4,476 matches
-
independența care displăcea guvernanților din Damasc. El profita și de controlul drumurilor pentru a-și crește influență și autoritatea. Drept urmare în anii 1742 și 1743 a trebuit orașul să facă față unor atacuri din partea valiului din Damasc, Suleiman Al-'Adam. Asediul din anul 1742 a durat 83 zile, si nu a putut duce la cucerirea orașului, în ciuda mijloacelor de asalt pe care le au adus asediatorii. În 1743 valiul a pornit o nouă campanie pentru a asedia Tiberias, dar când a
Tiberias () [Corola-website/Science/311769_a_313098]
-
a luat lecții de pian și vioară. Absolventa a Conservatorului Național de Muzică - București. Premiul 1 la Festivalul Internațional „Coupe d'Europe du Tour de Chant” - Belgia 1971. A jucat în trei filme românești de lung metraj: Cartierul veseliei (1964), Asediul (1970), Barieră (1972). A fost căsătorită cu Mihai Stihi, nepotul lui Mihail Sadoveanu. În urmă semnării unui contract cu casa de discuri Phonogram din Franța, se stabilește în 1975 la Paris. Se căsătorește cu francezul Maxime Dufour, patronul a două
Mihaela Mihai () [Corola-website/Science/311014_a_312343]
-
se întoarcă niciodată. A dus o luptă timp de cinci ani cu Filip al II-lea al Franței, pentru a-și recâștiga teritoriile confiscate în timpul încarcerării sale. Când a fost aproape de victorie, Richard a fost rănit de o săgeată, în timpul asediului de la Châlus-Chabrol și a murit după o agonie de zece zile. Eșecul lui Richard și datoria sa de a oferi moștenitorilor o succesiune, provocase o criză. Regiunile Anjou, Britania, Maine și Touraine l-au ales moștenitor pe nepotul său, Arthur
Casa de Plantagenet () [Corola-website/Science/310961_a_312290]
-
apropiere de mare, a fost singurul oraș-stat, care nu avea ziduri ciclopice, prin urmare, nu a fost o cetate ca Micene si Tyrint. Deoarece Grecia era predominată de munți, cea mai bună formă de transport era pe mare. Iliada expune asediul Troiei în Asia Mică de către ahei. Legenda spune că Elena, regina miceniană a orașului-stat Sparta, a fost răpită și adusă la Troia de prințul troian, Paris. Orașele-state grecești au reacționat prin trimiterea flotei pentru a ataca Troia într-o încercare
Civilizația miceniană () [Corola-website/Science/310999_a_312328]
-
cetăți din sudul Palestinei: Ascalon , Gază , Blanche-Garde, Lida și Ramleh , dându-și seama că nu le-ar mai putea deține. Richard a luat fortăreața Darum.Musulmanii au fost profund demoralizați. În scurtă vreme,Richard nu va reuși să anexeze Ierusalimul,asediul se va dovedi un eșec,însă va încheia pace cu dușmanul sau,Saladin (pe care nu l-a văzut și întâlnit personal niciodată),permitandu-le creștinilor să-și continue pelerinajele în Orașul Sfânt.
