7,377 matches
-
urmărire penală și instanțele de judecată, în scopul prevenirii criminalității, criminalității organizate, corupției și terorismului; ... h) colaborează cu instituțiile abilitate în realizarea acțiunilor de protejare a persoanelor incluse în programul de protecție a martorilor, care se află în stare de arest preventiv sau execută o pedeapsă privativă de libertate; i) identifică fapte, situații, împrejurări privind nerespectarea normelor legale de protecție a informațiilor naționale clasificate, în cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor și al unităților subordonate, înștiințând despre aceasta Biroul informații clasificate și conducerea
REGULAMENT din 22 iulie 2008(*actualizat*) de organizare şi funcţionare a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/209784_a_211113]
-
statului sau a organizațiilor guvernamentale și neguvernamentale; ... g) note adresate conducerii Administrației Naționale a Penitenciarelor cu privire la propunerea de recompensare cu permisiunea ieșirii din penitenciar a unor persoane private de libertate; ... h) note către conducerile instanțelor de judecată, referitoare la amenajarea aresturilor de la nivelul acestor instituții și a sălilor de judecată; ... i) note privind transferul la alte penitenciare al persoanelor private de libertate, între termenele de judecată; ... j) note privind evaluarea, pentru fiecare unitate, a nevoilor de personal destinat executării misiunilor de
REGULAMENT din 22 iulie 2008(*actualizat*) de organizare şi funcţionare a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/209784_a_211113]
-
2006. Articolul 23 Persoanele arestate preventiv în cauzele care sunt de competența Direcției Naționale Anticorupție sunt deținute în locuri anume stabilite în cadrul Direcției Naționale Anticorupție, încadrate cu personal detașat de la Administrația Națională a Penitenciarelor, sau, după caz, în secțiile de arest preventiv ale penitenciarelor ori în arestul Direcției generale anticorupție din cadrul Ministerului Administrației și Internelor. ------------- Art. 23 a fost modificat de pct. 4 al articolului unic din LEGEA nr. 54 din 9 martie 2006 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 226 din
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 43 din 4 aprilie 2002 (*actualizată*) privind Direcţia Naţionala Anticoruptie********). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211398_a_212727]
-
în cauzele care sunt de competența Direcției Naționale Anticorupție sunt deținute în locuri anume stabilite în cadrul Direcției Naționale Anticorupție, încadrate cu personal detașat de la Administrația Națională a Penitenciarelor, sau, după caz, în secțiile de arest preventiv ale penitenciarelor ori în arestul Direcției generale anticorupție din cadrul Ministerului Administrației și Internelor. ------------- Art. 23 a fost modificat de pct. 4 al articolului unic din LEGEA nr. 54 din 9 martie 2006 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 226 din 13 martie 2006, prin înlocuirea denumirii
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 43 din 4 aprilie 2002 (*actualizată*) privind Direcţia Naţionala Anticoruptie********). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211398_a_212727]
-
a admis cererea parchetului și a prelungit din nou cu 30 de zile arestarea preventivă a reclamantului, de la 21 septembrie până la 20 octombrie 2002. Referindu-se fără deosebire la reclamant și la coinculpat, aceasta a statuat că menținerea lor în arest era justificată, deoarece procurorul nu luase încă o decizie în dosarul de urmărire penală, și că punerea lor în libertate putea să afecteze procesul penal, făcând mai dificilă executarea măsurilor pe care le va putea lua ulterior procurorul-șef al
HOTĂRÂREA din 1 iulie 2008 în Cauza Calmanovici împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210626_a_211955]
-
prin faptul că nu și-a declinat competența, așa cum ar fi trebuit s-o facă, tribunalul a încălcat prevederile sancționate prin nulitatea absolută. Totuși, considerând că tribunalul militar urma să își decline competența și că măsurile referitoare la menținerea în arest preventiv erau dintre cele care necesitau urgență, Curtea Militară de Apel București a făcut aplicarea art. 43 alin. 6 din CPP și a confirmat dispozitivul încheierii în ceea ce privește prelungirea arestării preventive a reclamantului de la 20 noiembrie până la 19 decembrie 2002. 18
