24,698 matches
-
se oprește mai mult asupra acelor creații care ies în afara poeticilor declarate, impulsionând căutările spre alte orizonturi. Autorul reface astfel circuitul ideilor care hotărăsc constantele liricii din secolul al XX-lea și, implicit, legăturile ei cu sfera realității. Investigațiile comparatiste aplicate vor fi fundamentate teoretic de Introducere în literatura comparată, lucrare deschisă de volumul Teoria (1992). Deziderat conceptual și metodologic evident și în Direcții în poezia secolului XX, stabilirea corespondențelor active între formele de exprimare artistică impune studierea comparată și sistematică
GRIGORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287359_a_288688]
-
Pop Art (1975), Istoria unei generații pierdute: expresioniștii (1980) ș.a. sunt exegeze ale unor manifestări de șoc, ce violentează vechile estetici, afirmând poetici noi, născute din atitudini negatoare față de realitate, aria preocupându-l și în Dicționarul avangardelor (2003). O demonstrație aplicată, cu suporturi teoretice pertinente, va conține Constelația gemenilor (1979). Expresii distinct originale ale unei realități existențiale unitare, pictura și literatura sunt convocate, alături de celelalte fațete ale frumosului creat de sensibilitatea umană, într-un „sistem al artelor” cu sferă bine delimitată
GRIGORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287359_a_288688]
-
ș.a.m.d. Faptul nu eclipsează însă dramatic demonstrațiile acestui critic care suplinește intuiția cu ambițiile stilistice circumscrise de multe ori unor judecăți pertinente. Câteva dintre comentariile cuprinse în volumul De la Mihai Eminescu la Nicolae Labiș (1989) vădesc o lectură aplicată și o observație pătrunzătoare, chiar dacă nu toate numele cărora li se dedică analize sunt reprezentative valoric pentru un interval de timp atât de dens al poeziei românești. Poetul-critic nu este atât de paradoxal pe cât se arată criticul-poet. Și e greu
GRIGURCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287364_a_288693]
-
găzduiește atât savanți, cât și artiști. Chiar dacă cercetătorii În științe sociale nu sunt decât o minoritate În diversitatea disciplinelor reprezentate, un binecunoscut sociolog german, Wolf Lepenies, este cel care i-a fost președinte de-a lungul anilor ’90. Absența cercetării aplicate apropie WiKo de modelul inițial, de la Princeton, constituind polul opus de excelență În raport cu WZB În spațiul berlinez al științelor sociale. Această perioadă conține de asemenea primele semne ce anunță schimbările intervenite În 1989. Istoria aproape aventuroasa a Întemeierii Institutului de
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
În conformitate cu ierarhia instituțiilor superioare de Învățămînt sovietice, adoptată și de alte țari: școli centrale sau superioare, institute (de cercetare și/sau Învățămînt, pregătire doctorala), academii. Cf. Opoziția sovietică specifică Între teoria marxist-leninistă, ridicată la rang de ideologie științifică, și științele aplicate, Între teoreticieni (generaliști) și specialiști. Natasa Șmatko deosebește Între instituțiile de „pregătire politică” a cadrelor de conducere și instituțiile de „pregătire profesională”. În prima categorie: Academia de Științe Sociale și Institutul de Științe Sociale, Școlile Superioare ale PCUS și ale
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
prima interesându-se tot mai mult de varietatea în spații culturale, iar cea de-a doua făcând tot mai dese referiri la familie și sistemul parental din societățile complexe, postindustriale. Se poate releva, de asemenea, preocuparea pentru sociologia și antropologia aplicată și în domeniul spațiului familial și de rudenie (parental), acordându-se o atenție sporită problemelor pe care le înfruntă familia contemporană (vezi 1.2. și 1.3.). Capitolul 2tc " Capitolul 2" Strategii metodologice în studierea familieitc "Strategii metodologice în studierea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