Bătălia de la Arsuf () [Corola-website/Science/311046_a_312375]
-
Asediul Acrei a fost cel mai important eveniment al cruciadei a treia, începând pe data de 28 august 1189 și terminându-se pe 12 iulie 1191, și pentru prima dată în istoria cruciadelor regele a fost nevoit să se îngrijească personal
Asediul Acrei (1189-1191) () [Corola-website/Science/311057_a_312386]
-
și cartaginezi, stabilindu-se relații de prietenie. Cetățiile grecești s-au opus acestui armistițiu, iar Pyrrhus a fost nevoit să rupă pacea și să asedieze puternica cetate cartagineză Lilybaeum (în prezent, orașul Marsala), din vest Siciliei. După două luni de asediu nereușit, acesta se hotărăște să blocheze portul fortăreței, cerând sicilienilor bani și forța de muncă. Cererile continue ale regelui Epirului îi nemulțumește grecii de pe insulă, Pyrrhus văzându-se nevoit să instaureze o dictatură militară, plasând garnizoane în fiecare oraș sicilian
Pyrrhus din Epirus () [Corola-website/Science/311223_a_312552]
-
gradul de Aluf general-maior (echivalentul gradului american de general cu 2 stele). Cum nici un grad nu fusese acordat comandanților Armatei Israeliene până la acel moment, el a devenit primul general din armata israeliană modernă. Generalul Marcus a comandat operațiile rupere a asediului Legiunii arabe (anglo-transiordaniană) asupra Ierusalimului (Asediul Ierusalimului) care dusese la înfometarea și aproape totala privare de apă a populației evreiești din orașul asediat. Drumul principal de intrare în Ierusalim era păzit de către fortul postului de poliție de la Latrun prluat de
David Marcus () [Corola-website/Science/311781_a_313110]
-
american de general cu 2 stele). Cum nici un grad nu fusese acordat comandanților Armatei Israeliene până la acel moment, el a devenit primul general din armata israeliană modernă. Generalul Marcus a comandat operațiile rupere a asediului Legiunii arabe (anglo-transiordaniană) asupra Ierusalimului (Asediul Ierusalimului) care dusese la înfometarea și aproape totala privare de apă a populației evreiești din orașul asediat. Drumul principal de intrare în Ierusalim era păzit de către fortul postului de poliție de la Latrun prluat de câtre transiordanieni de la britanici când aceștia
David Marcus () [Corola-website/Science/311781_a_313110]
-
celui de-Al doilea război chino-japonez din perioada 1937-1945 și folosit de către aliați pentru transporturi strategice din Burma în China în timpul celui de-al doilea război mondial). Transporturile de alimente, apă, soldați și echipaj militar suplimentar au dus la spargerea asediul arabilor, cu doar câteva zile înainte ca acordul de încetare a focului negociat anterior cu Națiunile Unite să înceteze la 9 iunie 1948 . Ca urmare a bătăliei de la Latrun s-a permis trecerea camioanelor și eliberarea cartierelor evreiești din Ierusalim
David Marcus () [Corola-website/Science/311781_a_313110]
-
în cadrul Imperiului Otoman. Urmează o perioadă în care conducerea internă a Transilvaniei va avea fluctuații mari, culminând cu Unirea din 1600, reușită de domnitorul român Mihai Viteazul. Această unire nu a rezistat însă numai un an. După ce de-al doilea asediu otoman al Vienei, respins de forțele combinate austriece-polone, Imperiul Otoman va intra în perioada de decădere a sa, culminând cu transformarea lui în republică, după Primul Război Mondial. Astfel, în Europa se accentua domnia unui nou imperiu, Imperiul Habsburgic. Expansiunea
Societatea medievală () [Corola-website/Science/311793_a_313122]
-
Diviziei 11 Infanterie. 1942-1944 Comandant adjunct al Corpului V Infanterie 1944-1945 General de Corp de Armată - comandantul militar al Capitalei. 1945- în rezervă 1945-1946 Rechemat și numit Inspector de Infanterie 1946-1947 în rezervă 1947 în retragere A luat parte la asediul asupra Odessei. Acțiunile ofensive ale Diviziei a 11-a, executate în zilele de 8-13 octombrie, au dat o ultimă și puternică lovitură apărării sovietice, cu efecte tactice și strategice care au silit pe inamic: să părăsească orice idee de amânare
