7,924 matches
-
telefoniei mobile, activiștii anti-globalizare din țările bogate se plâng că săracii sunt "furați" de cultura lor. Dar de ce să fie pus semnul egal între cultură și sărăcie? Japonezii au trecut de la sărăcie la bogăție și ar fi greu să se argumenteze că din această cauză sunt mai puțin japonezi. De fapt, bogăția lor mai mare le-a permis să răspândească în toată lumea cunoașterea culturii japoneze. În India, pe măsură ce veniturile cresc, industria modei răspunde prin a recurge la formele tradiționale de îmbrăcăminte
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
nici început, nici sfârșit, nici vreo altă parte, și tocmai așa este nelimitarea; dar ființa nu se poate să fie ca neființa."1 Ființa poate fi deci determinată ca "Unu" și ca "Tot", și totuși să fie limitată. Pentru că, se argumentează ingenios în același text, "marginea trebuie să mărginească ceva, nu să se mărginească cu ceva... Se întîmplă astfel ca unele lucruri să fie mărginite și să se învecineze cu ceva, altele să fie mărginite, dar să nu se mărginească cu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
conducerii Bisericii ortodoxe române, Comisia parlamentară SRI propune revenirea asupra Legii arhivelor Securității care, în forma ei actuală, prevede deconspirarea informatorilor poliției politice proveniți din rândurile preoțimii. La televizor, seara, apare șefa Comisiei (Buruiană?), activistă a partidului "Romînia Mare", care argumentează proiectul de modificare a legii în felul următor: 1. După cum rezultă din sondaje, poporul român are încredere cu precădere în Biserică și în Armată. Nu se cuvine să-i zdruncinăm această încredere dând pe față numele prelaților care îi turnau
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
un Rege și un înțelept au dreptul să nu spună nimic, numai ei, de la înălțimea pe care au atins-o, se pot lepăda de cuvinte. Noi, toți ceilalți, prizonieri ai verbului, sîntem condamnați la limbuție și ne petrecem viața explicând, argumentând, ținând discursuri, descriind, plictisindu-ne și plictisindu-i pe ceilalți. După o pauză de zece minute, în "Sala Oglinzilor", are loc ședința de autografe. Regele, Regina, principesa și principele sânt instalați la o masă lungă florentină, cele patru gărzi de
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
toate aceste, puse la locul pe care-l ocupă (la începutul recenziunii), devin o strategemă. Aceste aserțiuni ar fi trebuit să urmeze în mod concludent din recenziune, nu s-o premeargă. A arunca bănuiala neștiinței înainte de-a o fi argumentat mai întîi însamnă a gratifica anticipando pe contrariul cu epitete la întrebuințarea cărora abia argumentațiunea făcută gata ne dădea un drept. Dacă noi, plătind cu aceeași monetă, am zice de pe acuma - la începutul observărilor critice - că ne permitem a bănui
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
dă de înțeles că rezumatul s-a făcut după actul original, scris pe pergament, avut în față de marele istoric. Alexandru I. Gonța aprecia că Umbrăreștii din acest document s-ar identifica cu cel din ținutul Covurluiului, de pe Horincea, fără a argumenta și proba în vreun fel opțiunea față de localizarea dată. În condițiile textului de mai sus, foarte limitat și fără nici o relație de ordin geografic și topografic, este greu de precizat dacă actul se referă, într-adevăr, la satul de pe Horincea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
răzeșești până târziu răzbat printr-o mărturie a unor țărani deveniți, între timp, dijmași la Torcești, când, la data depunerii mărturiei lor, anul 1839, în favoarea proprietăresei vecine Torceștilor aflată în judecată cu stăpânul acestei moșii, spătarul Mihalache Cantacuzino-Pașcanu, țăranii își argumentează justețea mărturiei lor, despre mersul hotarului în litigiu acum, cu informația următoare: „de la părinții noștri [...] mai vârtos că această parte de moșie mai înainte au fost în a noastră stăpânire, a lăcuitorilor din Torcești, răzășască”. Iar noi considerăm că este
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sub semnul întrebării. Or, condițiile "descoperirii", în Franța și în alte țări, a problemei ne îndeamnă la cea mai mare prudență. Aceasta este o carte scrisă de un om de știință despre problema violenței în școală. Ea va încerca să argumenteze în modul cel mai rațional cu putință, cu referințe, rezultate ale cercetărilor și aparat critic. Dar, în fața demagogiei care a acaparat subiectul, va fi totodată cartea unui cercetător înfuriat. Va fi străină de reverență și de limba de lemn. Într-
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de baze de date repetate în timp? Or, trebuie subliniat o dată în plus, cu excepția rapoartelor foarte incomplete și vechi pe care le-am pomenit, asemenea date nu existau în Franța și nu se putea răspunde într-un mod suficient de argumentat la întrebarea despre posibila creștere a violenței. Cum spunea mai sus funcționarul guineean pe care-l citam: "Faptul foarte nefericit că n-am luat trenul de la plecare ne împiedică să cunoaștem numărul gărilor prin care a trecut pe parcurs". Noi
