12,940 matches
-
vastei tradiții etice indiene. Celelalte jur]minte se refer] la a fi sincer (satya); a nu-ți apropria ceea ce nu îți aparține (asteya); la abstinenta sexual] (brahmacharya) - care legitimizeaz] instituția c]s]toriei pentru laici și nonposesiunea (apigraha), care încurajeaz] aranjamentele dezinteresate în viață curent]. Postul, pomană, iertarea, compasiunea, bun]tatea exprim] câteva virtuți pozitive care sunt încurajate. S-ar putea spune c] problemă „drepturilor” și intereselor celorlalți nu este ridicat], cu excepția parțial] a virtuții ahimsa (nev]ț]marea), având în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Aici, ideea de bâz] nu este doar c] „puterea tinde s] corup]”, deși se întâmpl] așa, ci c] valorile pe care politicienii ajung s] le promoveze, si pe care alții ajung s] le accepte, pot fi rezultatul unor circumstanțe și aranjamente sociale degradate. Atât Rosseau, cât și Marx au adus contribuții importante la aceast] dezbatere, asemenea profeților de demult. Cu toate acestea, problema corupției nu se rezum] doar la tendința noastr] de a extrage normele greșite din comportamentul politic (deși acest
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
are la bază următoarele ipoteze (Fulton, 1991): - percepțiile pe care individul le are asupra spațiului în care se derulează activitățile de învățare afectează satisfacția participantului, implicarea sa în sarcini și atingerea obiectivelor propuse; - dincolo de atributele fizice vizibile (cum ar fi aranjamentul mobilei, temperaturaș.a.), anumite aspecte ale spațiului sunt percepute subiectiv de către adult (confortul termic din încăpere, distanța dintre persoane etc.); - autoritatea reflectată de mediu și aranjamentul spațial sunt realități exterioare ce pot fi schimbate în funcție de scopurile urmărite în activitățile educaționale
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
sa în sarcini și atingerea obiectivelor propuse; - dincolo de atributele fizice vizibile (cum ar fi aranjamentul mobilei, temperaturaș.a.), anumite aspecte ale spațiului sunt percepute subiectiv de către adult (confortul termic din încăpere, distanța dintre persoane etc.); - autoritatea reflectată de mediu și aranjamentul spațial sunt realități exterioare ce pot fi schimbate în funcție de scopurile urmărite în activitățile educaționale. Gândit pe trei niveluri, în care primul definește procesul de învățare, al doilea se adresează realității obiective în care aceasta se desfășoară, iar al treilea ia
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
sarcinile distribuite; - realizarea se referă la progresul înregistrat în atingerea obiectivelor fixate, la „câștigul” obținut în urma parcurgerii secvențelor de instruire. Nivelul 2 privește realitatea în care se derulează procesul de învățare, atributele de transcendență și imanență, temperatura, iluminatul, nivelul zgomotului, aranjamentul mobilelor din sală fiind realități obiective care există independent de individ, dar care sunt modelate, influențate de percepția imanentă a persoanei, ce conferă mediului un caracter subiectiv, unic pentru fiecare individ. Nivelul 3 se referă la natura sau locul controlului
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
la autoritatea pe care o reflectă cadrul de învățare și la amenajarea spațiului fizic, unde: - autoritatea este legată de puterea pe care o deține cursantul în schimbarea unor anumite atribute ale mediului, cum ar fi, de exemplu, modificarea temperaturii, a aranjamentului mobilei sau a altor variabile mai mult sau mai puțin aflate sub controlul său; - amenajarea cadrului ține de aranjamentul spațial, de tipul de iluminare, de mobilă, de echipamentele din mediul de învățare sau de distribuția spațială a cursanților, dar și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