Iosif Teodorescu () [Corola-website/Science/311954_a_313283]
-
80 alin. 1. Președintele dispune de importante prerogative: prezidează Consiliul Suprem de Apărare a Țării; este comandantul suprem al forțelor armate; poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parțială sau generală a forțelor armate; instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgență etc. Președintele este garantul unității țării: sintagma unitatea țării trebuie să fie raportată, în special, la caracterul unitar al statului român. Orice acțiune, indiferent de ce natură ar fi aceasta, prin care s-ar afecta caracterul unitar
Funcțiile Președintelui României () [Corola-website/Science/311388_a_312717]
-
bizantin din dinastia macedoneană. A domnit între anii 963-969. Nicefor Phokas s-a remarcat mai intâi ca un strălucit general obținînd catva victorii. Astfel în cursul verii anului 960, Phokas ataca Creta (insulă) în fruntea unei flote importante. După un asediu extrem de dur și prelungit pe parcursul întregii ierni trupele sale ocupau, în martie 961,Chandax (Candia), capitala insulei. Creta trecea din nou sub stăpânirea bizantină, după ce aproape un secol și jumătate aparținuse arabilor și constituise cel mai important punct de sprijin
Nicefor al II-lea Focas () [Corola-website/Science/311404_a_312733]
-
în Asia. Aici ofensiva va fi încununată de un și mai mare succes. Vor cădea pe rând Azarba în Cilicia, Germaniceea atât de disputată, Raban și Duluk în decembrie 962, Alepul capitala lui Saif ad Daulah, era ocupată după un asediu dificil. Pe plan intern abandonează sprijinul acordat țăranilor datorită nevoi de stratioți greu înarmați. În plan social încearcă să oprească dezvoltarea mari proprietăți ecleziastice. Astfel legea din 964 permite doar donații în bani către lăcașurile sfinte existente. Pe plan militar
Nicefor al II-lea Focas () [Corola-website/Science/311404_a_312733]
-
și de Murat, astfel că este curând înlocuit cu Ney. În timpul campaniei din Saxa (1813), mareșalul prinț de Eckmühl este singurul comandant francez care rămâne neînvins, apărând Dresda și păstrând controlul orașului Hamburg pentru mai mult de 1 an, în ciuda asediului forțelor aliate. Doar după ce Napoleon abdică și noul suveran francez, Ludovic al XVIII-lea al Franței, îi ordonă să predea poziția, consimte să evacueze orașul (27 mai 1814) pentru a se întoarce cu trupele sale în Franța. Davout nu agreează
Louis Nicolas Davout () [Corola-website/Science/311449_a_312778]
-
punct de observație, de loc de tragere și de ultim refugiu dacă restul cetății a fost ocupat de inamic. El este turnul principal, bine întărit, al unei fortificații medievale, al cărui rost de ultim punct de refugiu în cazul unui asediu îndelungat, era obligatoriu dublat de funcția sa locativă, servind în general și ca reședință a stăpânului (seniorului) castelului. Turnul-donjon se prezenta ca o construcție unghiulară sau circulară, dezvoltată în special pe axa verticală, de regulă cu forma parter și două-patru
Donjon () [Corola-website/Science/311468_a_312797]
-
apoi comanda brigăzii a 2a a diviziei Kléber. Odată debarcat în Egipt, Lannes se remarcă în timpul bătăliilor de la Alexandria și Rozetta, apoi, din februarie 1799 primește comanda unei divizii și iese în evidență în timpul Campaniei din Siria, în special la asediul de la El-Arisch și la bătălia de la Jaffa. În timpul sângeroasei remize de la Saint-Jean-d'Acre, este rănit grav la cap și este salvat doar de intervenția chirurgicală miraculoasă a doctorului Larrey. Din cauza acestei răni, generalul își va ține toată viața capul înclinat
Jean Lannes () [Corola-website/Science/311471_a_312800]
-
