3,252 matches
-
bazinului variază de la 287,6 m în partea superioară pînă la 150 m în partea inferioară. La baza acesteia se află depuneri cretacice și terțiare (calcare, marnă, nisipuri, luturi), acoperite de o cuvertură loes-soidală de vârstă cuaternară. La suprafață apar argilele loessoidale, pe care s-au format cernoziomuri. Suprafața bazinului este valorificată sub terenuri arabile și numai în partea superioară se întâlnesc păduri mature de foioase (stejar, frasin, arțar, salcâm), care ocupă doar 1,2% din suprafața bazinului. Rețeaua hidrografică este
Râul Cubolta () [Corola-website/Science/317414_a_318743]
-
Valea Curechilor, Ciorăria și Cogan -de 10-12 km. Valea râului este puțin șerpuitoare, cu lățimea de 2-3 km, lîngă s. Drochia se lărgește până la 4,5 km. Versanții sunt abrupți cu înălțimea de 40-120 m, concavi și drepți, constituiți din argile nisipoase, brăzdați de vâlcele și ravene, cu multe cariere de extragere a calcarelor, valorificate în bună parte sub terenuri agricole, înierbați. Lângă satele Moșana, Plop și Maramonovca la talpa versanților apar la lumina zilei izvoare cu un debit de 1
Râul Cubolta () [Corola-website/Science/317414_a_318743]
-
terenuri agricole, înierbați. Lângă satele Moșana, Plop și Maramonovca la talpa versanților apar la lumina zilei izvoare cu un debit de 1,0-2,5 l/s. Lunca este bilaterală, cu lățimea de 0,1-0,8 km, netedă, uscată, constituită din argile nisipoase, cu vegetație de pajiște, pe alocuri cu terenuri înmlăștinite. Suprafața bazinului rîului prezintă o câmpie deluroasă, străbătută de multe vâlcele și ravene adânci, deseori în formă de canioane, cotele absolute, cu pâlcuri de stuf și rogoz, uneori arbuști. Lângă
Râul Cubolta () [Corola-website/Science/317414_a_318743]
-
0 2,8 km. și o lățime maximă la baraje de 60-300 m, adâncimea -1,5-5,0 m. Fundul albiei este neted, mâlos, pe alocuri pietros. Malurile sunt abrupte, cu înălțimea de la 0,5 până la 4,5 m, constituite din argile nisipoase și acoperite cu iarbă, mai rar arbuști și arbori. Observații asupra regimului hidrologic al râului se efectuează din anul 1965. Materialele observațiilor sunt publicate în compartimentele respective ale CSA. Suprafața cuvetei lor este netedă, mîloasă, malurile abrupte cu înălțimea
Râul Cubolta () [Corola-website/Science/317414_a_318743]
-
redusă la cca 400 m prin recifuri calcaroase care practic constituie un baraj natural. Geologia sectorului în care este situat lacul de acumulare este destul de uniformă, formată din depuneri de prafuri argiloase cu nisipuri și pietrișuri sub care se găsesc argile și calcare sarmatice. Grindul recifal din amplasamentul uvrajelor principale este constituit din calcare cochilifere, relativ dure. Suprațata bazinului hidrografic a râului Prut în secțiunea Stînca-Costești este de cca 12.000 km², iar debitul mediu multianual este de 81 m³/s.
