18,576 matches
-
esențial. Spiritul de colaborare este un principiu-cheie pentru producerea cunoașterii și pentru armonizarea cu mediul. Pentru KDI, mutațiile actuale determină organizațiile să depășească managementul calității și să se transforme În veritabile Întreprinderi de cunoaștere. Ceea ce diferențiază Întreprinderile Între ele este aptitudinea lor de a genera știință, de a produce cele mai bune adecvări la constrângerile și nevoile viitorului. Din această perspectivă, nu mai este pertinentă considerarea exclusivă a mijloacelor limitate ale Întreprinderii sau ale grupului. Cunoașterea fiind globală, capacitatea de a
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
lor. Din bogăția interacțiunii rezultă și cea a creației, nu În beneficiul exclusiv al unui singur actor, ci În acela global al firmei și al clienților și utilizatorilor săi. Într-o lume În care valoarea se Întemeiază din ce În ce mai mult pe aptitudinea de a crea cunoștințe, s-ar părea că strategia cu se impune În fața strategiei contra. Confruntându-se fără idei apriori ce cu adevărul imediat al faptelor, spiritul de samurai primește energia incertului, nu atât pentru a-l reduce, cât pentru
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
a diferitelor laturi ale personalității celui care Învață. Acesta este un climat propice unei adevărate umanizări, adică a cultivării În copilul care tinde să devină om, a ceea ce este omenesc, specific speciei umane, ajutându-l să reproducă În mintea și aptitudinile sale individuale, o parte din cunoștințele și inteligența, din imaginația și inventivitatea, din sensibilitatea și aptitudinile Înmagazinate de geniul uman În valorile culturii ce servesc drept suport acestei activități de instruire (educație), cu tendința de a se transforma În autoinstruire
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
adică a cultivării În copilul care tinde să devină om, a ceea ce este omenesc, specific speciei umane, ajutându-l să reproducă În mintea și aptitudinile sale individuale, o parte din cunoștințele și inteligența, din imaginația și inventivitatea, din sensibilitatea și aptitudinile Înmagazinate de geniul uman În valorile culturii ce servesc drept suport acestei activități de instruire (educație), cu tendința de a se transforma În autoinstruire (autoeducație) eficientă. Privită În cadrul acestui proces de confruntare a condițiilor ideale (ce decurg din obiectivele prevăzute
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
ar fi expunerea, conversația, demonstrația, exercițiul etc. vor Îmbrăca anumite funcții atunci când Își propun Încărcarea memoriei cu cunoștințe de-a gata elaborate și cu totul alte funcții atunci când accentul se va pune pe exersarea intelectului și pe formarea capacităților și aptitudinilor mintale. Între funcțiile posibil a fi deținute figurează: - funcția cognitivă; - funcția formativ-educativă; - funcția motivațională; - funcția instrumentală și - funcția normativă. a) Funcția cognitivă. Cum procesul de Învățământ este orientat cu prioritate (dar nu exclusiv) spre obiective de cunoaștere și de acțiune
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
D.R. Mevarech (1980), Leyton (1983). Dar importanța metodei este pusă În raport nu numai cu rezultatele directe și imediate, ci și cu efectele indirecte și mai Îndepărtate În timp pe care ea leprovoacă. Este vorba Îndeosebi de procese, calități și aptitudini pe care este În măsură să le exerseze și să le dezvolte. De exemplu, anumite metode sunt mai eficace decât altele În ceea ce privește dezvoltarea unor procese intelectuale superioare, precum: creativitatea, inventivitatea, capacitatea de analiză și cea integrativă, aplicabilitatea, capacitatea rezolvativă ș.a.