HOTĂRÂREA din 1 iulie 2008 în Cauza Calmanovici împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210626_a_211955]
-
preventive decisă de o instanță necompetentă nu este conformă cu legea. 20. În urma recursului declarat de parchet, prin Decizia din data de 17 ianuarie 2003, Curtea Supremă de Justiție a casat decizia citată anterior și a decis menținerea reclamantului în arest preventiv. Ea a statuat, pe de o parte, că instanța Curtea de Apel București nu trebuia să analizeze propria sa sesizare și că nu era competentă să anuleze măsuri referitoare la arestarea preventivă a reclamantului a căror legalitate fusese confirmată
HOTĂRÂREA din 1 iulie 2008 în Cauza Calmanovici împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210626_a_211955]
-
2002. Ea a statuat, pe de altă parte, că aceeași Curte de Apel nu avea niciun motiv să își constate necompetența, întrucât art. 197 alin. 2 din CPP nu a fost încălcat. 21. Reclamantul a fost menținut în stare de arest preventiv până la data de 18 martie 2003, data deciziei de achitare pronunțate de Curtea de Apel București (paragraful 27 de mai jos). C. Procedura penală pe fond împotriva reclamantului 22. Prin Rechizitoriul din data de 25 septembrie 2002 al procurorului
HOTĂRÂREA din 1 iulie 2008 în Cauza Calmanovici împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210626_a_211955]
-
pentru care lăsarea în libertate a unui inculpat ar constitui un pericol pentru ordinea publică, ele au decis punerea în libertate a părții interesate, fără a trimite la prima instanță, pentru o nouă judecată, dosarul referitor la menținerea inculpatului în arest preventiv (deciziile din 4 februarie 1998, 18 februarie 2003 și 16 noiembrie 2005 ale curților de apel Brașov, București și Oradea). 42. Art. 146 din CPP prevede că procurorul poate dispune arestarea preventivă a unui invinuit, printr-o decizie motivată
HOTĂRÂREA din 1 iulie 2008 în Cauza Calmanovici împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210626_a_211955]
-
anterioare, inclusiv compensarea celor de care a fost privat pe perioada (...) suspendării din funcție (...)." Înainte de modificarea legislativă citată anterior, art. 65 nu prevedea suspendarea unui polițist din funcție, precum și din drepturile sale aferente în cazul plasării sale în stare de arest preventiv. 51. Prin Hotărârea din 27 mai 2004, Curtea Constituțională a statuat că art. 65 citat mai sus nu era contrar prevederilor constituționale care garantau prezumția de nevinovăție sau dreptul la muncă, având în vedere că suspendarea unui polițist din
HOTĂRÂREA din 1 iulie 2008 în Cauza Calmanovici împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210626_a_211955]
-
restituirea efectelor sale personale și a actelor de identitate; insoțirea deținutului la ieșirea din închisoare. ÎN DREPT I. Asupra pretinselor încălcări ale articolului 5 amp; 1 din Convenție 53. Reclamantul se plânge de ilegalitatea luării măsurii și menținerii sale în arest preventiv în baza Ordonanței procurorului din data de 2 august 2002 și a încheierilor de ședință din 20 august, 19 septembrie și 7 octombrie 2002, din cauza lipsei de competență a autorităților care au pronunțat aceste hotărâri, a lipsei motivelor prevăzute
HOTĂRÂREA din 1 iulie 2008 în Cauza Calmanovici împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210626_a_211955]
-
de competență a autorităților care au pronunțat aceste hotărâri, a lipsei motivelor prevăzute în CPP și a lipsei de publicare a regulamentului de aplicare a Legii nr. 23/1969 privind executarea pedepselor cu închisoarea, care se referea și la executarea arestului preventiv. De asemenea, el mai susține lipsa de temei legal a reținerii sale timp de 16 ore în data de 27 septembrie 2005. Reclamantul invocă art. 5 amp; 1 din Convenție, ale cărui părți relevante prevăd următoarele: "1. Orice persoană
HOTĂRÂREA din 1 iulie 2008 în Cauza Calmanovici împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210626_a_211955]