a fost cel mai înalt rang militar al imperiului. Unul dintre primii cu acest rang majorat a fost contele Johann von Aldringen (1588-1634), successorul contelui Johann von Tilly ca feldmareșal pe 13 octombrie 1632, căzut la apărarea orașului Landshut împotriva asediului [[Suedia|suedez] în ziua de 22 iulie 1634. În timpul [[Imperiul Austriac|Imperiului Austriac]] acest rang a fost acordat doar rareori unor eroi de război, ca de exemplu contelui [[Josef Radetzky]]. Odată cu crearea [[Austro-Ungaria| Austro-Ungariei]] în 1867 au fost înregistrați la
Feldmareșal () [Corola-website/Science/312360_a_313689]
-
Friedrich Wilhelm]] și [[Prințul Friedrich Karl al Prusiei]] au fost numiți ca primii din casa regală prusească feldmareșali în timpul [[Războiul franco-german|Războiului franco-german]], scurt timp înaintea proclamări Imperiului German al 2-lea. Primul a fost onorat cu acest titlu după asediul [[Paris]]ului, celălalt pentru victoria decisivă împotriva Franței în [[Bătălia de la Gravelotte]]. Până la sfârșitul imperiului al 2-lea au existat mulți generali de acest grad, cei mai renumiți au fost [[Karl von Bülow]], [[Paul von Hindenburg]], [[Anton Ludwig August von
Feldmareșal () [Corola-website/Science/312360_a_313689]
-
Maréchal de France]]. Primul Mareșal al Franței a fost Albéric (Alberich) Clément, domn de Le Mez (n. pe la 1165 - d. 3 iulie 1191, [[Acra]]), numit în anul 1090 de către regele [[Filip al II-lea al Franței]]. Generalul a căzut pe când [[Asediul Acrei (1189-1191)|Acra]] a fost asediată. După ce gradul de Mareșal al Franței a fost abolit pe timpul [[Revoluția franceză|Revoluției Franceze]] în anul 1793, Napoleon l-a introdus din nou întra doua zi după proclamarea [[Primul Imperiu Francez|Primului Imperiu Francez
Feldmareșal () [Corola-website/Science/312360_a_313689]
-
săi recenți se îndoiește însă că ar fi absolvit facultatea. În perioada războiului franco-prusac din 1870-1871, Le Bon s-a înrolat în serviciul sanitar al armatei și, în noiembrie, a luat parte la bătălia de la Champigny pentru apărarea Parisului. În timpul asediului Parisului, Gustave Le Bon a comandat câteva brigăzi de evacuare a răniților, fiind distins pentru activitatea sa cu gradul de cavaler al Legiunii de Onoare. După terminarea asediului a avut loc insurecția Comunei din Paris. Execuțiile sumare, violurile, rechizițiile forțate
Gustave Le Bon () [Corola-website/Science/312365_a_313694]
-
noiembrie, a luat parte la bătălia de la Champigny pentru apărarea Parisului. În timpul asediului Parisului, Gustave Le Bon a comandat câteva brigăzi de evacuare a răniților, fiind distins pentru activitatea sa cu gradul de cavaler al Legiunii de Onoare. După terminarea asediului a avut loc insurecția Comunei din Paris. Execuțiile sumare, violurile, rechizițiile forțate, furturile și distrugerile provocate de insurgenți au generat aversiunea lui Le Bon împotriva mulțimilor și a violenței pe care a manifestat-o toată viața. În momentul în care
Gustave Le Bon () [Corola-website/Science/312365_a_313694]
-
este întărită și înfrumusețată în stilul Renașterii, totodată adăugându-i-se bastioanele externe. În curtea interioară se văd până azi unele profile de piatră artistic sculptate, de la apartamentele princiare situate la etaj. Turcii au ocupat cetatea în anul 1552, după asedii repetate, iar în 1595 a fost recucerită de către Borbély György - căpitanul lui Ștefan Bathori - ajungând în custodia domnitorilor din Ardeal. Moise Secuiul - conducătorul luptei de rezistență împotriva ocupației austriece, întruchipat de către generalul Gheorghe Basta - după ce a fost înfrânt lângă Teiuș
Cetatea Șoimoș () [Corola-website/Science/312428_a_313757]
-
un pact de schimb cu pașa Bektaș din Timișoara, cedând castrul pentru cetatea din Kladovo. În 1599-1600 trece sub stăpânirea lui Mihai Viteazul. Castrul a fost eliberat definitiv de sub dominația turcească abia în anul 1688. Stricăciunile din timpul și după asediu nu au mai fost remediate niciodată, fortificațiile intrând în paragină. Nici pentru conservare nu s-au mai luat măsuri. În secolul al XVIII-lea pierde treptat importanța militară, ca urmare a perfecționării altileriei. În 1784, în apropierea ei s-au
Cetatea Șoimoș () [Corola-website/Science/312428_a_313757]