tehnoeconomice și tehnoenvironmentale”. Terminologia euro-americană (eschimosă). Sistemul terminologic cu care euro-americanii sunt cel mai bine familiarizați se numește în literatura antropologică terminologia eschimosă sau inuită (vezi figura 6). Două aspecte importante se remarcă din analiza acestei diagrame: nici unul dintre termenii aplicați familiei nucleare (1, 2, 5, 6) nu se aplică în afara ei; nu există distincție între linia maternală și cea paternală, deci nici între verișori și verișoarele în cruce și paralel și nici între unchi și mătuși în cruce și paralel
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de școlarizare ce li s-au oferit, au devenit „învățați”. În mod tradițional, fiindcă școala înseamnă multe cheltuieli din partea familiei, ei erau excluși de la moștenire. Foarte mulți frați (aflați sau reîntorși la sat) consideră acum că această lege (tradițional-morală) trebuie aplicată, și nu cea juridică, ce le-ar da și orășenilor dreptul la moștenire. Un argument suplimentar invocat era și acela că pământul trebuie să fie al celor ce îl muncesc. Această concepție s-a mai atenuat în ultima vreme, dar
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
distonantă față de linia oficială, cum se întâmplă în cronicile negative la cărți semnate de Ion Călugăru, Eusebiu Camilar sau Eugen Frunză. Debutul editorial al lui R., produs la patruzeci și șapte de ani, cu volumul de foiletoane Confluențe literare (1966), aplicate unor eșantioane clasice și contemporane, perpetuează condiția de „anonimitate” a figurii spiritului critic din deceniul al șaselea și începutul celui de-al șaptelea. Personalitatea autorului se limpezește parțial în Cărți, autori, tendințe (1968). Nu atât prin textele recente, ci mai
REGMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
Traducerile din lirica eminesciană nu sunt prea numeroase, însă cuprind piese însemnate, dificil de transpus. Criticii care au comparat diferitele versiuni ale poeziei Sara pe deal au dat întâietate variantei sale, meritul ei fiind „unitatea, măsura - intuitiv găsită sau conștient aplicată - pentru consonanța stilistică, respectiv fonetică. Versiunea sa mijlocește cel mai bine muzicalitatea originalului” (Horst Anger). Varianta lui R. se apropie cel mai mult de originalul românesc, cu toate că traducerea nu este fidelă din punct de vedere metric. Trecut-au anii... și
ROTH. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289389_a_290718]
-
Prima carte de critică a lui R., Eminescu și poezia populară, urmărește prezența și asimilarea elementului folcloric în creația poetului național. Analize literare și stilistice (1967, în colaborare cu Sorin Alexandrescu) include comentarii ce utilizează diferite modalități de analiză stilistică, aplicate unor capodopere ale poeziei, prozei și dramaturgiei românești. Propunându-și să ofere unghiuri variate de examinare a textelor literare și să impună, în școală, ideea literaturii ca artă a cuvântului, această culegere de studii analitice a fost continuată, mult amplificată
ROTARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289386_a_290715]
-
resorturi sufletești secrete fac dintr-o ființă nevinovată și atașată monstrul în stare să ucidă cu sânge rece doi bătrâni? Romancierul izbutește încă o dată să creeze o figură literară greu de uitat. R., care a fost un asiduu și foarte aplicat cronicar dramatic în tinerețe, a scris și câteva comedii - Cadrilul, Plicul, Apostolii -, toate mult sub nivelul operei sale epice. Ultima poate prezenta interes documentar pentru unele reacții antiregățene, îndată după primul război mondial. Cu ajutorul cumnatului său, Mihail Sorbul, scriitorul a
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
care îl desființa într-un articol pe autorul lui Ion, sub sentința „ochi mort și minte somnolentă”; mai târziu poetul își va recunoaște eroarea. Cezar Petrescu i-a reproșat vocabularul bolovănos, ignorând adecvarea acestuia la viziunea întunecată a romanelor. Optica aplicată consecvent și fidel realității avea să displacă postum unui critic precum I. Negoițescu, atras, în schimb, de Dinu Nicodin, bunăoară. Firește că unora R. le poate părea plat și cenușiu. Cercetat din unghiul criticii profunzimilor, universul său relevă însă o