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de problema „ce să se Învețe” (ceea ce revine conținutului Învățământului). În cursul elaborării lor, valorile culturii (ale științei, tehnicii, artei etc.) au tezaurizat În sine, nu numai o uriașă cantitate de inteligență umană, teoretică și practică, o bună parte din aptitudinile general-umane, ci și anumite proceduri specifice cunoașterii științifice și artistice sau acțiunii practice. Or, transmiterea și preluarea acestor conținuturi și moduri de acțiune, În cadrul organizat și metodic al instrucției școlare, reclamă cu necesitate o refacere, oarecum În sens invers, didactic
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
mai bune, iar un profesor slab, dacă folosește o metodă științific verificată este posibil săajungă și el la rezultate mai bune. O metodă poate să compenseze, În parte, carențele aptitudinale sau să pună În valoare cu și mai mare vigoare aptitudinile dovedite (Planchard, 1992, p. 18). Evident, nu se poate merge nici până acolo Încât să se poată spune că fiecare profesor trebuie și poate să găsească metoda sa proprie, În Întregime personală, originală. Practic, nu este posibil acest lucru atâta
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Învățare, sugerată de metoda de predare a profesorului. Prefigurând caracterul activității, metoda propune simultan, atât cunoștințe, cât și operații cu aceste cunoștințe, devenind, deopotrivă, și cale de instruire șifactor de stimulare a dezvoltării gândirii și a imaginației, a capacităților și aptitudinilor intelectuale etc.; concomitent, ea furnizează elevului noi instrumente (metode) de muncă intelectuală, ca urmare a internalizării acțiunilor exterioare, practice. Metoda poate să cruțe energiile intelectuale și forțele fizice, să ușureze sau să Îngreuieze efortul de Învățare, să sporească sau să
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
și posibile alegeri, posibilități de a lua decizia cea mai adecvată, adoptarea soluției optime pentru o situație sau alta de Învățare. În fine, varietatea tehnicilor de acțiune este răsplătită și cu o mai bună revelare și cunoaștere a Înclinațiilor și aptitudinilor individuale ale elevilor, ceea ce vine Încă o dată În sprijinul creșterii eficienței instruirii. b) Posibile surse generatoare de noi metodetc "b) Posibile surse generatoare de noi metode" Întrebarea se pune: „Eventual, de unde ar putea să provină noi metode?”. Firește, este greu
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
nevoilor șia vieții sale atât de complexe. Toate acestea au repercursiuni dintre cele mai profunde asupra sistemului educațional, preocupat de găsirea unor soluții care să dea curs formării unei personalități integral dezvoltate, aptă să atingă nivelul tuturor acelor capacități și aptitudini dezvoltate și solicitate, În același timp, În contextul actualei societăți, pregătirii unor viitori absolvenți capabili de o activitate intelectuală din ce În ce mai subtilă, dar și cu o viață afectivă din ce În ce mai intensă- ființe care au nevoie nu numai de știință, ci și de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
subiect al Învățării, metodologia activ-participativă apreciază că efectele instructive și formative ale Învățământului sunt În raport direct cu nivelul de angajare și participare al acestuia În activitatea de Învățare; că În situația de Învățare el se implică făcând apel la aptitudini intelectuale diferite, care au la bază capacități diferite de Învățare și de abordare a realității; că fiecare dintre aceste capacități poate fi analizată sub aspectul multiplelor procese mintale pe care le implică. Și, mai departe, fiecare proces mintal poate fidescompus
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
ce duc de obicei la emiterea unor răspunsuri posibile la o situație cu final deschis) ori la o gândire evaluatoare (ce duce la anumite judecăți și predicții În baza unor criterii implicite sau explicite); În fine, unii fac apel la aptitudini creatoare ce ar presupune capacitatea de a elabora idei, adeseori originale; alții la gândire critică - ceea ce ar avea la bază capacitatea de analiză, de interpretare și de explorare; unii pot apela la capacitatea de reflecție, alții la cea de anticipare
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
act de adevărată ucenicie a științei și a tehnicii, o ucenicie efectivă pentru viață. Învățarea prin descoperire denotă un mai mare grad de eficiență intelectuală, dezvoltă facultățile cognitive necesare cercetării și organizării cunoștințelor de o manieră generatoare de noi concepte, aptitudinea de a raționa inductiv, deductiv sau inferențial, cultivă o motivație interioară a Învățării. Accentul pe Învățarea prin descoperire, nu ambiționează În a-i face pe toți absolvenții cercetători, ci În a-i face mai eficienți, În a le amplifica aptitudinile
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
aptitudinea de a raționa inductiv, deductiv sau inferențial, cultivă o motivație interioară a Învățării. Accentul pe Învățarea prin descoperire, nu ambiționează În a-i face pe toți absolvenții cercetători, ci În a-i face mai eficienți, În a le amplifica aptitudinile și capacitățile creatoare. Învățarea prin descoperire este aplicabilă cu precădere În Învățământul științelor naturii, dar este fecundă și În predarea matematicii, a istoriei, a literaturii sau chiar a filozofiei. Dar, oricât ar fi ea de promițătoare sub aspect formativ, nu
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
a faptului că, În condițiile Îmbinării teoriei cu practica, are loc o aprofundare a Înțelegerii și a consolidării cunoștințelor, că procesul conceptualizării este mult ușurat ca și cel al transferului Învățării, că este favorizată dezvoltarea inteligenței practice și a unor aptitudini intelectuale, formarea gândirii conceptuale ca și dezvoltarea fizică, În general. În concluzie, ceea ce rezultă de aici este Înțelegerea faptului că o cunoaștere teoretică Înseamnă aplicare, utilizare, identificare și rezolvare de probleme; că o Învățare teoretică, abstractă, disociată de formarea capacității
