11,785 matches
-
pînă la 12 ani să nu se facă nici o lecție prin "cuvinte". Copilul trebuie să învețe totul numai din și prin experiență proprie. La vîrsta de 12 ani Émile este sănătos, viguros și plin de dorința de a trăi. Este apt pentru a începe studiul, condus de un unic impuls: curiozitatea, care-l impulsionează să descopere singur adevărul. Punctul de plecare al educației intelectuale îl reprezintă curiozitatea naturală a lui Émile. Lucrurile asupra cărora el se va îndrepta vor forma obiectul
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
nici să pipăim, nici să vedem, nici să auzim decît așa cum am învățat"199. Educația de la 12 la 15 ani reprezintă "epoca muncilor, a învățăturilor, a studiilor"200. Acum Émile este sănătos, viguros, plin de dorința de a trăi, fiind apt să înceapă studiul, condus de curiozitate ca unic impuls. Curiozitatea este cea care-l determină să descopere singur adevărul. Preceptorul nu predă, ci doar dirijează cercetarea proprie a elevului, indicîndu-i sensul acesteia. Dacă pînă la această vîrstă recomandabilă era pierderea
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
Scopul educației viitoare va fi [...] să creeze o lume de frumusețe [...] în care copilul să fie lăsat să se dezvolte și să se miște liber"254. Dorind să apere individualitatea copilului de intervenții inoportune, preferă educația în familie, considerată mai aptă să asigure respectarea individualității: "Numai acolo (în familie) individualitatea poate fi tratată cu toată atenția, și aceasta constituie o condiție indispensabilă oricărei instrucții adevărate și active"255. Fiindcă ea găsește idealul în cuvintele lui Goethe, care spune că fericirea constă
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
formulat aici de Tabacaru, este unul dintre principiile fundamentale ale "educației noi". Patru ani mai tîrziu, Slavici afirmă că întregul proces al educației se desfășoară prin participarea copilului la propria sa desăvîrșire, prin cîștigarea treptată de independență, pentru a deveni apt de autoeducație. Slavici își construiește teoria pedagogică în jurul conceptului de libertate, dar și al aceluia de activitate a copilului. "Copilul nu se pătrunde de iubirea în muncă decît făcînd ceea ce face din propriul său îndemn și cu plăcere deplină. Acela
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
putea să fie fatală. Întrebându-se cu ce ar fi Convenția Democratică mai câștigată și ar rămâne mai onorabilă acceptând criptocomunismul lui Roman (și nu pe cel al lui Iliescu), el îl contrariază cu idealismul său pe Ștefan Agopian, mai apt - prin însăși condiția prozatorului de a pleca de la concret - să înțeleagă că o mână o poate spăla pe cealaltă și amândouă obrazul. Rezultatul acestei contrarieri (citit în numărul 24 al aceleiași reviste sub titlul „Rana deschisă”) m-a contrariat la
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
dorințe nobile în sine și nu poate merge împotriva lor. Este mai bine, așadar să le înfrunți și să le privești în față, să ți le însușești în mod rațional, să le orientezi, și atunci reușești să devii autentic, adică apt de a iubi și de a răspunde la întrebarea: „Petru, mă iubești?” Petru este un om cu dorințe aprinse și, de aceea și om al greșelii, al fricii; dar a ajuns, prin intermediul unei purificări dureroase, la clarificarea dorințelor sale, cum
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
El se poate hrăni în posturi arhaice, cu propriile mâini, ceea ce nu este foarte liniștitor pentru un european civilizat. Popoarele îndepărtate nu au fost deloc percepute de observator altfel decât într-un mod instrumental; sau cel puțin plecând de la dimensiuni apte să îi excite motivația. Reprezentările alterității răspund aceleiași legi: Celălalt este reprezentat în funcție de acea dimensiune a ființei sale care este utilă celui ce îl descoperă. Acest mod de a percepe pe Celălalt nu este strict european: povestirile navigatorilor și ale
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
deținători ai civilizației. Și ei respingeau în afara omenirii pe cei care veneau de dincolo de mări, considerându-i umbre sau monștri. Șocul descoperirii existenței Celuilalt poate constitui declicul de la care plecând vor fi reperați și luați în calcul factorii de cultură apți să permită înțelegerea acestei ființe, care, de o manieră sau alta, diferă de sine. O astfel de experiență este câteodată fortuită; dar ea poate fi de asemenea căutată într-o grijă de observare, nu a insolitului, a excepționalului și a
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Percepția alterității este corelată cu o exacerbare a caracteristicilor prin care Celălalt este exclus din universul celui care îl percepe, afară din civilizație și din umanitate. Totuși, de mult timp, omenirea dispune de uneltele necesare pentru a fonda o știință aptă să lumineze fenomenele alterității. Condițiile politice nu au permis ca aceste unelte să fie organizate într-o știință, iar primele contacte între europeni și celelalte culturi au avut loc sub forma negativă a colonizărilor, adică a subjugării politice și economice
