3,256 matches
-
Ploiești. În 1968, comuna Cărpiniștea a fost desființată și inclusă în comuna Beceni, unele sate fiind comasate (satul Enculești a fost inclus în satul Beceni, satul Gura Ocii în satul Mărgăriți, satul Valea Hotarului în satul Valea Părului), iar comuna arondată din nou județului Buzău.
Comuna Beceni, Buzău () [Corola-website/Science/300796_a_302125]
-
fiind împărțită între comunele Gura Teghii (satul Varlaam și zona sa muntoasă a Masivului Penteleu), Lopătari și Brăești (restul așezărilor). Satul Piatra a fost desființat, o vreme pe teritoriul comunei Bozioru, acum dispărut fiind. În 1968, comuna Brăești a fost arondată județului Buzău, reînființat. În comuna Brăești există trei obiective clasificate în lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente de interes local. Ruinele mănăstirii Pinu, datând din secolele al XVI-lea-al XVIII-lea, de lângă satul Pinu, lângă Izvorul Pinului
Comuna Brăești, Buzău () [Corola-website/Science/300798_a_302127]
-
comuna Grădiștea. Comuna Amara conținea atunci și satul Maraloiu, transferat de la comuna Câineni. În 1950, comuna Balta Albă a fost inclusă în raionul Râmnicu Sărat din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești, în vreme ce celelalte comune au fost arondate raionului Făurei din regiunea Galați. În 1968, o nouă reorganizare administrativă a dus la actuala configurație a comunei, care a fost de atunci inclusă în județul Buzău. Pe teritoriul comunei Balta Albă există trei obiective incluse pe lista monumentelor istorice
Comuna Balta Albă, Buzău () [Corola-website/Science/300792_a_302121]
-
satul Găgeanu). Comuna Regele Carol al II-lea a revenit după sfârșitul dictaturii carliste la numele de "Cochirleanca". În 1950, comuna Cochirleanca a fost transferată la raionul Râmnicu Sărat, iar comuna Bobocu la raionul Buzău; cele două raioane au fost arondate regiunii Buzău și apoi (după 1952) regiunii Ploiești. În 1968, comuna a revenit, în componența actuală, la județul Buzău, reînființat. Tot atunci, localitățile apărute între timp Satu Nou și Câmpia (fostă Robescu) au fost incluse în satele Bobocu, respectiv Cochirleanca
Comuna Cochirleanca, Buzău () [Corola-website/Science/300805_a_302134]
-
cătunele Bălaia și Brebeanca, cu o populație totală de 2789 de locuitori. În 1931, cătunul Bălaia a căpătat numele de Andrei Bărbulescu. Cătunele Andrei Bărbulescu și Brebeanca au fost în timp integrate în satul Gherăseni. În 1950, comuna a fost arondată raionului Buzău din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, comuna a revenit la județul Buzău, reînființat, cu această ocazie satul Cremenea fiind desființat și inclus în satul Gherăseni. Patru obiective din comuna Gherăseni sunt incluse
Comuna Gherăseni, Buzău () [Corola-website/Science/300816_a_302145]
-
198 de locuitori și în el funcționau o biserică (zidită în 1884 de Panait Iordănescu și localnici) și o școală. În 1925, satul Cristinești din comuna Zgârciți a fost trecut la comuna Grebănu, aceasta numărând acum 3279 locuitori și fiind arondată plășii Orașul a aceluiași județ. Comuna Putreda era în aceeași plasă, formată doar din satul Putreda, cu o populație de 910 locuitori. În 1950, autoritățile comuniste au desființat județul Râmnicu Sărat, iar comuna Grebănu a fost arondată raionului Râmnicu Sărat
Comuna Grebănu, Buzău () [Corola-website/Science/300820_a_302149]
