8,321 matches
-
puțin publică, a căsătoriei. Căsătoria ca un proces ce se întinde de la simpla remarcare a cuiva într-un câmp închis de eligibilitate (loc de muncă, școală, cămin, petrecere restrânsă etc.) sau în unul deschis (stradă, piață, discotecă etc.), unde contează aparența personală - ce include frumusețea, dar și alte elemente, cum ar fi vestimentația -, și până la oficializarea legală a relației este nu numai unul în etape, ci și fluid, sinuos, cu nedumeriri și întrebări. Experiența cotidiană, ca și cercetările sistematice ne arată
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în care s-a investit puțin (material și psihologic) în căsnicie, trăirea insatisfacției este de ordinul nefericirii și se întrevăd alternative atractive. Ieșirea din relație înseamnă aproape prin definiție divorțul, neglijarea îl presupune în înalt grad, în timp ce loialitatea, deși în aparență pozitivă, ascunde serioase riscuri de disrupție, fiindcă ea este adesea acompaniată de falsa percepție din partea celuilalt: tu crezi că ești loial cu partenerul (și declari ca atare), dar odată întrebat, acesta va răspunde că nu a simțit așa ceva. Oricum, neînțelegerile
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
trupului și a sufletului în marele univers”, „«mituri» personale, discrete” (Petru Poantă), Spiritul însetat de real acutizează orientarea poetului (semnalizată în câteva rânduri anterior) către poemul cu înscenare similară parabolei. Ceea ce nu înseamnă că se amorsează un mesaj tranzitiv sub aparențe de ambiguitate; se preia doar sintaxa parabolei, vehiculul ei formal, renunțându-se la pasager, la mesaj. Realul amintit în titlu și identificat de comentatori ca fiind realul contingent este totuși altceva la R.: un real mai curând simbolic, spațiu de
ROBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289289_a_290618]
-
alt segment important al liricii lui R. În Presiunea luminii (1968) și în Aberații cromatice (1969) se disting aceleași ipostaze, fiind adusă în prim-plan confruntarea dintre o realitate interioară agitată, nonconformistă și o lume dinamică, brutală, copleșitoare, căreia, dincolo de aparențele ce țin îndeosebi de contingent, i se deslușesc forțele, dimensiunile cosmice. Și aici, și în volumele următoare există rezonanțe din Lucian Blaga; e vorba de fascinația misterelor lumii, de retorica tăcerii, de „culmea aspră a tăcerii”, de trufia nedisimulată a
ROMANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289310_a_290639]
-
gustul său pentru descrierile „fotografice”, care sunt, de fapt, instrumente ale sugestiei - de atmosferă, stare socială, caracterologie indirectă -, scrierea căpătând adesea aspect de monografie, de studiu al mentalităților. Materia este însuflețită de umor, de surprizele și contrastele savant construite, sub aparența unui stil neutru. Venit în Moldova din Fanar, neamul Strileștilor are origini îndepărtate, în Spania secolului al XIII-lea (un Miguel de Las Estrellas), autorul făcând aluzie la originea meridională a familiei sale. În pofida avidității, Mihalache Strilea câștigă simpatia prin
ROSETTI-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289377_a_290706]
-
oamenii au dreptul să-și caute propria fericire. Cum Încearcă cineva să fie fericit? Franklin credea că fericirea se obține prin perfecționare personală neîntreruptă - adică, să faci ceva din tine. Așadar, visul american a contopit două mari tradiții europene, În aparență contrare, Într-o mare alianță, lansând o viziune a acțiunii umane mai puternică decât oricare alta cunoscută În istoria de până atunci. În timp ce o parte a visului american era concentrată asupra Paradisului și mântuirii eterne, cealaltă parte a sa se
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
În valoare. Chiar mulți dintre prietenii mei americani spun ocazional: „De ce nu putem fi mai asemănători cu europenii În valorile și atitudinile noastre?”. Nu este totuși atât de simplu. Sunt multe lucruri În Europa care nu sunt de admirat. Dincolo de aparențe poate fi sesizat un sentiment de elitism și superioritate printre mulți europeni, În special din clasa profesională, care este absent printre omologii lor din America. Chiar dacă violența pe străzile Europei este mult mai redusă, bandele de tineri devin mai numeroase
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
pe plan mondial în domeniile bioeticii, dar ele privesc, fundamental, foarte importantele probleme ale consecințelor sociomorale ale ingineriei genetice (clonare), ale transplantelor de organe, ale fecundării artificiale, ale eutanasiei. În al doilea rând, explicațiile prin valori înnăscute sunt - cu toată aparența lor științifică - mult mai speculative și arbitrare decât cele socioaxiologice. Corespondența cu gene specifice sau combinații de gene este încă o presupunere. Deocamdată se folosește vechea cvasitautologie a lui McDaugall - la care Pugh se raportează expres ca la precursorul direct
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
