, nu în ultimul rând, al antropologiei și al filozofiei culturii 173. Cu alte cuvinte, demersul Școlii clujene s-a înscris de la bun început într-un proiect de semantică lingvistică și culturală, "nu doar considerând limbajul din punct de vedere "autonom" și/sau "intern", ca prim eșalon
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
investigațional în studiile culturale, care se articulează, mai întâi, la un prim eșalon unificat, i.e., cel al științelor limbajului, și care promovează, pe acest temei, o viziune unitară asupra diverselor activități și discipline ale culturii, inclusiv la nivelul global al antropologiei (în sensul ei cultural). Cu alte cuvinte, este vorba despre, într-o primă aproximație, un modul al "noului umanism", care reia proiectul fundamental humboldtian, vizând, în ultimă instanță, reconstrucția actuală a domeniului "filologic", pe bazele de principiu ale unei științe
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
diverselor popoare încifrează, de fapt, anumite diferențe cognitive și culturale (fără ca diferențele cu pricina să presupună, totuși, superioritatea sau inferioritatea limbilor și/sau a popoarelor). Mai mult, această doctrină a constituit, cu precădere în Statele Unite, unul dintre elementele-cheie ale dezvoltării antropologiei culturale, chiar dacă demersuri analoge au existat și în alte țări (de pildă, în U.R.S.S./Rusia, unde s-au manifestat sub forma semioticii culturii 370, sau, mai recent, în Spania 371). 4.1.2. Astfel de preocupări nu au fost
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
European Framework: A Cross- linguistic and Cross-cultural Research Project on Widespread Idioms", în Sylviane Granger și Fanny Meunier (eds.), Phraseology. An Interdisciplinary Perspective, John Benjamins, Amsterdam/ Philadelphia, 2008, pp. 243-258. Pop, Cristina Alexandra, Trup@privire, ritm/magie/. Elemente pentru o antropologie a descântecului, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2002. Pragglejaz Group, "MIP: A Method for Identifying Metaphorically Used Words in Discourse", în Metaphor and Symbol, vol. 22, nr. 1, pp. 1-39. Pușcariu, Sextil, Limba română, vol. 1: Privire generală [1940], prefață
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
de l'Homme, Paris, 2000, p. 22. 356 George Lakoff și Zoltán Kövecses, "The Cognitive Model of Anger Inherent in American English", pp. 213-214. 357 Cu privire la acest textem, Stelian Dumistrăcel (Până-n pânzele albe, pp. 369-370) avansează o dublă explicație de "antropologie culturală": ar fi vorba fie despre "ipoteza referirii (inițiale) la întreruperea "țopăiturilor" de eficientizare a unor munci monotone (ritmate și prin cântece)", fie despre "obstrucționarea, voită sau involuntară, a pașilor săltați, eventual chiar numărați, prevăzuți de executarea unor dansuri rituale
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
numeroase alte idei au fost enunțate în cadrul cursurilor ținute la Facultatea de Litere a Universității "Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca de către profesorul Mircea Borcilă și preluate ca atare în lucrările discipolilor săi (Cristina Alexandra Pop, Trup@privire, ritm/magie/. Elemente pentru o antropologie a descântecului, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2002, pp. 45-55; Lolita Zagaevschi Cornelius, Funcțiile metaforice în "Luntrea lui Caron" de Lucian Blaga, pp. 50-60; Oana Boc, Textualitatea literară și lingvistica integrală ș.a.). 400 Mircea Borcilă, "Bazele metaforicii în gândirea lui
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
altă parte, este extrem de inteligent întocmită și are valoarea unei adevărate comori. Iar jurnalele cinematografice din epocă, ce se pot urmări pe pagina Arhivei Naționale Audiovizuale (www.nava.hu), constituie adevărate mine de aur ale retoricii din epocă și ale antropologiei vizuale. Dintre reviste și ziare am parcurs, în bibliotecă, unele numere din Ellenzék și Keleti Úság ("Opoziția" și "Ziarul oriental"), cât și pe un CD excepțional, pentru care aduc mulțumiri lui Szavári Attila și lui Tóth-Bartos András. Am parcurs în
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Radu Gabriel Pârvu • Dreptate distributivă și sănătate în filosofia contemporană, Loredana Huzum • Dreptatea ca libertate. Locke și problema dreptului natural, Gabriela Rățulea • Estetica pragmatistă. Arta în stare vie, Richard M. Shusterman • Filosofia artei, Florence Begel • Filosofia umanului. Personalism energetic și antropologie kantiană, Viorel Cernica • Filosofia sistemelor normative. Dreptul și morala, Raluca Mureșan • Filosofie românească interbelică, Viorel Cernica • Formele elementare ale dialecticii, Jean Piaget • Immanuel Kant. Poezie și cunoaștere, Vasilica Cotofleac • Introducere în filosofia minții, Teodor Negru • Înțelegerea filosofiei, Yves Cattin • Jean
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
expectativă, apectator al evenimentelor); 9. a. real; b. imaginar; c. real, dar mitizat; imaginar, dar cu șansa de a fi identificat într-o persoană / personalitate reală. Alte puncte de vedere / tipologii: A. 1. care aparțin tradiției populare; 2. care aparțin antropologiei populare; B. 1. „oacheșe”: bărbați și femei; 2. „blonde”: sunt personaje așezate, nu tocmai tulburătoare, statornice dar nu tocmai vrednice de încredere; C. grupate după criterii geografice sau pe naționalități: 1. orientale; 2. asiatice; etc.; 3. unguroaica, 4. rusoaica; etc.