-
locuitori și fiind arondată plășii Orașul a aceluiași județ. Comuna Putreda era în aceeași plasă, formată doar din satul Putreda, cu o populație de 910 locuitori. În 1950, autoritățile comuniste au desființat județul Râmnicu Sărat, iar comuna Grebănu a fost arondată raionului Râmnicu Sărat din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. Anul 1964 a adus redenumirea comunei Putreda în "Livada", și a satelor Pudreda Mare și Putreda Mică, în "Livada", respectiv "Livada Mică". În 1968, la o nouă
Comuna Grebănu, Buzău () [Corola-website/Science/300820_a_302149]
-
Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. Anul 1964 a adus redenumirea comunei Putreda în "Livada", și a satelor Pudreda Mare și Putreda Mică, în "Livada", respectiv "Livada Mică". În 1968, la o nouă reformă administrativă, comuna a fost arondată județului Buzău, primind și satul Plevna; tot atunci, satul Herăști a fost inclus în satul Homești, iar satul Cristinești a fost inclus în satul Grebănu, comuna căpătând alcătuirea actuală. În comuna Grebănu se află fosta mănăstire Grebănu, construită în 1843
Comuna Grebănu, Buzău () [Corola-website/Science/300820_a_302149]
-
2 biserici. În 1925, comuna Bălănești avea 2633 de locuitori (cu satele Bălănești, Bercești, Bodromirești, Cocârceni, Cozieni, Mărculești, Tulburea, Valea Banului, Valea Epei și cătunul Fața lui Nan), în vreme ce comuna Trestia avea 2090 de locuitori. În 1950, comunele au fost arondate raionului Cislău din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. Satul Valea Iepei al comunei Bălănești a luat în 1964 denumirea de "Anini". În 1968, cele două comune au fost unite sub numele de "Cozieni", în alcătuirea actuală
Comuna Cozieni, Buzău () [Corola-website/Science/300810_a_302139]
-
funcționa o școală cu 37 de elevi și o biserică. În 1925, cele două comune se găseau în aceeași configurație și în aceeași plasă, comuna Luciu având 1113 locuitori, iar Caragele cu 860. În 1950, cele două comune au fost arondate raionului Pogoanele din regiunea Buzău și apoi (după 1952) raionului Buzău din regiunea Ploiești. În 1968, comuna Caragele a fost desființată și inclusă în comuna Luciu, care a fost arondată județului Buzău, reînființat. Două obiective din comuna Luciu sunt incluse
Comuna Luciu, Buzău () [Corola-website/Science/300822_a_302151]
-
Caragele cu 860. În 1950, cele două comune au fost arondate raionului Pogoanele din regiunea Buzău și apoi (după 1952) raionului Buzău din regiunea Ploiești. În 1968, comuna Caragele a fost desființată și inclusă în comuna Luciu, care a fost arondată județului Buzău, reînființat. Două obiective din comuna Luciu sunt incluse pe lista monumentelor istorice din județul Buzău, ambele ca situri arheologice de interes local situate în zona satului Caragele. Unul cuprinde o așezare din perioada Halstatt (secolele al XII-lea
Comuna Luciu, Buzău () [Corola-website/Science/300822_a_302151]
-
în compunere și satul Heliade Rădulescu. În 1950, comuna a fost trecută în componența raionului Râmnicu Sărat din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. Comuna Socariciu a fost la un moment dat desființată, iar satul a fost arondat comunei Ziduri. În 1964, satul a luat numele actual, de "Lanurile". În 1968 comuna Ziduri, cuprinzând și satul Lanurile, a fost transferată la județul Buzău, în structura ei actuală.