Centrala hidroelectrică de la Stânca - Costești () [Corola-website/Science/322453_a_323782]
-
Cu o înălțime maxima de 47 m și o lungime de 740 m, barajul principal este realizat cu pământuri din lunca Prutului: partea centrală din nisip argilos, prismele amonte si aval din balast, iar ecranul înclinat, fundat pe stânca, din argile prăfoase. Ecranul înclinat are la bază o galerie de injecții. S-a ales soluția cu ecran înclinat, care prezintă avantajul unei mai bune și mai economice etanșări a fundației, precum și a executării independente a corpului central din nisipuri argiloase și
Centrala hidroelectrică de la Stânca - Costești () [Corola-website/Science/322453_a_323782]
-
turnate pe loc, armate și ancorate în stâncă. - Pe versantul stâng zona unei vechi cariere de calcar a fost închisă cu un baraj de pământ de 140 m lungime și o înalțime maximă de 33 m cu nucleu central de argilă și prisme laterale de nisipuri argiloase și balast. Protecția taluzului amonte s-a executat din dale de beton armat turnate pe loc. - În vederea împiedicării pierderilor de apă prin frontul de retenție s-a prevăzut realizarea unui voal de etanșare la
Centrala hidroelectrică de la Stânca - Costești () [Corola-website/Science/322453_a_323782]
-
În morfologia văilor se disting lunci cu lățimi de 200-300 m, discontinue datorită confluențelor sau eroziunii selective (Valea Grădiștei), terase sau umeri de terase (văile Văratecului și Dreptului), iar în profil transversal prezintă numeroase rupturi de pantă. Pe versanți, prezența argilelor favorizează apariția alunecărilor de teren, unele fixate având tendința de reactivare (pe ambii versanți ai Văii Dreptului și pe cel drept al văii Văratec). Regiunea analizată a oferit, încă din cele mai vechi timpuri, condiții naturale prielnice dezvoltării așezărilor omenești
Platforma Luncanilor () [Corola-website/Science/316828_a_318157]
-
plane, cu înclinare ușoară longitudinală și transversală, spre axa rețelei de drenaj. Aceste particularități sunt rezultatul evoluției în special mio-pliocene și cuaternare, posterior exondării regiunii, precum și a modelării accentuate a reliefului favorizate de rocile sedimentare predominant miocene (gresii, marne, nisipuri, argile -la sud de râul Hârtibaciu) și pannoniene (nisipoase cu intercalații de argile - la nord de axa principală de drenaj, Hartibaciu). Alternanța de strate impermeabile de marne și argile cu strate permeabile de nisipuri, gresii și conglomerate cu structură monoclinală sunt
Podișul Hârtibaciului () [Corola-website/Science/316904_a_318233]
-
Aceste particularități sunt rezultatul evoluției în special mio-pliocene și cuaternare, posterior exondării regiunii, precum și a modelării accentuate a reliefului favorizate de rocile sedimentare predominant miocene (gresii, marne, nisipuri, argile -la sud de râul Hârtibaciu) și pannoniene (nisipoase cu intercalații de argile - la nord de axa principală de drenaj, Hartibaciu). Alternanța de strate impermeabile de marne și argile cu strate permeabile de nisipuri, gresii și conglomerate cu structură monoclinală sunt factori esențiali de favorabilitate a proceselor geomorfologice contemporane. În pot fi reconstituite
Podișul Hârtibaciului () [Corola-website/Science/316904_a_318233]
-
accentuate a reliefului favorizate de rocile sedimentare predominant miocene (gresii, marne, nisipuri, argile -la sud de râul Hârtibaciu) și pannoniene (nisipoase cu intercalații de argile - la nord de axa principală de drenaj, Hartibaciu). Alternanța de strate impermeabile de marne și argile cu strate permeabile de nisipuri, gresii și conglomerate cu structură monoclinală sunt factori esențiali de favorabilitate a proceselor geomorfologice contemporane. În pot fi reconstituite două suprafețe de nivelare ce reprezintă stadii de referință în evoluția sa: suprafața superioară (Proștea Marea
Podișul Hârtibaciului () [Corola-website/Science/316904_a_318233]
-
de plan dreptunghiular, cu absida nedecroșată, poligonală, cu trei laturi, supraînălțată printr-un turn-clopotniță zvelt, cu foișor deschis și coif piramidal. Este singurul lăcaș hunedorean construit din „grădele” (împletitură de nuiele, pe un schelet din pari, îmbrăcați în spoială de argilă, cu amestec de pleavă și tocătură de paie). Edificiul a fost consolidat în anul 1979, prin ridicarea tălpoaiei sale solide pe un postament din piatră. Învelitoarea de șiță a fost reînnoită în anul 2002. Potrivit tradiției, începuturile edificiului coboară până la