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
securității colective, reuniți de obicei sub cupola conceptului de idealism, au același punct de plecare, din punct de vedere teoretic. În loc să diferențieze realismul de alte teorii internaționale, postulatul anarhiei diferențiază relațiile internaționale de alte discipline. Astfel că s-ar putea argumenta că realismul corespunde unei anumite combinații de categorii și postulate. Însă, din nefericire, nu toți realiștii subscriu aceleiași combinații. Într-adevăr, conceput astfel, realismul apare ca o varietate de teorii de genul "alegi ce vrei". Acest studiu preia, din actualul
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
tînărului specialist, tipologii care ca prin minune îi oferă întotdeauna posibilitatea de a alege între trei meniuri. Astfel că în Interludiu voi arăta că aceste tipologii ar trebui mai degrabă înțelese ca autoreflecții istorice ale unei discipline în criză. Voi argumenta, de asemenea, că economia politică internațională este o reacție parțial internă, parțial împotriva acelui tip de realism mai sistemic și mai restrictiv, propus de Kenneth Waltz. Aceasta explică apariția unui nou domeniu de cercetare, care este văzut fie ca subsumat
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
indirect să descoperim sensul dezbaterilor clasice și contemporane. În ce privește aceste dezbateri, conceptele nu fac parte numai din teoriile explicative, ci și din moștenirea simbolică a disciplinei (vezi conceptul de balanță a puterii sau cel de putere, de exemplu). Așa cum a argumentat foarte convingător Ole Waver (1989) nu poți da pur și simplu la o parte regulile cunoașterii practice - ele sînt înrădăcinate în cultura diplomatică (care există ca atare) și în memoria colectivă a disciplinei. Finalitatea unei mai bune înțelegeri a realismului
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
și rețeaua institutelor de cercetare făceau posibilă influența reciprocă între școlile realiste, lăsau libertate întrebărilor și curiozităților și creau noi perspective și preocupări pentru politica externă a SUA.1 Realismul funcționa ca paradigmă în măsura în care stabilea limitele cercetării "legitime". Așa cum a argumentat convingător John Vasquez, realismul a oferit un instrument fundamental de analiză pentru generații de dezlegători de enigme. Sau, ca să folosim propriile lui cuvinte, realismul "a arătat oamenilor de știință ce se cunoaște despre lume, ce nu se cunoaște despre ea
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
în privința obiectului lor empiric, ci în privința modalității specifice de abordare 2. De aceea putem distinge abordarea istorică de cea economică (adică de maximizarea individuală a valorii) sau de abordările structuraliste care sînt cîteodată calificate drept "sociologice". În această secțiune voi argumenta că nici una dintre principalele definiții clasice ale unei științe sociale nu poate servi ca model pentru definirea relațiilor internaționale ca disciplină independentă. Totuși, atunci cînd disciplina a fost recreată în America, după război, teoria sa de bază - realismul - oferea un
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
fazele ulterioare ale dezvoltării disciplinei, cînd știința politică a devenit mai științifică, scriitorii realiști au susținut diferența calitativă a relațiilor internaționale față de alte științe sociale, acestea din urmă incluzînd acum știința politică. Într-un celebru eseu, Martin Wight (1966: 17-34) argumenta că relațiile internaționale nu se supun legilor progresului, ci doar celor ale repetiției. Pentru studierea acestor trăsături repetitive, teoria politică tradițională este la fel de inutilă ca și teoriile științifice moderne, modelate în principal pe baza politicii interne. Și Raymond Aron (1962
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
că relațiile internaționale nu se supun legilor progresului, ci doar celor ale repetiției. Pentru studierea acestor trăsături repetitive, teoria politică tradițională este la fel de inutilă ca și teoriile științifice moderne, modelate în principal pe baza politicii interne. Și Raymond Aron (1962) argumentase că, pentru că nu există un echivalent utilizabil pentru ceea ce înseamnă banii în teoria economică, chestiunile internaționale sînt calitativ diferite de științele economice (vezi capitolul 3). Baza acestor afirmații era aceeași cu ceea ce va deveni principala trăsătură distinctivă în stabilirea independenței
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
are trei mari cusururi: motivația este considerată prioritară față de interese, etica față de politică și teoria față de practică. Carr considera că realismul pornește de la premise opuse. Realismul este o cercetare a consecințelor; el întîi cercetează urmările posibile ale acțiunilor și apoi argumentează în sens invers. El nu judecă politica pe baza unui proiect teoretic anterior, ci pe baza desfășurării și efectelor ei actuale. Analiza și acțiunea politică nu sînt orientate de ceea ce ar trebui să fie lumea, ci de ceea ce este ea