Lanurile, Buzău () [Corola-website/Science/300824_a_302153]
-
fost temporar reînființată în 1931, dar a fost la scurt timp reinclusă în comuna Glodeanu-Siliștea. În 1950, comunele au fost incluse în raionul Mizil din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, au fost unificate și arondate județului Buzău, reînființat. Trei obiective de pe teritoriul comunei Glodeanu-Siliștea sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Buzău: unul este sit arheologic, unul este monument de arhitectură și altul este monument funerar/memorial. Situl arheologic se află la sud de
Comuna Glodeanu-Siliștea, Buzău () [Corola-website/Science/300818_a_302147]
-
plasa Dumitrești a aceluiași județ. În 1931, comuna este consemnată cu numele de "Câlnău" și cu satele Cărătnău de Sus, Câmpulungeanca, Mărgăritești și Șchiopeni. În 1950, județul Râmnicu Sărat a fost desființat, iar comuna (denumită din nou "Mărgăritești") a fost arondată raionului Râmnicu Sărat din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. Satul Șchiopeni a luat în 1964 numele de "Fântânele". În 1968, regiunile și raioanele au fost desființate, iar comuna, în alcătuirea actuală, a fost inclusă în județul
Comuna Mărgăritești, Buzău () [Corola-website/Science/300827_a_302156]
-
satele Bădenii Miluiți, Bugheni, Cioranca, Movila Banului și Limpeziș, cu 1936 de locuitori. În 1931, satul Limpeziș s-a separat și a constituit o comună de sine stătătoare, și la fel și satul Bădenii Miluiți. În 1950, comunele au fost arondate raionului Mizil din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, comuna a căpătat componența actuală, după ce comuna Limpeziș a fost desființată și inclusă în comuna denumită acum "Movila Banului" după noua reședință, și arondată județului Buzău
Comuna Movila Banului, Buzău () [Corola-website/Science/300830_a_302159]
-
locuitori; aici funcționau 2 biserici (la Beșlii și Valea Ciomegei). În 1925, cele două comune era deja unificate sub numele de "Mânzălești-Mănești", cu 3565 de locuitori, cu reședința în satul Grunju și arondată aceleiași plăși. În 1950, comuna a fost arondată raionului Cărpiniștea din regiunea Buzău și apoi (după 1952) raionului Buzău din regiunea Ploiești. Comuna Mănești avea să se separe din nou, cu numele de "Beșlii", dar în 1968, ea a fost reinclusă în comuna Mânzălești, mai multe sate desființându
Comuna Mânzălești, Buzău () [Corola-website/Science/300826_a_302155]
-
de "Beșlii", dar în 1968, ea a fost reinclusă în comuna Mânzălești, mai multe sate desființându-se și fiind incluse în altele: Apostari și Reghinești în Beșlii, Bâsceni și Grunji în Mânzălești, Piatra Lungă în Jghiab. Comuna Mânzălești a fost arondată atunci județului Buzău și și-a păstrat aceeași compoziție de atunci. Trei obiective din comuna Mânzălești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Buzău, ca monumente de interes local. Toate sunt din categoria monumentelor de arhitectură: casa Stana Coman
Comuna Mânzălești, Buzău () [Corola-website/Science/300826_a_302155]
-
deja reședința comunei), Mocani și Motohani (ultimele două preluate între timp de la comuna Racovițeni), în total cu 1537 de locuitori. Din 1931, ea a luat și numele de "Murgești", satul Chiperu fiind transferat comunei Pardoși. În 1950, comuna a fost arondată raionului Râmnicu Sărat din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, la reorganizarea administrativă, s-a revenit la organizarea pe județe, dar județul Râmnicu Sărat nu a mai fost reînființat, comuna fiind transferată la județul Buzău
Comuna Murgești, Buzău () [Corola-website/Science/300829_a_302158]
-