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
social, țiganii (termen controversat pentru că de cele mai multe ori e folosit cu o conotație derogatorie) fiind asociați cu lenea, mizeria sau infracționalitatea. De asemenea, o mare parte de romi nu sunt implicați în activități sociale, fie că sunt elevi, studenți sau apți să aibă o meserie. Există progrese în ceea ce privește accesul la educație, mulțumită eforturilor ONG-urilor și unei priorități mai mari acordate de către autorități. Toate aceste eforturi însă trebuie sprijinite de măsuri anti-discriminatorii, deoarece, conform ultimelor sondaje, marea majoritate a românilor nu
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
fi cel tradițional al vechimii în firmă...n-aș crede că se mai folosește formal, ci informal acest criteriu... senioritatea, experiența sunt clar legate de performanță. Se presupune că, "cu cât e mai vechi cu atât e mai competent, mai apt, cunoaște mai bine..." Promovarea în multe companii se face și în funcție de performanțele profesionale, dar nu este un criteriu de bază. Profilul personal este mai important decât profesionalismul. De exemplu, când vrei să promovezi o persoană pe un post de conducere
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
personal (interviuri) amintesc două stiluri de evaluare a performanțelor: 1. bazate pe sisteme moderne (de ex. conform managementului prin obiective); 2. tradițional. Se presupune că, cu cât un angajat e mai vechi în organizație, cu atât e mai competent, mai apt, cunoaște mai bine..." (opinie furnizor de servicii de personal). Un număr mic de manageri de resurse umane (interviuri cu responsabili resurse umane) cred că evaluarea performanțelor angajaților se realizează pe baza unor tehnici elaborate, științifice. În schimb, se afirmă că
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
nu știu. 11. Care este principalul motiv pentru care femeia candidată este evaluată mai atent? a) concepția generală că femeia este mai slabă; b) femeile au mai multe responsabilități acasă; c) neîncrederea în femei; d) femeile sunt considerate mai puțin apte profesional; e) mentalitate/preconcepții; f) discriminare și prejudecăți. 12. După părerea dvs. pentru a lucra în top management de cele mai multe ori sunt preferate femeile sau bărbații? a) sunt preferate femeile; b) sunt preferați bărbații; c) nu contează sexul; d) nu
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
de o vie activitate diplomatică 173, ele s-au desfășurat pornind dintr-un spațiu apusean în care structuri social-economice solide, un regim seniorial întărit, un regnum francorum rex Francorum înlocuit cu regnum teutonicorum/rex Teutonicorum au dovedit că este mai apt pentru destinul ce i se pregătea 174. Se impuneau în această perioadă și măsuri ferme care să îngrădească anarhia provocată de războaiele interne, iar Biserica, prin forța sa morală, era atunci singura în măsură să ia asemenea măsuri contra cavalerilor
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
afectată mult de schimbările sociale. În țările Confederației Rinului, apoi în Prusia (la îndemnul lui Stein, Hardenberg, Scharnhorst, W. von Humboldt), au fost aplicate reforme care au făcut să dispară barierele regimului feudal, constituind preludiul instaurării unei societăți burgheze liberale, aptă să-și asume responsabilitățile; șerbia a fost abolită, a fost garantat accesul la meserii, s-a instituit autoadministrația comunală, iar egalitatea în fața legii a fost ridicată la rang de principiu, serviciul militar a devenit obligatoriu. În același timp, o serie
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
de chiar sportivii care îmbrățișează clișeul sportului pur, dar nu au nimic împotrivă să își desfășoare nobila profesie pe stadioane folosite pentru execuții sau în vecinătatea lagărelor. Oricum, aforismul despre lipsa de legătură sport-politică identifică în sportivi o subcategorie umană aptă de viață într-un rai de tâmpiți musculari și decerebrați. Sportivii nu pot judeca, nu au discernământ, trăiesc între sala de antrenament și comunicatele etice ale autorităților. Se mai îndoapă, fără vină, cu droguri, căci, fiind precerebrali, nu pot face
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
Localizarea, inițial aproximativă și în linii mari, a devenit mai precisă odată cu apariția amintirii. Nu-i mai puțin adevărat că, în multe cazuri, regăsim imaginea evenimentului trecut parcurgînd cu gîndul cadrul temporal: dar, pentru asta, trebuie ca timpul să fie apt să încadreze amintirile. Avem în vedere mai întîi timpul înțeles sub forma cea mai abstractă: timpul complet omogen al mecanicii și al fizicii, al unei mecanici și al unei fizici întrepătrunse de geometrie, pe care îl putem numi timp matematic