puterea pe care o deține cursantul în schimbarea unor anumite atribute ale mediului, cum ar fi, de exemplu, modificarea temperaturii, a aranjamentului mobilei sau a altor variabile mai mult sau mai puțin aflate sub controlul său; - amenajarea cadrului ține de aranjamentul spațial, de tipul de iluminare, de mobilă, de echipamentele din mediul de învățare sau de distribuția spațială a cursanților, dar și de obiectivele de învățare stabilite, care impun cerințe specifice. Caseta nr. 1 În momentul în care cursanții intră într-
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
înseamnă pentru ei, conform modelelor mentale existente din experiența anterioară, că trebuie să stea în banca lor liniștiți și să asculte ce li se spune, fără discuții de grup, fără a-i putea privi în ochi pe ceilalți participanți. Un aranjament semicircular al meselor și scaunelor, cu posibilitatea de a-iprivi pe colegi, a surprinderii expresiilor lor faciale, stimulează discuțiile, împărtășirea ideilor, implicarea. Cunoașterea acestor elemente și a modului lor de interrelaționare și intercondiționare (modelul fiind mai mult decât suma elementelor sale
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
confort și siguranță necesar derulării activităților educaționale. 3.2.3. Caracteristici ale mediului psihologic (climatul emoțional)tc "3.2.3. Caracteristici ale mediului psihologic (climatul emoțional)" Caracteristicile fizice ale mediului (cuantificabile și perceptibile) în care se derulează activitățile de învățare (aranjament spațial, luminozitate, zgomot etc.) au un impact emoțional asupra fiecărui cursant în parte, cu importante consecințe cognitive și comportamentale. Un mediu care determină răspunsuri emoționale pozitive conduce nu numai la o stimulare a învățării, dar și la un puternic atașament
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de a învăța în acel loc, dar șisentimente pozitive legate de reflecția asupra experienței de învățare trăite (Graetz, 2006). Pappas (apud Hiemstra, 1991) includea într-o definiție foarte cuprinzătoare a mediului psihologic patru elemente-cheie, respectiv comportamentul spațial, caracteristicile fizice (lumina, aranjamentul mobilierului, zgomotul, decorul etc.), rolul tradiției și experiențele afective trăite de cursant (cum anticipează și cum răspunde acesta la cadrul/contextul în care se realizează activitățile de învățare). Alți autori însă restrâng sfera mediului psihologic/a climatului emoțional, incluzând aici
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
sens, Knox (apud Sisco, 1991) considera că sunt necesare: - amenajarea spațiului în așa fel încât să conducă la instalarea unui sentiment de ospitalitate și confort; - facilitarea stabilirii relațiilor interpersonale, prin prezentarea și cunoașterea reciprocă a tuturor cursanților, dar și prin aranjamentul spațial; - încurajarea participării active și oferirea de feedback consecutiv fiecărei activități; - furnizarea de informații referitoare la derularea ulterioară a procesului de învățare (ce se va învăța, cum se va face acest lucru, care este utilitatea practică a celor predate). Precizarea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
are la bază următoarele ipoteze (Fulton, 1991): - percepțiile pe care individul le are asupra spațiului în care se derulează activitățile de învățare afectează satisfacția participantului, implicarea sa în sarcini și atingerea obiectivelor propuse; - dincolo de atributele fizice vizibile (cum ar fi aranjamentul mobilei, temperaturaș.a.), anumite aspecte ale spațiului sunt percepute subiectiv de către adult (confortul termic din încăpere, distanța dintre persoane etc.); - autoritatea reflectată de mediu și aranjamentul spațial sunt realități exterioare ce pot fi schimbate în funcție de scopurile urmărite în activitățile educaționale
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