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
va desfășura Titu Maiorescu. Cerând unui critic să aibă o „giudecată nepărtinitoare”, el refuză să admită ceea ce numește „socotințile judecătorești”. Unele chestiuni de măiestrie artistică, de stil, de formă și compoziție fac, de asemenea, obiectul preocupărilor sale. Încercările de critică aplicată (despre Mihail Cuciuran sau Dimitrie Dăscălescu) sunt cu totul modeste. În ceea ce privește limba, prisma lui e una istorică, opusă celei raționaliste, a cărturarilor ardeleni. În disputa filologică la care ia parte, polemizează îndeosebi cu „pedanții”, cu „fabricanții de sisteme”, recomandând ca
RUSSO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289406_a_290735]
-
definitiv către cercetările de estetică și teorie literară, în care va da contribuții fundamentale. Din prima etapă a carierei sale au rezultat câteva lucrări, precum cele elaborate în 1929, în cadrul Institutului de Psihologie din Cluj: Principiile de bază ale psihologiei aplicate, Problema orientării profesionale, Selecția copiilor dotați, Începuturile psihologiei configurației etc. În 1932, o broșură, Goethe. Câteva aspecte, adunând cinci conferințe, anunța deja schimbarea de direcție a cercetărilor și reflecțiilor lui R. După câțiva ani de stagiu parizian (1933-1935), el prezintă
RUSU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289410_a_290739]
-
afirmă cele trei legi ale lui Newton: un corp În repaus rămâne În repaus, iar un corp În mișcare rămâne În mișcare uniformă În linie dreapta dacă nu suferă acțiunea unei forțe; accelerația unui corp este direct proporțională cu forța aplicată și În direcția În care forța acționează și pentru fiecare forță există o forță de reacțiune egală și În direcție opusă 24. Cele trei legi ale materiei și mișcării ale lui Newton au fost primite cu entuziasm de către Învățați, aproape
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
o ideologie dominantă ca aceea a realizării prin muncă- ideea eticii protestante ce promovează responsabilitatea în fața divinității prin activism, disciplină, muncă asiduă și sporirea bogăției - are consecințe atitudinal-comportamentale față de grupurile dezavantajate. Aceasta deoarece corolarele, mai mult sau mai puțin deliberat aplicate, spun că săracii se află într-o astfel de situație pentru că nu urmează principiul realizării individuale prin efort susținut. Condiția lor de marginali sau chiar excluși social s-ar datora factorilor endogeni (lipsă de disciplină și activism etc.), și nu
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
alte trei etape: - obținerea concesiilor; - depășirea impasurilor; - încercarea de a obține un acord; 6) încheierea negocierii (unde ne axăm pe formularea unui acord și pe asigurarea aplicării lui). Nu este lipsită de importanță atmosfera pozitivă a încheierii negocierii, deoarece trebuie aplicată o strategie de tipul câștig-câștig care deschide punți de comu-nicare și de colaborare ulterioare. Modelul lui Alan C. Filley ne propune, în acest sens, un set de indicatori după care putem să observăm în ce tip de negociere ne aflăm
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
aparte de desfășurare a acestei metode, precum și influențele multiple pe care le poate produce asupra participanților, o pregătire, un training pentru încadrarea cu succes în metodă este necesar. Orlich et al. (1990) subliniază că metoda jocului de rol nu trebuie aplicată înainte ca participanții să se cunoască unii pe alții (în caz contrar, implicarea va fi rigidă și stereotipă, neatingându-se obiectivul principal al jocului de rol, acela de implicare și motivare a grupului în vederea realizării unui background comun pentru toți