comuna Lipia cu satele Ciobănoaia, Lipia și Odăile; comuna Gura Sărății cu satele Atârnați și Gura Sărății; comuna Monteoru cu satele Sărata-Monteoru și Sărata-Nenciulești; comuna Merei cu satele Merei, Ogrăzile, Valea Puțului-Lipia și Valea Puțului-Merei. În 1950, ele au fost arondate raionului Buzău din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1964, satul Atârnați a luat numele de "Dealu Viei". Forma acutală a luat-o comuna în 1968, odată cu reformarea organizării administrative a României comuniste, prin alipirea la
Comuna Merei, Buzău () [Corola-website/Science/300825_a_302154]
-
Sărata Monteoru și Lipia. Atunci mai multe sate au fost și comasate, satul Ciuhoiu fiind inclus în Dobrilești, Oizan și Nenciu în Ciobănoaia, Odăile în Lipia, Sărata-Nenciulești în Sărata-Monteoru, Turturești în Nenciulești, Valea Botei în Izvoru Dulce. Comuna a fost arondată județului Buzău, reînființat. Localitatea Sărata Monteoru este o stațiune balneară, cunoscută pentru băile sărate și băile de nămol de acolo. În stațiune există o unitate de tratament balnear a Ministerului Muncii, precum și mai multe locuri de cazare (pensiuni, campinguri). În
Comuna Merei, Buzău () [Corola-website/Science/300825_a_302154]
-
satul Nehoiașu a devenit capătul de linie al căii ferate Buzău-Nehoiașu, creată pentru a deservi întreprinderea de prelucrare a lemnului de la Nehoiu. În 1925, reședința comunei fusese mutată la Lunca Priporului, dar comuna își păstrase în mare parte componența, fiind arondată aceleiași plăși Buzău, având 4028 de locuitori. Comuna a fost inclusă în 1950 în raionul Cislău al regiunii Buzău și apoi (după 1952) al regiunii Ploiești. În 1968, reorganizarea administrativ-teritorială a dus la transferarea satului Nehoiașu (împreună cu Lunca Priporului și
Nehoiașu, Buzău () [Corola-website/Science/300832_a_302161]
-
Măicănești a județului Rm. Sărat. Comuna Latinu avea în componență satele Gurgueți, Latinu Nou, Latinu Vechi, Oancea și Voinești, cu 652 de locuitori; ea făcea parte din plasa Silistraru a județului Brăila. În 1950, comunele Măxineni și Corbu au fost arondate raionului Măicănești din regiunea Putna și apoi (după 1952) din regiunea Galați. În 1956, ele au trecut la raionul Brăila din regiunea Galați, raion din care făcea parte din 1950 comuna Latinu. În 1968, comunele Latinu și Corbu au fost
Comuna Măxineni, Brăila () [Corola-website/Science/300977_a_302306]
-
pentru prima dată este menționat satul „Pănești”, astăzi dispărut, sat format în jurul exploatației agricole a boierului "Petru Pană". (circa 3 kilometri Est de Lișcoteanca). Între 1931 - 1950 s-a menținut această împărțire la nivel de comune, deși ele au fost arondate la diferitele entități administrative superioare, create și desființate succesiv în această perioadă (Ținut, Județ, Plasă). Acest lucru este confirmat și de un decret al conducătorului statului, mareșalul Ion Antonescu, din 1942, care includea cele patru comune în cuprinsul plășii Ianca
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
au primit numele de "Cuza Vodă" și "Salcia Tudor", iar comuna formată de ele și satul Ariciu a primit numele de "Salcia Tudor". Această comună a înglobat în 1968 și satele comunei Gulianca, comuna rezultată și denumită "Salcia Tudor" fiind arondată județului Brăila.
Comuna Salcia Tudor, Brăila () [Corola-website/Science/300987_a_302316]
-
raionul Făurei din regiunea Galați, din care au făcut parte până în 1968. În 1964, comuna și satul General Poetaș au revenit la denumirea de "Ulmu". În 1968, comuna Jugureanu a fost desființată și inclusă în comuna Ulmu, care a fost arondată județului Brăila, reînființat. Singurul obiectiv din comuna Ulmu inclus pe lista monumentelor istorice din județul Brăila ca monument de interes local îl constituie crucile de piatră din vatra fostei biserici din satul Ulmu. Ele sunt clasificate ca monument memorial sau
Comuna Ulmu, Brăila () [Corola-website/Science/300994_a_302323]