sa în sarcini și atingerea obiectivelor propuse; - dincolo de atributele fizice vizibile (cum ar fi aranjamentul mobilei, temperaturaș.a.), anumite aspecte ale spațiului sunt percepute subiectiv de către adult (confortul termic din încăpere, distanța dintre persoane etc.); - autoritatea reflectată de mediu și aranjamentul spațial sunt realități exterioare ce pot fi schimbate în funcție de scopurile urmărite în activitățile educaționale. Gândit pe trei niveluri, în care primul definește procesul de învățare, al doilea se adresează realității obiective în care aceasta se desfășoară, iar al treilea ia
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
sarcinile distribuite; - realizarea se referă la progresul înregistrat în atingerea obiectivelor fixate, la „câștigul” obținut în urma parcurgerii secvențelor de instruire. Nivelul 2 privește realitatea în care se derulează procesul de învățare, atributele de transcendență și imanență, temperatura, iluminatul, nivelul zgomotului, aranjamentul mobilelor din sală fiind realități obiective care există independent de individ, dar care sunt modelate, influențate de percepția imanentă a persoanei, ce conferă mediului un caracter subiectiv, unic pentru fiecare individ. Nivelul 3 se referă la natura sau locul controlului
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
la autoritatea pe care o reflectă cadrul de învățare și la amenajarea spațiului fizic, unde: - autoritatea este legată de puterea pe care o deține cursantul în schimbarea unor anumite atribute ale mediului, cum ar fi, de exemplu, modificarea temperaturii, a aranjamentului mobilei sau a altor variabile mai mult sau mai puțin aflate sub controlul său; - amenajarea cadrului ține de aranjamentul spațial, de tipul de iluminare, de mobilă, de echipamentele din mediul de învățare sau de distribuția spațială a cursanților, dar și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
puterea pe care o deține cursantul în schimbarea unor anumite atribute ale mediului, cum ar fi, de exemplu, modificarea temperaturii, a aranjamentului mobilei sau a altor variabile mai mult sau mai puțin aflate sub controlul său; - amenajarea cadrului ține de aranjamentul spațial, de tipul de iluminare, de mobilă, de echipamentele din mediul de învățare sau de distribuția spațială a cursanților, dar și de obiectivele de învățare stabilite, care impun cerințe specifice. Caseta nr. 1 În momentul în care cursanții intră într-
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
înseamnă pentru ei, conform modelelor mentale existente din experiența anterioară, că trebuie să stea în banca lor liniștiți și să asculte ce li se spune, fără discuții de grup, fără a-i putea privi în ochi pe ceilalți participanți. Un aranjament semicircular al meselor și scaunelor, cu posibilitatea de a-iprivi pe colegi, a surprinderii expresiilor lor faciale, stimulează discuțiile, împărtășirea ideilor, implicarea. Cunoașterea acestor elemente și a modului lor de interrelaționare și intercondiționare (modelul fiind mai mult decât suma elementelor sale
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
confort și siguranță necesar derulării activităților educaționale. 3.2.3. Caracteristici ale mediului psihologic (climatul emoțional)tc "3.2.3. Caracteristici ale mediului psihologic (climatul emoțional)" Caracteristicile fizice ale mediului (cuantificabile și perceptibile) în care se derulează activitățile de învățare (aranjament spațial, luminozitate, zgomot etc.) au un impact emoțional asupra fiecărui cursant în parte, cu importante consecințe cognitive și comportamentale. Un mediu care determină răspunsuri emoționale pozitive conduce nu numai la o stimulare a învățării, dar și la un puternic atașament
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de a învăța în acel loc, dar șisentimente pozitive legate de reflecția asupra experienței de învățare trăite (Graetz, 2006). Pappas (apud Hiemstra, 1991) includea într-o definiție foarte cuprinzătoare a mediului psihologic patru elemente-cheie, respectiv comportamentul spațial, caracteristicile fizice (lumina, aranjamentul mobilierului, zgomotul, decorul etc.), rolul tradiției și experiențele afective trăite de cursant (cum anticipează și cum răspunde acesta la cadrul/contextul în care se realizează activitățile de învățare). Alți autori însă restrâng sfera mediului psihologic/a climatului emoțional, incluzând aici