Biserica de lemn din Vețel-Vulcez () [Corola-website/Science/317000_a_318329]
-
cunoscută de localnici sub denumirea „La Gloduri” se află la ieșirea din satul Monor, la confluența pâraielor „Pârgului” și „Luțului” și reprezintă o zonă mlăștinoasă în arealul căreia se află câteva structuri conice (vulcani noroioși) alcătuite din sedimente (marne, gresii, argile) atribuite Miocenului. Vulcanii noroioși sunt formațiuni create de gazele naturale provenite de la mare adâncime, care ies la suprafață printr-un strat de argile, combinându-se cu apa (apă de infiltrație, apă sărată de zăcământ) și formând la suprafața solului conuri
Vulcanii noroioși „La Gloduri” () [Corola-website/Science/325389_a_326718]
-
zonă mlăștinoasă în arealul căreia se află câteva structuri conice (vulcani noroioși) alcătuite din sedimente (marne, gresii, argile) atribuite Miocenului. Vulcanii noroioși sunt formațiuni create de gazele naturale provenite de la mare adâncime, care ies la suprafață printr-un strat de argile, combinându-se cu apa (apă de infiltrație, apă sărată de zăcământ) și formând la suprafața solului conuri (mici cratere vulcanice) de diferite dimensiuni, împrejmuite de zone mlăștinoase, cu vegetație adaptată la umiditate și salinitate. Reportaj
Vulcanii noroioși „La Gloduri” () [Corola-website/Science/325389_a_326718]
-
de a o ceda prin curgere, cum sunt straturile de pietrișuriși nisipuri, gresii și conglomerate slab cimentate, bolovănișuri și grohotișuri. Există și roci cu fisuri largi de genul celor solubile, cum sunt calcarul și gipsul. Formațiuni impermeabile sunt mai ales argilele. Deși înmagazinează și ele cantități importante se apă, nu pot alimenta puțurile deoarece separă acviferele. Ele nu sunt perfect etanșe și rar alcătuiesc ecrane complet izolatoare în acvifere. Viteza de scurgere a apei în cadrul unei asemenea formațiuni este foarte lentă
Acvifer () [Corola-website/Science/325441_a_326770]
-
tarziu, sub imperiul arab, Mesopotamia, în special Bagdadul, a devenit, odată în plus, un centru important de studiu pentru matematicienii islamici. Spre deosebire de dovezile puține ale matematicii egiptene, cunoștințele noastre despre matematică babiloniana provin din cele aproximativ 400 de tăblițe din argilă, descoperite de arheologi începând cu anul 1850. Scrise în grafia cuneiforma, tăblițele au fost inscripționate în timp ce argilă era încă moale și arse apoi în cuptoare sau la soare. Dovezile timpurii ale textelor matematice datează din perioada sumeriana, în care au
Matematica babiloniană () [Corola-website/Science/325505_a_326834]
-
studiu pentru matematicienii islamici. Spre deosebire de dovezile puține ale matematicii egiptene, cunoștințele noastre despre matematică babiloniana provin din cele aproximativ 400 de tăblițe din argilă, descoperite de arheologi începând cu anul 1850. Scrise în grafia cuneiforma, tăblițele au fost inscripționate în timp ce argilă era încă moale și arse apoi în cuptoare sau la soare. Dovezile timpurii ale textelor matematice datează din perioada sumeriana, în care au apărut primele civilizații în Mesopotamia. Atunci s-a dezvoltat un sistem complex de metrologie, datând din mileniul
Matematica babiloniană () [Corola-website/Science/325505_a_326834]
-
sumeriana, în care au apărut primele civilizații în Mesopotamia. Atunci s-a dezvoltat un sistem complex de metrologie, datând din mileniul al IV-lea î.Hr.. La mijlocul mileniului al III-lea î.Hr., sumerienii au scris tabele de multiplicare pe tăblițe de argilă, făceau exerciții geometrice și probleme de divizibilitate. Primele dovezi ale numerelor babiloniene datează de asemenea din această perioadă. Majoritatea tăblițelor din argilă descoperite datează din perioada 1800-1600 Î.Hr., în cadrul acestora fiind tratate subiecte precum fracții, ecuații pătratice și cubice
Matematica babiloniană () [Corola-website/Science/325505_a_326834]
-