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Publishing Company, New York. Knight, S. (2004), Tehnicile programării neurolingvistice, Editura Curtea Veche, București. Kowalski, T.J.; Weaver, R.A.; Henson, K.T. (1994), Case studies of beginning teachers, Longman, New York. Krueger, R.A., Casey, M.A. (2005), Metoda Focus Grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată, Editura Polirom, Iași. Krueger, R.A. (f.a.), Moderating, www.tc.umn.edu. Kulitkin, I.N. (1974), Metode euristice în structura rezolvării de probleme, Editura Didactică și Pedagogică, București. Lacombe, F. (2005), Rezolvarea dificultăților de comunicare, Editura Polirom, Iași. Lévi-Strauss, C. (1978), Antropologia
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
eului”, adică de „atitudinea care constă în a proiecta stările de conștiință subiective asupra unui obiect exterior și a le atribui acestuia”, o manifestare a afinității spiritului pentru spirit, grație căreia există înțelegere, comunicare, societate, cultură. Este un termen mai aplicat, menit să înnoiască conceptul de „intropatie”, „baza psihologică a oricărei contemplări a frumosului”, ambele fiind componente ale imaginativului, care conduc la „activitatea constructivă a fantasiei”. Altă treaptă a evadării din real e cea a „contemplării transcendenței”, prin care se poate
SPERANTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289824_a_291153]
-
și expuneri în instituții academice de peste hotare, colaborează la volume colective apărute la Cluj, București, Iași, Amsterdam, Boston, Londra, Roma, München, Lisabona, Atena, Florența, publică în reviste românești și străine studii și articole, tratând îndeosebi chestiuni de teorie literară, poetică aplicată, literatură comparată, semiotică, istorie intelectuală occidentală, istoria literaturii române moderne și contemporane. A fost distinsă cu Premiul Asociației Scriitorilor din Craiova pentru volumul Omul supt vremi. Eseu despre Marin Preda, romancierul (1993), Premiul Asociației Scriitorilor din București și Premiul revistei
SPIRIDON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289831_a_291160]
-
săteni, cu ocupațiile și modul lor de a gândi. În altă parte destinul trist al unei slujnicuțe, care cunoaște o scurtă perioadă de umilă fericire după ce fusese aleasă, în glumă, ca regină a balului, este proiectat pe fundalul evocării, destul de aplicată și spirituală, a vieții protipendadei dintr-un orășel oltenesc, tehnică folosită și în Domnul președinte, unde un judecător neintegrat în rutina vieții micului târg provincial o sfârșește rău. Subiectele, deși banale, capătă o notă originală, deoarece Ș. este un bun
STEFANOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289911_a_291240]
-
Colaborează la „Viața românească”, „Ateneu”, „Tomis”, „Luceafărul”, „România literară”, „Orizont”, „Tribuna”, „Steaua”, „Cronica” ș.a. A fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor, Filiala Brașov, pentru volumele Deasupra tainei (1999), Praguri și trepte (2003). Autor egal cu sine, S. este un poet aplicat, cu o lirică ce se distinge prin ținuta supravegheată a versurilor. După cum s-a remarcat, îi sunt caracteristice disciplina construcției, echilibrul stilistic, tonalitatea stenică, aspirația către ideal, afectivitatea lucidă. Încă din poezia de început se observă atenția acordată expresiei, tendința
STEROM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289927_a_291256]
-
joc de zi (1971), precum și memorialistică - Un dramaturg își amintește (I, 1980) și, apărute postum, Amintirile unui dramaturg (1998), volume dense, masive, scrise cu har și cu atenție la detalii, împănate de confesiuni autobiografice și „poietice”, cu considerații de teatrologie aplicată și mărturisiri de practician al domeniului, și care constituie o adevărată „mină de aur” pentru cei interesați de istoria vieții teatrale românești din secolul trecut. SCRIERI: Comedia zorilor, București, 1930; Revelația, cu ilustrații de Ion Anestin, București, 1932; Acolo, departe
STEFANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]