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
frecventase des diferite biserici, Virgil Cândea și Paul Simionescu, datorită cărora s-a apropiat de literatura patristică și de filosofia creștină. Deși își subliniază progresele atât în plan teoretic, cât și în plan practic și consideră că era "în realitate apt pentru botez", șovăia, ispitit fiind de diavol "cu frica, smerenia, slăbiciunea". Avea însă să vină șocul care-l determină să ia hotărârea. La începutul anului 1960 e arestat și judecat în cadrul "lotului mistico-legionar Constantin Noica-Constantin Pillat", fiind condamnat la doisprezece
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
o credincioasă fierbinte. Datorită unor oameni de mare cultură și intensă trăire creștină Virgil Cândea și Paul Simionescu m-am putut apropia de literatura patristică și de filozofia creștină. Progresam așadar pe amândouă planurile: teoretic și practic. Eram în realitate apt pentru botez, îmi lipseau numai curajul și hotărârea de a face pasul final. Șovăiam, mi-era rușine, diavolul mă ispitea cu frica, smerenia, slăbiciunea; mă păstram în starea aceea confuză dintre dorință și panică, prielnică lenei și tergiversării. Mi-era
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
că încarcerarea a avut și ea un merit deosebit în convertirea lui Steinhardt. A fost probabil șocul de care era nevoie pentru a depăși stadiul frământărilor intelectuale. Astfel Steinhardt mărturisește în aceeași Autobiografie, din Arhiva Mănăstirii Rohia: ,,Eram în realitate apt pentru botez, îmi lipseau numai curajul și hotărârea de a face pasul final. Șovăiam, mi-era rușine, diavolul mă ispitea cu frica, smerenia, slăbiciunea; mă păstram în starea aceea confuză dintre dorință și panică, prielnică lenei și tergiversării. Mi-era
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
sociale, producând la tot pasul contraste și discordanțe, iar prin ele un acut sentiment al mutației. Timpul care, până mai ieri, curgea molcom în vechea lui albie se umple acum de lucruri neașteptate, multe din ele de-a dreptul surprinzătoare, apte prin ineditul lor să seducă sau să indispună, în orice caz să reclame adoptarea unei atitudini și să creeze situații polemice. Tot ce poartă sigiliul noutății, începând - să zicem - cu moda vestimentară și terminând cu formulele de adresare în societate
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
era decît instrumentul subordonat obiectivului primordial, acela de readaptare a oamenilor într-un nou univers. Vorbind despre "specialiști", era de preferat ca aceștia să fie extrași din medii închise, cu educație umanistă, ecleziastică sau aristocratică, după caz, pentru a fi apți să-și însușească noi cunoștințe de o înaltă cultură mai tehnicizată. Și, vorbind despre mase, era important să li se substituie țăranilor legați pe viață, cît și plebei urbane, fără nici un dumnezeu, o populație de muncitori-consumatori deveniți interschimbabili; aceasta, după ce
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
influență la începutul secolului al XIX-lea, în special în Statele Unite, unde federalistul Alexander Hamil-ton avansează teze ce asociază națiunea, statul și economia în perspectiva dezvoltării unei puteri naționale forte, capabile să controleze un spațiu de producție și o piață aptă să asigure in-dependența și capacitatea de intervenție a țării. În epocă, acest obiectiv al puterii implică protecționismul vamal, și o anume doză de voluntarism economic din partea statului. Noțiunea de economie națională nu se definește însă numai dintr-atît. Conceptul este dezvoltat
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
a sprijinit pe un proces vechi deja de difuzare graduală a scrisului în rîndul maselor ca și pe o deplasare lentă a interesului de pe umanismul clasic pe studiile științifice și juridice. Membrii societății industriale trebuiau să devină mai mobili, mai apți de a îndeplini o altă funcție decît cea moștenită din părinți, și chiar să-și schimbe astfel modul de viață. La rîndul său, acestă mobilitate făcea posibilă, indiscutabil, începerea unei educații generice care, la început nu mai era promovată prin
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
tradițională acestei imagerii. Peste tot, de asemenea, acestă muncă de persuasiune elementară s-a adresat mai întîi categoriilor populare cărora noua identitate a statului le era mai puțin familiară, în vreme ce clasele elevate și instruite, considerate ca fiind deja inițiate păreau apte de un tratament mai avansat. În ceea ce le privește, obiectivul a constat mai mult în a le spori devotamentul față de Statul-Națiune, iar în mediile catolice, în încercarea de a le îndepărta de Biserică. Astfel se arată și perspectiva pe care
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]