IV-lea î.Hr.. La mijlocul mileniului al III-lea î.Hr., sumerienii au scris tabele de multiplicare pe tăblițe de argilă, făceau exerciții geometrice și probleme de divizibilitate. Primele dovezi ale numerelor babiloniene datează de asemenea din această perioadă. Majoritatea tăblițelor din argilă descoperite datează din perioada 1800-1600 Î.Hr., în cadrul acestora fiind tratate subiecte precum fracții, ecuații pătratice și cubice, calculul unor numere remarcabile. De asemenea, tăblițele includeau tabele de înmulțire și metode de rezolvare a ecuațiilor liniare și pătratice. Tăblița babiloniana
Matematica babiloniană () [Corola-website/Science/325505_a_326834]
-
un mic vas cu apă pentru a dilua cerneala sau culorea preparată din elemente naturale prin adăugarea gumei de lipit: negrul de fum era folosit pentru obținerea cernelii negre (folosită la majoritatea textelor), din ocru (oxid de fier extras din argila din Egipt) se obținea cerneală roșie (folosită la sublinierea și încadrarea unor părți ale textului - din latinescul "ruber" „roșu” derivă termenul modern "rubrică"). Scribul avea și o pânză, un cuțit de răzuit și un instrument de renetezire a suprafeței șterse
Scrib () [Corola-website/Science/325886_a_327215]
-
Dealul Volovăț cu cea mai mare altitudine de 517 m, fiind în mare parte împăduriți. Restul depresiunii, cu altitudine medie de 375 m, este aproape plana cu mici denivelări în unele locuri. În acestă zona predomina formațiunile sarmatice reprezentate prin argile vinete peste care urmeaza depozite de nisipuri galben-roșcate, apoi gresii puțin cimentate în straturi, peste care se așterne solul. De pe Dealul Burla - 483 m se deschide una dintre cele mai frumoase perspective asupra Depresiunii Rădăuți . Drumurile și cursurile de apă
Volovăț, Suceava () [Corola-website/Science/324936_a_326265]
-
a balastrului de pe râul Sucevița este mai mică (1,574 tone / m2) decât a celei de pe râul Suceava (1, 78 - 1,94 tone / m2). Din punct de vedere geologic depresiunea este dezvoltată pe formațiuni sarmatice care sunt reprezentate aici de argile vinete la baza peste care urmeaza depozite de nisipuri galben - roșcate, apoi gresii puțin cimentate în straturi sau lentile și nisipuri peste care se așterne solul, au o ușoare înclinare în jur de un grad, de la NV - SE . Comună Volovăț
Volovăț, Suceava () [Corola-website/Science/324936_a_326265]
-
de locuințe este de 2m2/locuitor. Din punct de vedere pedologic, a fost catalogat ca fiind sol brun de lunca și sol aluvionar. De asemenea, se întâlnesc și lacoviști. Că rocă de solificare întâlnim depunerile aluviale, depuneri coluviale, luturi și argile, gresii, marne. Cele mai fertile soluri sunt cele provenite din aluviuni, unde s-au depozitat solurile brune de lunca, cele mai propice pentru agricultură. Luturile și luturile nisipoase sunt prezente și au dat naștere la solurile cenușii de pădure, care
Volovăț, Suceava () [Corola-website/Science/324936_a_326265]
-
cele provenite din aluviuni, unde s-au depozitat solurile brune de lunca, cele mai propice pentru agricultură. Luturile și luturile nisipoase sunt prezente și au dat naștere la solurile cenușii de pădure, care sunt mai puțin fertile. Pe marne și argile, precum și pe depuneri aluviale s-au format lacoviștile, care au exces de umiditate și necesită lucrări de desecare. Depunerile coluviale au generat soluri coluviale humoase. Râul Volovăț este rău afluent al râului Sucevița, la rândul său fiind afluent al râului
Volovăț, Suceava () [Corola-website/Science/324936_a_326265]
-
observată ușor în teren dar elementele care fac deosebirea sunt de natură: - geologică, deoarece limita urmărește contactul litologic dintre Pietrișurile de Cândești de vârstă Cuaternar inferior (Levantin) și formațiunile subcarpatice daciene și paleogene (eocen) constituite din gresii șistoase, microconglomerate, marne, argile cu cărbuni etc.; - pedologică, pentru că această limită corespunde cu limita sudică a faeoziomurilor clinohidromorfe și cea nordică a luvosolurilor albice stagnice caracteristice platourilor piemontane; - geomorfologică prin frontul de cuestă care marchează această limită dintre Subcarpații Argeșului și piemonturile Cândești și
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]