10,834 matches
-
deosebit în procesul de socializare. Buna integrare în sânul său asigură individului confort psihologic. S-a demonstrat că relațiile armonioase cu ceilalți conduc la o stimă de sine ridicată, la dorința de a coopera, și contribuie la creșerea nivelului de aspirație, în vreme ce izolarea corelează cu anxietate, slabă stimă de sine, sentimente ostile față de colegi, comportament agresiv, atitudini negative față de școală. Toate acestea dezvăluie și o a doua funcție a grupului-clasă, aceea de securitate Ă el se constituie într-un mediu prielnic
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
școlar, care pare să marcheze în mod fundamental comportamentul elevilor, o constituie omogenitatea sa. Într-adevăr, spre deosebire de alte tipuri de grupuri sociale, grupul educativ are o compoziție relativ omogenă, cel puțin din punctul de vedere al vârstei, nevoilor, intereselor și aspirațiilor. Cu privire la acest aspect, I. Radu scrie: „Când se instituie Ă la început de ciclu școlar Ă o clasă de elevi, evenimentul nu apare ca o însumare de opțiuni individuale, ci mai curând ca o decizie administrativă, care urmărește să asigure
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
491). O astfel de definiție pune accentul pe aspectele pozitive ale structurării competive a clasei, aspecte ce nu pot fi contestate, mai ales pentru situațiile de competiție moderată. „Competiția, continuă aceiași autori, stimulează efortul și productivitatea individului, promovează norme și aspirații mai înalte, micșorează distanța dintre capacitate și realizări” (p. 492). Cu toate acestea, trebuie remarcat că meritul cel mai însemnat al situațiilor de competiție, cel legat de motivația elevilor, poate fi pus la îndoială. Implicarea emoțională intensă în activitățile de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
este mai mare. În cazul în care obțin rezultate slabe își pierd orice interes pentru activitățile din clasă; se plictisesc și sunt mai agresivi și mai înclinați să lipsească nemotivat. Anchetele realizate au pus în evidență faptul că ei au aspirații școlare reduse și că socotesc într-o măsură mai mică frecventarea școlii ca o premisă pentru împlinirea profesională. Mai mult, s-a arătat că această relație de determinare devine tot mai pregnantă pe măsură ce crește nivelul de școlarizare. Ca să atenuăm gravitatea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
să se constituie. O psihologie socială a educației riguros științifică și în același timp aplicabilă nu poate să se nască decât din conlucrarea cercetătorilor cu profesorii, colaborare ce ar oferi acestora din urmă prilejul de a-și mărturisi dificultățile și aspirațiile. ÎNTREB|RI:tc "ÎNTREB|RI\:" 1. Care sunt diferențele între abordarea psihologiei asupra educației și abordarea psihologiei sociale? 2. Enumerați caracteristicile clasei de elevi care o recomandă drept grup primar. 3. Comparați structura de scopuri cooperativă a clasei cu structura
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și intensificarea controlului extern, o face neatractivă pentru bărbați. Multe cercetări evidențiază faptul că această meserie pare să convină mai bine femeilor, capabile să accentueze dimensiunea expresivă și afectivă. Salariile mai puțin ridicate îndepărtează, de asemenea, pe bărbații care au aspirații înalte. Se mai adaugă și faptul că meseria de profesor oferă o redusă perspectivă de carieră, în sensul clasic al termenului, presupunând numai puține diferențe între debutanți și cei cu experiență. Meseria de profesor nu se poate schimba cu ușurință
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
legături cu alți oameni de știință sunt evidențiate pe larg în primele sale caiete (Gruber, 1974/1981; Keegan și Gruber, 1983). Pe parcursul acestei lucrări am făcut aprecieri aparent contradictorii. Pe de o parte, creatorul își fixează un nivel înalt de aspirații și se așteaptă sau, cel puțin, aspiră la o creație eficientă, la o contribuție semnificativă. Totuși, beneficiul eforturilor de o viață poate părea neînsemnat. În unul dintre caietele sale de început, Darwin a descris cu resemnare această dilemă: Să menționăm
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
culturale pun accentul pe aptitudinile muzicale, altele se concentrează asupra ingineriei sau a tehnologiei. Aceste tradiții ajută la concentrarea interesului copilului asupra unui anumit domeniu, creînd, astfel, condițiile preliminare ale viitoarelor inovații. Capitalul cultural al unei persoane este alcătuit din aspirațiile legate de învățământ ale părinților, cunoștințele de alt tip decât cel intelectual pe care le primește acasă, școala vieții pe care i-o oferă familia și comunitatea. În plus, implică ocaziile de a învăța, care includ școala, existența unor îndrumători
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