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
Colecția ACADEMICA 240 Seria Studii culturale și media Constantin MIHAI, doctor în Litere la Universitatea "Michel de Montaigne", (Bordeaux, Franța) și Universitatea din Craiova, cu o teză despre Gilbert Durand și metamorfozele antropologiei imaginarului. Lector universitar la Universitatea "Constantin Brâncoveanu" (Rm.Vâlcea). Specializat în istoria intelectuală interbelică românească și în antropologia Imaginarului, este autor al volumelor: Arca lui Nae. Perspective culturale asupra generației '27, ediția I-a (2004); ediția II-a (2014) La
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
doctor în Litere la Universitatea "Michel de Montaigne", (Bordeaux, Franța) și Universitatea din Craiova, cu o teză despre Gilbert Durand și metamorfozele antropologiei imaginarului. Lector universitar la Universitatea "Constantin Brâncoveanu" (Rm.Vâlcea). Specializat în istoria intelectuală interbelică românească și în antropologia Imaginarului, este autor al volumelor: Arca lui Nae. Perspective culturale asupra generației '27, ediția I-a (2004); ediția II-a (2014) La Logique d'Hermès. Études sur l'Imaginaire (2006); Descartes. L'Argument ontologique et sa causalité symbolique (2007); Gilbert
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
suficientă, într-un anume sens, pentru ca omul să existe în el însuși) fiind dotat cu perfecțiuni, mărginite ce e drept, dar proprii, existând per suam essentiam, deosebite de perfecțiunile spirituale mai înalte, neîngăduite decât celor în stare de har"9. Antropologia ortodoxă nu a operat niciodată în același mod disocierea între actul creator al lui Dumnezeu și actul de har; dimensiunea harică nesuprapunându-se dimensiunii naturale. În percepția ortodoxă, omul creat nu este omul natural, homo rationalis specific Occidentului, ci este
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
lui Dumnezeu, natura umană este bună; de aceea Răscumpărarea readuce natura vindecată, nu la supranatură, ci la starea sa inițială, la adevărul său supranatural-natural. Expresia primordială a chipului rezidă în structura ierarhică a omului, având proiectată viața duhovnicească în centru. Antropologia patristică demonstrează că ființa umană este deiformă chiar în structura sa, că este menită comuniunii îndumnezeitoare și cunoașterii lui Dumnezeu pe măsura capacității proprii de a-L putea primi 10. Este important de precizat un fapt esențial: patristica nu a
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
nu este un ins izolat, ci persoana ca mădular al Ecclesiei, Trupul lui Hristos, ceea ce face din Biserică axa duhovnicească a istoriei și subiectul sobornicesc al cunoașterii lui Dumnezeu. Pentru Țuțea, cunoașterea revelată este singurul tip de cunoștere autentic. În antropologia creștină, omul nu se caută, nu se intuiește, nu se descrie, nu se autodefinește, fiindcă primește dogmatic, prin credință și har, datele cunoașterii sale. Homo christianus este conștient de faptul că nu se poate autocunoaște și nici nu poate cunoaște
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
libertatis radix est in ratione constituta, preciza Sfântul Toma d'Aquino, confirmând și continuând convingerea aristotelică. Scolasticii adoptaseră teza aristotelică a liberului arbitru, deducând libertatea umană din natura generală a omului, definită ca fiind înzestrată cu rațiunea capabilă de deliberare. Antropologia filosofică transferă problema libertății în registru ontologic; prin această mutație ideea de libertate nu mai este raportată la necesitatea ontologică. Ideea de a relaționa libertatea umană la rațiune, și nu la necesitate, este esențială la Spinoza, idee preluată de filosofia
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
subiect tinde să se estompeze pentru a se nuanța într-o interioritate proprie. Specificitatea fenomenului psihic al imaginii rezultă din faptul de a se identifica simultan cu realul și irealul 2. Teoria lupașciană a logicii contradictoriului rămâne esențială pentru fundamentul antropologiei Imaginarului, în măsura în care structurează principiile de organizare ale logicii imaginative, prin revalorizarea ecuației dintre narațiune și discurs, într-un raport de consubstanțialitate cu termenul de imago. 1. Funcția imaginii Orice teorie antropologică se circumscrie unei dimensiuni a Imaginarului în care aventura
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