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
sens, Knox (apud Sisco, 1991) considera că sunt necesare: - amenajarea spațiului în așa fel încât să conducă la instalarea unui sentiment de ospitalitate și confort; - facilitarea stabilirii relațiilor interpersonale, prin prezentarea și cunoașterea reciprocă a tuturor cursanților, dar și prin aranjamentul spațial; - încurajarea participării active și oferirea de feedback consecutiv fiecărei activități; - furnizarea de informații referitoare la derularea ulterioară a procesului de învățare (ce se va învăța, cum se va face acest lucru, care este utilitatea practică a celor predate). Precizarea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
o fată (un fiu) de Împărat are tocmai rolul de a corija, În plan estetic, o nedreptate care se nfăptuiește În planul vieții reale. Dacă În satul real sau În comunitatea reală, căsătoria tinerilor este, de cele mai multe ori, rodul unui aranjament de familie, al măsurării zestrei sau al Întâmplării, În satul fabulos, În narațiunile pe care le examinăm, destinul intervine pentru a corecta nedreptatea. Nunta, complexul de obiceiuri care ceremonializează căsătoria apare ca o dramă, ce dezvăluie un conflict acut Între
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
cu istoria, dar, în egală măsură, și importanța imaginii soarelui. Spre deosebire de arhitectura peisagistică a castelului Vaux le Vicomte, unde s-a folosit un singur plan, la Versailles, vreme de douăzeci și cinci de ani, în fiecare an a fost modificat ceva în aranjamentul grădinilor. Douăzeci și cinci de ani, douăzeci și cinci de planuri peisagistice, douăzeci și cinci de concepte. Le Notre a lucrat pentru rege vreme de treizeci și cinci de ani. Împreună au ales de comun acord plantele și pomii folosiți precum și dispunerea lor cât mai armonioasă, cu un
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
A 50-A ANIVERSĂRI DE LA UNIREA PRINCIPATELOR 1859-5.24 IANUARIE 1909 (fig. 73rv). Cea de a doua medalie, realizată la Stuttgart din inițiativa Societății Numismatice Române, prezintă pe avers efigia regelui Carol I, timbrată de coroană și ieșită dintr-un aranjament de drapele cu stema regatului, și legenda 24 IANUARIE 1909 (fig. 74av), iar pe revers o adunare deasupra căreia este amplasat un medalion Al.I.Cuza; în exergă inscripția 24 IANUARIE 1859 (fig. 74rv). După cum este lesne de dedus, medalia
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
lui Vasile Gabor) fig. 134av. Pe revers, (fig.134rv) inscripția pe cinci rânduri SAVANTULUI / GEORGE EMIL PALADE / PRIMUL ROMAN LAUREAT / AL PREMIULUI NOBEL / 1974 are în partea de sus faclă stilizată din ornament stelar cu șapte raze, iar dedesubt un aranjament din frunze de stejar cu siglele gravorilor, de o parte și de alta. Inscripția centrală este, de fapt, continuarea inscripției circulare marginale OMAGIUL UNIVERSITĂȚII DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE „CAROL DAVILA” (sub formă de nimb), având în partea de jos BUCUREȘTI
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
în perechi cu mingile. La semnalul educatoarei copiii deschid ochii și se solicită să execute aceleași operații. Copiii lucrează. Din nou semnal, pentru a închide ochii, în timp ce educatoarea aranjează merele în dreapta mingilor. Educatoarea le cere să deschidă ochii, să observe aranjamentul jetoanelor de pe suport și să aranjeze identic și ei materialele de care dispun. Când toți au terminat, li se adresează întrebarea: „Cum am aranjat grupele, copii ?” Răspunde Radu: „Grupele au fost aranjate de la stânga la dreapta începând cu grupa cu
ACTIVITATI MATEMATICE. by Elena CODREANU,Mariana BAHNARIU () [Corola-publishinghouse/Science/84376_a_85701]