-
20 august 2002. În ceea ce privește nepublicarea regulamentului de aplicare a Legii nr. 23/1969 citată anterior, Curtea observă că reclamantul nu a precizat în ce mod ar putea nepublicarea acestui regulament să confere un caracter ilegal plasării și menținerii sale în arest preventiv în baza ordonanței procurorului din 2 august 2002 și a hotărârilor ulterioare ale instanțelor. 55. Rezultă că această parte a capătului de cerere trebuie respinsă ca vădit neîntemeiată, în conformitate cu prevederile art. 35 amp; amp; 3 și 4 din Convenție
HOTĂRÂREA din 1 iulie 2008 în Cauza Calmanovici împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210626_a_211955]
-
24 august 2002, ce prevedea competența instanțelor civile în cauzele penale în care erau implicați polițiști, Tribunalul Militar București, în încheierile sale de ședință din 19 septembrie și 7 octombrie 2002, s-a considerat competent să dispună menținerea reclamantului ��n arest preventiv, respingând excepția invocată în acest sens. Decizia Curții Militare de Apel București din 7 decembrie 2002 a confirmat lipsa de competență a instanțelor militare și a menținut, în temeiul art. 43 alin. 6 din CPP, starea de arest preventiv
HOTĂRÂREA din 1 iulie 2008 în Cauza Calmanovici împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210626_a_211955]
-
n arest preventiv, respingând excepția invocată în acest sens. Decizia Curții Militare de Apel București din 7 decembrie 2002 a confirmat lipsa de competență a instanțelor militare și a menținut, în temeiul art. 43 alin. 6 din CPP, starea de arest preventiv a reclamantului în perioada 20 noiembrie - 19 decembrie 2002, însă nu a înlăturat măsura ilegală a arestării preventive indicată anterior. 59. Invocând jurisprudența Curții în materie, Guvernul consideră că art. 137 și art. 148 lit. h) din CPP erau
HOTĂRÂREA din 1 iulie 2008 în Cauza Calmanovici împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210626_a_211955]
-
face trimitere la concluziile Deciziei Curții Supreme de Justiție din data de 17 ianuarie 2003 și la prevederile art. 382 alin. 3 și art. 43 alin. 6 din CPP și consideră că instanța supremă a statuat că menținerea reclamantului în arest preventiv era conformă dreptului intern, astfel că nu s-a încălcat art. 5 amp; 1. b) Aprecierea Curții ... 61. Curtea observă că, pentru a analiza compatibilitatea măsurii arestării reclamantului cu art. 5 amp; 1 din Convenție în privința motivelor furnizate de
HOTĂRÂREA din 1 iulie 2008 în Cauza Calmanovici împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210626_a_211955]
-
de ordonanța prin care s-a dispus luarea măsurii arestării preventive pronunțate de procuror, și 21 septembrie - 19 noiembrie 2002, perioada pentru care reclamantul a susținut lipsa de competență a Tribunalului Militar București de a-l menține în starea de arest preventiv. (i) Detenția reclamantului în perioada 2-31 august 2002 62. Curtea reamintește că termenii "regulamentar" și "conform căilor legale", care figurează în articolul citat anterior, fac trimitere esențialmente la legislația națională și consacră obligația de a respecta normele de fond
HOTĂRÂREA din 1 iulie 2008 în Cauza Calmanovici împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210626_a_211955]
-
detenție este, în principiu, legală dacă se bazează pe o hotărâre judecătorească. Totuși, făcând trimitere la cauza Pantea citată anterior, Curtea apreciază că are datoria să verifice respectarea de către procuror a condiției citate mai sus care permitea punerea reclamantului sub arest preventiv în temeiul art. 148 lit. h) din CPP. 65. Curtea observă că în Decizia sa din 20 august 2002 Curtea Militară de Apel București a admis recursul parchetului împotriva Incheierii pronunțate de Tribunalul Militar la data de 12 august
HOTĂRÂREA din 1 iulie 2008 în Cauza Calmanovici împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210626_a_211955]
-