exemplu, când ajutorul financiar al unui sponsor se îndreaptă nu spre un număr mare de copii nevoiași, ci spre unul sau câțiva specifici ale căror nume, fotografii și alte date le primește el. Ajutând preferențial, egoismul este mascat, se dă aparența de altruism, dar se uită adesea că acesta, fiind selectiv, este tot o amenințare la adresa bunului public. În finalul acestui capitol se impune să facem câteva observații fundamentale. În primul rând, în abordarea comportamentului prosocial s-a produs în ultima
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
universul din punct de vedere spiritual. De asemenea, toate basmele lui Ion Creangă, ca și povestea Crailor de Curtea-Veche a lui Mateiu I. Caragiale (trecută într-o „exegeză nocturnă”) sunt analizate din perspectiva adevărurilor oculte prezente în aceste scrieri sub aparența de fabulă. O mențiune specială merită jurnalul scriitorului, denumit de el însuși „alchimic”: neavând, cu excepția notării datei, nimic din ceea ce se înțelege de obicei printr-un jurnal, însemnările lui L. transpun pas cu pas desăvârșirea sa spirituală ca transmutare inițiatică
LOVINESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287855_a_289184]
-
sugestii de la înaintași ca I.L. Caragiale, Camil Petrescu sau Liviu Rebreanu. Scriitura este vioaie, inventivă, fluentă, iar personajele ilustrează izbutit categorii sociale sau comportamentale. Comicul rezidă în ridicolul gesturilor și al pretențiilor faunei care populează întâmplările, în contradicția permanentă dintre aparență și substanță. SCRIERI: Alb și negru (Constantin Vodă Cantemir), București, 1933; Icarii de pe Argeș, București, 1933; Rachierița, București, 1934; Ra, București, 1936; ed. (Amon-Ra), Bacău, 1940; Morișca, Bacău, 1937; Evdochia, Bacău, 1938; ed. (Femeia cezarului), Bacău, 1940; Femeia, fiica bărbatului
LUCA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287860_a_289189]
-
constituirii comunicării ca domeniu de cercetare autonom. Această tendință - de altfel, perfect justificată de evoluția ariilor de cercetare - ne introduce concomitent într-un impas de sorginte axiologică și epistemologică. Demersul în cauză trebuie să răspundă la o întrebare simplă în aparență: poate comunicarea să fie disociată de procesele psihosociale pe care le însoțește și care i-au stat drept justificare la propria naștere? Această dualitate este deopotrivă un risc, dar și o șansă pentru studiul unei științe a comunicării. Riscurile sunt
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
problema; 3) sistemul strategie-spontaneitate: - utilizarea strategiei (în sensul activității persuasive și manipulative) poate compromite eficiența unei interrelaționări atunci când este descoperit adevăratul motiv; nimănui nu-i place să fie victima vreunui „plan ascuns” al altei persoane; - spontaneitatea poate oferi celeilalte părți aparența naturaleții și deschiderii spre un răspuns pozitiv; răspunsul spontan, nemanipulativ oferă încredere că această manifestare este adevărată și nu ascunde o altă intenție; 4) sistemul neutralitate-empatie: - răspunsul neutral indică celeilalte părți dezinteresul primei părți în ceea ce o privește, și astfel
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
profesor foarte apropiat de ea va percepe negativ nervozitatea acestuia față de elevul în cauză, și acest element va fi un motiv pentru distanțarea afectivă față de cadrul didactic. Totuși, putea face cadrul didactic ceva pentru ca acest element (care nu avea, în aparență, nici o legătură cu ora lui) să nu-i răstoarne dramatic obiectivele propuse? Fenomenul comunicațional oferă o seamă de avantaje și ridică o mulțime de obiecții în practică din partea noastră, a tuturor. Una dintre obiecțiile cele mai consistente se referă la
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
deficiențelor oferind totodată și justețea argumentelor legate de avantajele presupuse de proiectarea acțiunii de comunicare, este conținut de ceea ce cercetările din ultimii ani au circumscris sub denumirea de teoria haosului. Teoria haosului explică cum factori cu o importanță redusă în aparență (atunci când apar) pot să schimbe ulterior cursul acțiunii în întregul sistem în care au apărut. Cutright, citându-l pe E. Lorenz, numește efectul pe care îl are acțiunea haosului într-un sistem efectul fluture (Lorenz l-a introdus printr-o
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
haosului într-un sistem efectul fluture (Lorenz l-a introdus printr-o metaforă conform căreia o bătaie de aripă a unui fluture în Asia poate să schimbe cursul unei tornade în Texas). Explicarea importanței covârșitoare a acestor factori, mici în aparență, rezidă în faptul că sistemele haotice sunt dependente de feedback; feedback-ul arată cum efectul devine astfel o parte din cauză. Sistemele haotice demonstrează proprietatea de autosimilaritate, conform căreia întregul poate fi observat în fiecare dintre componentele sale luate separat
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