muzicale etc. Chiar și în familiile foarte sărace, faptul că părinții le citesc copiilor diferite cărți se pare că îi ajută pe copii să se implice în activități intelectuale și să se rupă de condițiile defavorabile (Beatie și Csikszentmihalyi, 1981). Aspirațiile părinților la atingerea unui anumit nivel de educație sunt o componentă importantă a capitalului cultural pe care îl are un copil. Alt aspect important al mediului sociocultural care se leagă de creativitate este accesul copilului la aria de specialitate. În
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
eugeniste au fost puse În practică. Discuția din cuprinsul acestei cărți dezvăluie discrepanța dintre credința nezdruncinată a reformatorilor În capacitatea statului de a mobiliza și controla resurse umane și ineficiența practică a instituțiilor statului În implementarea ambițioaselor planuri eugeniste. Cu toate că aspirațiile eugeniștilor nu se regăsesc la nivelul implementării politicilor, legile inițiate de aceștia și reformele În domeniul educației au avut consecințe pe termen lung care, deși greu de decelat la prima vedere, după o cercetare aprofundată, devin vizibile inclusiv În realitatea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În care interesul pentru eugenie nu s-a dezvoltat În paralel cu o schimbare politică de cea mai mare importanță, așa cum a fost cazul formării României Mari, când o națiune s-a Întemeiat peste noapte, fără să țină seama de aspirațiile părților sale constituente. În Franța, Germania, Anglia și Statele Unite, ideile eugeniste s-au referit la crize observate În dezvoltarea unor populații care aveau deja un sentiment al identității naționale bine definit. Dacă au Încercat să redefinească această identitate, eugeniștii au
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
dezbatere teme cunoscute de publicul larg. Acesta a fost În special cazul Germaniei, unde după primul război mondial discursul public despre identitatea germană era dominat de un sentiment de malaise 21. Acolo Însă, eugeniștii au Încercat să ofere soluții pentru aspirații distruse și nu să construiască semnificații identitare pline de promisiunea necunoscutului, așa cum au făcut eugeniștii români, imediat după război. Din acest punct de vedere, susținătorii români ai eugeniei au devenit părtași la o politică de construire a identității care era
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
locuitori ai țării, În urma căruia Își mărea teritoriul cu 40%, prin anexarea unor porțiuni din fostul Imperiu Rus și din Austro-Ungaria - Transilvania, Banatul, Bucovina și Basarabia. La fel ca alte state europene nou create, România se afla la răscrucea dintre aspirațiile naționaliste Împlinite și provocările viitorului. Intelectualii și politicienii erau În căutarea mijloacelor de a integra propria țară În Europa și de a crea un stat modern care să conserve, În același timp, particularitățile culturii naționale tradiționale cu aroma sa de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
nu se potrivește nici cu firea noastră și nici cu aspirațiunile noastre ca neam76. Printre atributele „naturale” ale românilor se numărau modestia, valorile creștine și disponibilitatea de a asimila trăsăturile superioare ale grupurilor din jurul lor, În același timp În care aspirațiile românilor rămâneau limitate la potențarea calităților naturale ale națiunii. Discuția precaută pe care Moldovan o dezvoltă pe marginea rasismului german poate să reflecte nesiguranța unui observator străin, martor al Începutului politicilor antisemite ale celui de-al Treilea Reich. În același
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de care dispunea un stat aflat la Începuturi, precum România. Negulescu susținea Însă că acești intelectuali aveau, În același timp, responsabilitatea de a se integra În societate și de a găsi o modalitate de a-și urma și chiar realiza aspirațiile. Statul oferea oportunități, dar nu promitea - și nici nu ar fi trebuit să promită - siguranța intelectuală a fiecărui intelectual. Critica liberală susținută de Negulescu punea și ea accentul pe necesitatea ca indivizii să Își asume mai multă responsabilitate, dar Într-
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Promotorii reformelor eugeniste considerau că tocmai aceste imagini romanțate ale orașului, indiferent de sursa lor, erau cauza valului crescând de migrație către oraș a femeilor tinere și singure. De asemenea, tot ei susțineau că același val de migrație, motivată de aspirațiile către dragoste romantică, aventură și bunuri materiale, influențase semnificativ creșterea dramatică a prostituției după primul război mondial 69. Perspectiva expusă mai sus trădează Însă o prejudecată de clasă, pe care adepții eugeniei o cultivau, paradoxal, exprimându-și În același timp
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
au fost Înregistrate 500 de astfel de plângeri 36. Însuși faptul că autoritățile centrale din Ministerul Sănătății erau chemate să rezolve multe din neînțelegerile dintre oficialii sanitari locali și alți angajați guvernamentali arată că descentralizarea efectivă era mai degrabă o aspirație decât o realitate. De fapt, atâta timp cât administrația centrală avea ultimul cuvânt, chiar și În probleme locale, multe dintre deciziile care ar fi trebuit adoptate relativ rapid, dacă ar fi rămas În plan local, se transformau În lungi dispute Între oficialii