își decline competența". Trebuie reținut că această instanță militară a constatat în mod expres lipsa de competență a Tribunalului Militar București pentru perioada ulterioară datei de 24 august 2002, adică cea pentru care acesta dispusese menținerea reclamantului în starea de arest în sentințele din 19 septembrie, 7 octombrie și 11 noiembrie 2002, dar nu a înlăturat prin intermediul art. 43 alin. 6 din CPP decât perioada de detenție cuprinsă între 20 noiembrie și 19 decembrie 2002, pe care prezentul capăt de cerere
HOTĂRÂREA din 1 iulie 2008 în Cauza Calmanovici împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210626_a_211955]
-
de faptul că nu a fost adus "de indată" în fața unui magistrat abilitat să exercite funcții judiciare după arestarea sa preventivă la data de 2 august 2002 și că instanțele interne nu au justificat necesitatea de a îl menține în arest preventiv, referindu-se în mod special la perioada de până la 19 noiembrie 2002. În acest sens, el invocă art. 5 amp; 3 din Convenție, care prevede următoarele: "Orice persoană arestată sau deținută, în condițiile prevăzute de paragraful 1 lit c
HOTĂRÂREA din 1 iulie 2008 în Cauza Calmanovici împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210626_a_211955]
-
5 amp; 1 lit. c) din Convenție, ci a art. 5 amp; 1 lit. a). Ea apreciază că nici faptul că detenția respectivă fusese acoperită inițial de Încheierea din 7 octombrie 2002, ce îl mențiunea pe reclamant în starea de arest preventiv, și nici constatarea de mai sus a lipsei de competență a instanței menționate mai sus nu pot face aplicabil art. 5 amp; 1 lit. c) în cazul perioadei în discuție. În măsura în care perioada de detenție citată anterior excedează domeniului de
HOTĂRÂREA din 1 iulie 2008 în Cauza Calmanovici împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210626_a_211955]
-
ar fi încercat să obstrucționeze urmărirea penală, iar necesitatea de a finaliza ancheta penală nu poate constitui în sine un motiv relevant și suficient pentru arestarea preventivă a unui acuzat. În sfârșit, instanțele au analizat în același timp menținerea în arest a reclamantului și a coinculpatului său, fără a face vreo diferență în ceea ce privește situația lor personală. 85. Făcând trimitere la hotărârile în discuție și la jurisprudența Curții (vezi, printre altele, Dinler împotriva Turciei, nr. 61.443/00, amp; 51, 31 mai
HOTĂRÂREA din 1 iulie 2008 în Cauza Calmanovici împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210626_a_211955]
-
hotărârile în discuție și la jurisprudența Curții (vezi, printre altele, Dinler împotriva Turciei, nr. 61.443/00, amp; 51, 31 mai 2005, și Labita, citată anterior, amp; 153), Guvernul consideră că instanțele interne au motivat în mod adecvat menținerea în arest preventiv a reclamantului și că acestea au ținut seama, cu ocazia primelor prelungiri, și de faptul că urmărirea penală împotriva sa nu se încheiase încă. El consideră că motivele oferite de instanțe nu respectau un model stereotip și că nu
HOTĂRÂREA din 1 iulie 2008 în Cauza Calmanovici împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210626_a_211955]
-
opțiune între trimiterea în judecată într-un termen rezonabil și o punere în libertate provizorie. Până la condamnarea sa, persoana acuzată trebuie considerată nevinovată, iar prevederea analizată are, în esență, ca obiect să impună punerea în libertate provizorie imediat ce menținerea în arest incetează a mai fi rezonabilă. Așadar, continuarea detenției nu se mai justifică într-o speță dată decât dacă anumite indicii concrete relevă o veritabilă cerință de interes public care prevalează, în ciuda prezumției de nevinovăție, asupra regulii de respectare a libertății
HOTĂRÂREA din 1 iulie 2008 în Cauza Calmanovici împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210626_a_211955]
-
04, amp; 62, 6 noiembrie 2007). În această privință, art. 5 amp; 3 din Convenție nu poate fi interpretat în sensul că ar autoriza în mod necondiționat o arestare preventivă, în măsura în care aceasta nu depășește o anumită durată. Orice menținere în arest preventiv a unui acuzat, chiar și pentru o scurtă durată, trebuie justificată în mod convingător de către autorități (vezi, printre altele, Chichkov împotriva Bulgariei, nr. 38.822/97, amp; 66, CEDO 2003-I, și Musuc împotriva Moldovei, nr. 42.440/06
HOTĂRÂREA din 1 iulie 2008 în Cauza Calmanovici împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210626_a_211955]