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
legile morale pot fi instituite printr-o raționare justă. Acceptarea oricărei divergențe extreme de interese poate fi fatală acestui postulat; așadar orice conflict aparent de interese trebuie considerat ca fiind rezultatul unui calcul defectuos." (Carr 1946: 42) În continuare, Carr argumentează că valorile sînt derivate din putere, iar etica din politică. Din moment ce lumea contemporană nu dă nici un semn că ar exista o armonie a intereselor, acest concept nu are nici un sens, ca premisă universală a gîndirii politice. De vreme ce etica derivă din
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
imitabilă" (Wolfers 1962: 156). Atenuarea anarhiei: "societatea anarhică" Dacă anti-idealismul este un criteriu definitoriu pentru a fi realist, așa numita școală engleză a relațiilor inter-naționale temperează în mod sigur acest lucru. Mai mult, Hedley Bull, probabil autorul cel mai reprezentativ, argumentează că însuși punctul de plecare al realismului, anume starea de natură așa cum o concepea Hobbes, este eronat. După ce analizează trăsăturile caracteristice date de Hobbes stării de natură, Bull respinge analogia cu sistemul internațional. El arată că nici inexistența unei reguli
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
fier, dacă, în fiecare caz în care o țară nu este la fel de puternică precum posibilele ei rivale, vacuumul de putere ar fi inevitabil umplut; sau în care orice creștere a puterii ar fi inevitabil compensată. Pe lîngă aceasta, așa cum au argumentat realiști precum Wolfers, statele nu reușesc să facă ceea ce le cere balanța puterii; și nici nu ar trebui să o facă, în condiții de împăcare și ordine legitimă. Prin urmare, din moment ce Morgenthau n-a putut demonstra necesitatea echilibrului, tot ce
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
externă sovietică este percepută ca o formă a politicii puterii, flexibilă, răbdătoare și pragmatică, cu sfere de influență intangibile. O astfel de politică nu urmează vreo considerație etică, nici nu recunoaște dreptul internațional, cel puțin în accepțiunea sa occidentală. Kennan argumentează că politicienii sovietici decid numai în urma analizei interesului și a unei reale "corelări de forțe", în sensul sovietic al termenului (vezi capitolul 6). Reacția SUA: orientarea către schimbare Din moment ce avea o explicație coerentă a comportamentului sovietic, America își putea defini
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
permite ca modelele să fie folosite într-o manieră complementară. Într-adevăr, Allison acceptă puterea explicativă a modelului I și îi apără utilitatea în toate situațiile în care sînt disponibile puține date și analistul nu are altă soluție decît să argumenteze și să gîndească în termeni de cutie neagră decizională. El insistă totuși că "modelul nu este el însuși o analiză sau o explicație completă a unui eveniment și nu poate subzista de unul singur" (Allison 1971: 255). În această interpretare
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
fi total antiraționalist, include multe elemente ale unei abordări interacționiste a negocierilor. De asemenea, critica este înșelătoare, deoarece ea lasă de înțeles că modelele lui Allison nu sînt concepute ca mecanisme euristice ale înțelegerii, ci ca teorii verificabile. Allison scria: "Argumentînd că explicațiile se constituie pe baza unor modele conceptuale implicite, această încercare nu susține cîtuși de puțin că analiștii politicii externe au dezvoltat vreo teorie satisfăcătoare, verificabilă empiric. În acest studiu termenul de model, dacă nu se fac alte precizări
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
asupra lui Kuhn (vezi cap. 1), în încercarea de a critica înțelesul parțial, și uneori inconsistent, folosit de specialiștii din domeniul relațiilor internaționale atunci cînd descriau disciplina ca o dispută a paradigmelor (expresie inventată de Michael Banks). Ceea ce doresc să argumentez aici este că disputa paradigmelor nu aduce la iveală diferențe teoretice de nedepășit. Mai degrabă am putea spune că principalul său efect a fost fixarea unui moment istoric din dezvoltarea disciplinei într-o serie de categorii presupuse imuabile. Deși la
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
cărți, anume că dezbaterile teoretice au fost animate de legătura implicită dintre orizontul disciplinei și realism: definind în mod diferit granițele disciplinei, ei amenințau realismul, după cum spuneau mulți realiști. Așa că lucrarea lor a fost luată, în mod greșit după cum voi argumenta mai tîrziu drept parte a unei paradigme total diferite, numite în egală măsură pluralism sau liberalism. Keohane și Nye au rezervat un loc important înțelegerii realiste a schimbării, pentru exact aceleași condiții în cadrul cărora aceasta fusese formulată. Dacă ne aflăm
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]