urmă); 5) Liniaritatea nu funcționează în planificare; vorbitorii trebuie să cunoască de la început faptul că, în proiectarea discursului, se vor întâlni rareori și cu totul excepțional cu un determinism de tip cauză-efect. În același timp, influența unor factori - minori în aparență, așa cum am văzut mai devreme - poate fi decisivă pentru achiziționarea unor dimensiuni ale performanțelor, greu de conceput în absența acestora; 6) Vorbitorul trebuie să ia în calcul și un „buget de eșec” fizic și psihic. Conform autorului, există forme alternative
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
descriu astfel: „Pretinzând că ascultă, privește spre vorbitor, aprobă și dezaprobă ceea ce spune acesta”. Moore o numește activitate de pseudoascultare - un pseudoascultător privește vorbitorul în ochi, își înclină capul și zâmbește aprobator, câteodată chiar poate pune întrebări; cu toate că dă astfel aparența că ascultă, în realitate, de obicei, se gândește la alte lucruri; • Persoanele care aparțin celui de-al doilea tip pretind să fie ascultate, dar nu au niciodată timp să asculte la rândul lor; preocupate de ceea ce gândesc, ele vor monopoliza
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
fiecăruia dintre noi; ea presupune informarea publicului (cu ajutorul folosirii explicației, descrierii, definițiilor). 3. Prezentarea persuasivă are ca scop modificarea credințelor, sentimentelor și acțiunilor unei audiențe. 4. Teoria haosului în proiectarea unei prezentări explică cum factori cu o importanță redusă în aparență (atunci când apar) pot ulterior să schimbe cursul acțiunii în întregul sistem în care au apărut. Cutright, citându-l pe E. Lorenz, numește efectul pe care îl are acțiunea haosului într-un sistem efectul fluture (având la bază o metaforă conform
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
pentru început în sfera definirii conflictului, acum că am sugerat câteva dimensiuni ale apariției acestuia, și să le punem în directă corespondență cu definițiile rezolvării de conflict în perspectiva lucrărilor din domeniu. Conflictul este „o situație în care elemente în aparență incompatibile exercită forță în opoziție sau în direcții diferite” (Heitler, 1993). „Conflictul înseamnă procentajul din divergența intereselor sau credința că aspirațiile cotidiene ale părților nu pot fi îndeplinite simultan” (Rubin, Pruitt, Kim, 1994, p. 5). „Conflictul este conceput ca o
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
psihologic, atât rezolvarea conflictelor, cât și rezolvarea problemelor țin de încercarea de a face față incongruenței, nepotrivirilor între ceea ce este și ceea ce ar putea fi” (Fryer, 1998, p. 121). Rezolvarea se referă la „dobândirea de soluții care satisfac toate cerințele aparențelor forțelor de conflict” (Heitler, 1993). Există trei elemente importante în rezolvarea de conflict, după autoarea americană Susan Heitler: simptom, proces și conținut, acestea fiind susținute de trei perspective majore în ceea ce privește sistemul strategiilor conflictului: confruntarea, evitarea și rezolvarea conflictelor. Toate trei
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
cuvine menționat că nici una dintre aceste tactici nu este în sine rea sau bună, potrivită sau nepotrivită și că ne găsim de multe ori în situații care pot să justifice una sau alta dintre aceste abordări. Chiar dacă, spre exemplu, în aparență amenințările nu sunt o formă potrivită de gestionare, de management al unui conflict, ele pot fi interpretate ca un semn prin care cealaltă parte ne avertizează că sunt puncte în discuție asupra cărora nu este dispusă să cedeze. Totuși, se
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de asemenea, responsabilizați să facă ceva ca persoana în cauză să înțeleagă problema. Ceilalți se vor chinui în a o ajuta pe aceasta să priceapă (roluri ce le vor consuma multă energie), pe când persoana inițiatoare a jocului de manipulare, în ciuda aparențelor, va fi cea care va avea ceva de câștigat, fiind degrevată de a avea vreo contribuție la activitate. Pe lângă fenomenul de lene socială, și alte efecte pot să pună sub semnul întrebării activitatea de grup. Astfel, efectul câștigului necuvenit free
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
fiind loial, cuternitor și vesel; nu se știe însă când va cere o favoare în schimb; din acest motiv, poate fi o amenințare pentru grup; 9) „Dușmanul prietenos” dorește să apară ca fiind prieten în timp ce își maschează adevăratele intenții. În aparență, este foarte interesat de fericirea celuilalt și îi pasă foarte mult de ce i se întâmplă acestuia; 10) „Persoana timidă”. Pot fi două feluri: cei cu adevărați timizi și cei care folosesc acest aspect ca pe o strategie. Cei din primul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
din cercul interior urmând să discute materialul pe care l-a primit fiecare, iar cei din cercul exterior primind sarcina de a-i observa pe primii. În ceea ce privește pregătirea cadrului didactic pentru o astfel de activitate, aceasta este relativ simplă în aparență: ea include două momente importante - alegerea texului și imaginarea/proiectarea unor întrebări cu răspuns deschis. Spunem că acest rol al profesorului este simplu doar în aparență, deoarece de modul cum este ales textul și de tipul de întrebări depinde, într-
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]