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
unei noi reforme prin care a fost reorganizat Ministerul Sănătății, atribuțiile sale fiind definite explicit În termeni de protecție a sănătății familiei și a patrimoniului biologic național 73. Această nouă lege Încerca să reînvie spiritul legii din 1930, dar cu aspirații mai modeste În privința capacității ministerului de a determina schimbări de profunzime Într-un timp foarte scurt. O reformă mai importantă adoptată În timpul dictaturii de scurtă durată a lui Carol al II-lea a fost crearea unui program numit Serviciul Social
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
scop Înlocuirea tehnocraților „burghezi” cu aparatciki credincioși. Chiar și În aceste condiții, unele dintre politicile noului regim, În special cele care acordau o finanțare semnificativă programelor de medicină preventivă și care introduceau forțat practica medicală la sate, Împlineau, de fapt, aspirații eugeniste, cu toate că scopurile lor erau foarte diferite. În timpul celei de-a doua jumătăți a secolului, politicile din sistemul de sănătate au avut ca obiectiv mai degrabă creșterea cantității serviciilor oferite decât a eficienței lor. Moștenirea acestei orientări continuă și astăzi
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
înțelegem. În epoca noastră, în societățile care se vor democratice, egalitatea a devenit o valoare dominantă. Egalitarismul este atât de adânc ancorat în spirite, încât, de fiecare dată, egalitatea este presupusă a fi justă, în timp ce inegalitatea trebuie să fie justificată. Aspirațiile către galitate foarte larg răspândite se bazează pe trei principii, care, în chiar ambiguitatea lor, sunt parțial contradictorii. Primul este cel al meritului: el vizează egalitatea în privința acordării salariilor și pretinde o retribuție adecvată meritului dovedit. Al doilea este principiul
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
se detașeze de masă. Principiul retribuirii echitabile a meritului ține de o logică opusă. Pe el se fondează ideea de meritocrație ce corespunde întru totul noțiunilor de excelență și de preeminență a celor mai buni. Pentru a rămâne compatibil cu aspirația către egalitate, principiul meritului implică totuși egalitatea șanselor la început de drum despre care nu se poate spune că a fost vreodată o realitate faptică, ținând cont de mecanismele reproducerii sociale la a cărei punere în evidență sociologia a contribuit
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
pe ce se bazează puterea lor și în ce scop este utilizată pentru a ajunge la diferite domenii funcționale care definesc elitele funcției. Printre acestea, unii autori disting în mod special elitele reprezentării. Îndatorirea lor fundamentală o reprezintă dorințele și aspirațiile anumitor grupuri (Schluchter, 1963, p. 255). Este vorba despre îndeplinirea unei funcții, dar a uneia de un tip deosebit. Într-adevăr, de la o elită de reprezentare se așteaptă ca ea să scoată la lumină interesele latente ale unui grup, să
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
cum se confruntă două obiective parțial contradictorii: pe de o parte, dorința de a beneficia de experiența unor oameni aflați de multă vreme pe posturi; pe de altă parte, voința de a nu lăsa experiența și simțul politic să înăbușe aspirațiile democratice și inovatoare (Putnam, 1976, pp. 65-69). Modurile de recrutare și caracteristicile elitei Modurile de recrutare a elitelor influențează funcționarea instituțiilor din mai multe puncte de vedere. Mai întâi, trebuie remarcat un element de selecție. Pentru a decide care sunt
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
să ne hrănim sufletul Întru acea nevoie a prețuirii și a respectului reciproc. Trebuie să vedem În această nevoie semnul cel mai revelator al faptului că spiritul omenesc nu se poate lipsi de perspectiva morală asupra Înțelesului existenței sale, că aspirația către desăvîrșire este expresia sacrului din noi, a acelui sîmbure de divinitate cu care am fost Înzestrați fiecare și despre care poetul spunea atît de frumos: „Unul e În toți, tot astfel precum una e În toate.” Avem datoria de
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
invers: de la efecte la cauze, de la rezultate la planurile inițiale de acțiune, fapt care permite realizarea unor corecții, modificări sau confirmări ale ipotezelor de pornire. În plan afectiv și moral, reversibilitatea permite realizarea procesului empatic de transpunere În trăirile și aspirațiile altuia, facilitînd astfel schimburi echilibrate nu numai de idei, ci și de sentimente; de asemeni, se evită astfel apariția unei tendințe egoiste de a considera că ai numai drepturi, nu și datorii În comunitatea În care trăiești. * „Mă plictisește să
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]