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
În situațiile concrete. Astăzi, explicațiile științifice de care dispunem sunt mult mai vaste, ceea ce permite stabilirea unor legături mai strânse Între practica pedagogică și teorie. Ele favorizează, de exemplu, o mai bună Înțelegere a modului de funcționare a intelectului, a aptitudinilor, proceselor și mecanismelor pe care le implică actul Învățării, a resurselor individuale reclamate de Învățare (operațiile mintale pot ține, de exemplu, de memorie, de puterea de Înțelegere, de gândire, de imaginație, de puterea evaluativă etc.). O teorie a metodelor este
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
dau un sens mai cuprinzător și mai profund acțiunilor educatorului, inclusiv ansamblului metodologic utilizat În opera sa. Principala teză care domină este aceea că metodelebune fac să crească randamentul muncii școlare și În același timp să impulsioneze dezvoltarea facultăților și aptitudinilor intelectuale. Nu vom stărui În același timp asupra diferitelor teorii ale Învățării cu incidențele lor asupra metodologiei, deoarece acestea au fost, unele, relatate până aici, iar altele vor fi relevate pe cazuri concrete de metode. D. Distincții ale trecerii de la
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
a autenticității acestor achiziții, un prilej de clarificare și adâncire a celor studiate. Oferind, totodată, un câmp de aplicabilitate a cunoștințelor și de exersare mintală, activitatea practică conferă trăinicie Învățării și asigură un teren de valorificare creatoare a cunoștințelor, a aptitudinilor și capacităților mintale. În acest caz vom avea de-a face cu: III. Metode bazate pe acțiune (metode practice). În afară de faptul că acestea servesc la Însușirea de noi cunoștințe, priceperi și deprinderi, În esență eleurmăresc operaționalizarea sau instrumentalizarea noțiunilor, aplicarea
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de noile cunoștințe. Evident, folosirea acestei modalități de expunere, care ia oarecum forma unui „spectacol didactic”, bine echilibrat, pretinzând profesorului și oponentului său să „joace roluri”, să conceapă și să realizeze dialoguri, solicită anumite calități artistice (de actor), cu deosebire aptitudinea de a ști să folosească adecvat procedeele și mijloacele artei dramatice, precum și capacitatea de a realiza un acord perfect Între calitatea dramatizării și calitatea conținuturilor de prezentat. Din partea celui care face expunerea se cere un real simț al măsurii, puterea
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
aceasta le va servi la organizarea propriei lor gândiri În mod operatoriu (Aebli, 1973, p. 77). Stimularea conversației, intercomunicarea În timpul lecției, se cuvine să fie privită Întotdeauna ca o școală a vorbirii, ca un exercițiu de cultivare a elocinței, a aptitudinii de a comunica inteligent. Privite În perspectiva accentuării funcțiilor euristice și formative ale conversației, multe dintre arhicunoscutele date (reguli, condiții, indicații etc.) despre tehnica Întrebărilor și a răspunsurilor urmează să fie reconsiderate. Unele aspecte au fost deja evidențiate În paginile
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
cu rigurozitate a unor legi, reguli sau norme. Aplicarea ei În activitatea didactică reclamă respectarea unor cerințe și anume: a) se merge pe o structură puternic divergentă a grupului. Cu cât grupul este mai eterogen implicând participanți foarte diferiți ca aptitudini, cunoștințe, abilități, interese, trăiri emoționale etc., cu atât șansele de reușită sunt mai mari; b) se asigură un climat lipsit de inhibiții, de natură să stimuleze cât mai mult posibil fantezia participanților; c) ca animator al grupului, profesorul va juca
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
În același timp, dezvoltă autonomia, independența acestuia, oferindu-i posibilitatea să-și etaleze stilul personal, gusturile proprii și capacitățile psihice personale. Poate deveni chiar un proces de invenție de procedee noi de Învățare pentru cei cu o personalitate puternică, cu aptitudini. Este important prin faptul că dezvoltă capacitatea de planificare și organizare, spiritul de inițiativă și Încrederea În forțele proprii, importanță ce crește mai ales odată cu trecerea la vârsta adolescenței, când se accentuează procesul autocunoașterii, dar și cel al unor preocupări
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
sau poate lua o formă dirijată sau autodirijată etc. c) Cultivarea reflecțieitc " c) Cultivarea reflecției" Fiind indispensabilă formării intelectuale, Învățământul modern caută să cultive prin toate mijloacele reflecția, să formeze oameni care știu să mediteze cu seriozitate și profunzime. Ca aptitudine și metodă de muncă intelectuală, cultivarea reflecției merge mână În mână cu dezvoltarea inteligenței, a gândirii și a imaginației, cu Îmbogățirea orizontului de cultură generală a elevilor, cu inițierea lor În procesele raționamentului deductiv. În procesul de Învățământ, practicarea metodică
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
și constructivă din partea elevului; cu cât mersul acestui act al Învățării Îi va permite să se ridice de la concretul senzorial la concretul logic al științei, cu atât sistemul lui de cunoștințe câștigă În extensie și În profunzime, iar capacitățile și aptitudinile sale intelectuale și de creație vor Înregistra un mai accentuat grad de dezvoltare. A. Metode de explorare nemijlocită (directă) a realității (metode de Învățare prin cercetare)tc " A. Metode de explorare nemijlocită (directă) a realitĂȚii (metode de ÎnvĂȚare prin cercetare
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]