aceste teorii reducționiste și devalorizante ale școlii din Wurtzburg și Denkpsycologie, Gilbert Durand se situează în prelungirea fenomenologiei poetice bachelardiene care subliniază atât rolul și specificitatea imaginii în viața psihică, cât și coerența sa funcțională. Premisele lui Bachelard constituie fundamentul antropologiei durandiene: 1. imaginația ca dinamism organizator; 2. dinamismul organizator ca factor de omogenitate în reprezentare. Vom rezuma postulatele fenomenologiei bachelardiene care reprezintă nucleul teoriei durandiene. Imaginația ca facutate de a deforma imaginile în miezul substanțelor elementare comportă o materie fundamentală
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
teoretice importante în demonstrația sa, domnul Mihail Diaconescu încearcă să articuleze sistemul unei estetici a Ortodoxiei, ca disciplină teologică, argumentată noțional pe liturgică și dogmatică, apelând, totodată, la istoria bisericii universale, la istoria artei creștine, la catehetică, omiletică, drept canonic, antropologie religioasă. Dogmatica și experiența filocalică ortodoxă devin temeiul indeniabil al oricărei abordări esențializate a problemelor estetice, în lumina învățăturii ortodoxe hristocentrice, modelante, organice și unitare, în care frumosul nu mai este perceput strict logic, epistemologic, ontologic, ci fenomenologic pentru a
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
punând un accent deosebit pe sublimarea profunzimii simbolice a artei religioase. Poate autorul ar fi trebuit aici să se aplece mai mult asupra definirii unei problematici noționale compozite, precum am arătat puțin mai sus, prin exploatarea unei bibliografii adecvate aparatului antropologiei simbolice, în măsura în care o bună parte a acestor termeni ar fi contribuit la lămurirea unor discuții preliminare despre miza simbolisticii artei religioase, aceasta neînsemnând o scădere a achiziției auctoriale, ci o mai bună panoramare a sa. Merită amintite și scurtele incursiuni
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Brăilei, Editura Istros, 2009. Băncilă, Vasile, Opere, vol. VIII, Sistem de filosofie III, Muzeul Brăilei, Editura Istros, 2012. Băncilă, Vasile, Opere, vol. IX, Sistem de filosofie IV, Muzeul Brăilei, Editura Istros, 2013. Bernea, Ernest, Crist și condiția umană. Încercare de antropologie creștină, București, Editura Cartea Românească, 1996. Bernea, Ernest, Trilogie filosofică, Cluj, Editura Dacia, 2002. Bernea, Ernest, Spațiu, timp și cauzalitate la poporul român, București, Editura Humanitas, 2005. Bernea, Ernest, Civilizația română sătească, București, Editura Vremea, 2006. Bernea, Ernest, Îndemn la
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
București, Nemira, 1992. Țuțea, Petre, Sistemele sau cartea întregurilor logice, autonom-matematice, paralele cu întreguri ontice, Iași, Editura Timpul, 1993. Țuțea, Petre, Filosofia nuanțelor, Iași, Editura Timpul, 1995. Țuțea, Petre, Scrieri filosofice, București, Editura România Press, 2006. Țuțea, Petre, Tratat de antropologie creștină. Filosofie și teologie, Iași, Editura Timpul, 2001. Țuțea, Petre, Omul. Tratat de antropologie creștină, Iași, Editura Timpul, 2004. Țuțea, Petre, 322 de vorbe memorabile, București, Editura Humanitas, 2008. Vulcănescu, Mircea, Dimensiunea românească a existenței, București, Editura Fundației Culturale Române
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
ontice, Iași, Editura Timpul, 1993. Țuțea, Petre, Filosofia nuanțelor, Iași, Editura Timpul, 1995. Țuțea, Petre, Scrieri filosofice, București, Editura România Press, 2006. Țuțea, Petre, Tratat de antropologie creștină. Filosofie și teologie, Iași, Editura Timpul, 2001. Țuțea, Petre, Omul. Tratat de antropologie creștină, Iași, Editura Timpul, 2004. Țuțea, Petre, 322 de vorbe memorabile, București, Editura Humanitas, 2008. Vulcănescu, Mircea, Dimensiunea românească a existenței, București, Editura Fundației Culturale Române, 1991. Vulcănescu, Mircea, Logos și Eros, București, Editura Paideia, 1991. Vulcănescu, Mircea, Ultimul cuvânt
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Saint Grégoire Palamas et la mystique orthodoxe, Paris, Seuil, 2002. Mladin, Nicolae, Asceza și mistica paulină, Sibiu, Deisis, 1996. Moreau, Jacques, La Persécution du christianisme dans l'Empire romain, Paris, PUF, 1956. Nellas, Panayotis, Omul animal îndumnezeit. Perspective pentru o antropologie ortodoxă, Sibiu, Editura Deisis, 2002. Nicolescu, Costion, Spre o cultură liturgică, București, Editura Anastasia, 1999. Noica, Rafail, Cultura Duhului, Alba Iulia, Editura Reîntregirea, 2002. Pacaut, Marcel, La théocratie: Église et le pouvoir au Moyen-Âge, Paris, Desclée de Brouwer, 1989. Pleșu
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]