4,177 matches
-
get-buget ori coloniști de toate națiile, mai fiecare cu o „poveste” a sa, tragică sau grotescă, stranie sau absurdă. În sfârșit, stă într-un progres notabil al proceedelor narative și descriptive - memorabile sunt descrierea Obiului revărsat, a tărâmului arctic cu aurora sa boreală, a taigalei, adevărat poem în proză -, în mânuirea dialogului, în folosirea altor registre, precum jurnalul intim, scrisoarea, documentul „oficial”. Valoarea panoului e minată, totuși, de o serie de episoade cvasiidentice sau nesemnificative, cu personaje neindividualizate ori, pur și
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
din Oradea. Este fondator și președinte al Societății Oamenilor de Știință și a Scriitorilor, întemeiată la Oradea în 1992 și devenită în 2002 Academia de Științe, Literatură și Arte. Tot la Oradea înființează și conduce Editura Cogito, precum și revistele „Unu”, „Aurora” și „Aletheia”. Debutează în 1974 la ziarul „Crișana” cu poezii, iar editorial cu volumul de versuri Semnul mișcării, apărut în 1986. E prezent în „Familia”, „Viața militară”, „Îndrumătorul cultural”, „Cele trei Crișuri”, „Cetatea Bihariei”, „Contemporanul”, „Tomis”, „Apostrof”, „Poesis”, „Convorbiri literare
ŢEPELEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290149_a_291478]
-
omonimă a lui Marin Simionescu-Râmniceanu, la „Rampa”, în 1915, colaborând și la „Revista noastră”, „Sclipiri”, „Progresul”, „Hiena”, „Contimporanul”, „Facla” și „Facla literară”, „Mișcarea”, „Muncitorul”, „Propilee literare”, „Vlăsia”, „Cuvântul”, „Parlamentul”, „Opoziția”, „Curentul”, „Vremea”, „Revista politică” ș. a. Se numără printre redactorii de la „Aurora”, „Adevărul” (unde a fost și prim-redactor), conduce „Cuvântul liber” (1933-1936), cotidianul „Jurnalul” (1939-1940), „Jurnalul de dimineață” (1944). A crezut cu sinceritate în adevărata democrație, detașându-se, răspicat, în publicistica lui, de comunism. Scrie, de asemenea, la „Excelsior”, „La zid
TEODORESCU-BRANISTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290143_a_291472]
-
TITA, Ștefan (14.VIII.1905, București - 1.IX.1977, București), poet, prozator, dramaturg și gazetar. Urmează studii de medicină și drept, fără a le finaliza. Va fi redactor-șef la „Aurora”, secretar de redacție la „Adevărul literar și artistic” și secretar general în Ministerul Artelor (1946-1948). Debutează în 1918, la „Biblioteca copiilor și a tinerimii”, cu poezie, iar editorial cu „romanul” Avantajul de a fi câine, apărut în 1938. Scrie la
TITA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290198_a_291527]
-
la „Adevărul literar și artistic” și secretar general în Ministerul Artelor (1946-1948). Debutează în 1918, la „Biblioteca copiilor și a tinerimii”, cu poezie, iar editorial cu „romanul” Avantajul de a fi câine, apărut în 1938. Scrie la publicații de stânga - „Aurora”, „Adevărul”, „Cuvântul liber”, „Șantier”, „Reporter”, „Dimineața”, „Facla”, „Libertatea” ș.a. -, iar după război e prezent în „Urzica”, „Contemporanul”, „Teatrul”, „Almanahul literar”, „România literară” ș.a. Stângismul lui T. pare să fie rezultatul unei opțiuni asumate. Încă din prima carte, Avantajul de a
TITA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290198_a_291527]
-
Comitetului permanent, Comitetului electoral, Comitetului școlar, Comițiului agricol și al altor comitete și comiții TACHE FARFURIDI, avocat, membru al acestor comitete și comiții IORDACHE BRÂNZOVENESCU, asemenea NAE CAȚAVENCU, avocat, director-proprietar al ziarului Răcnetul Carpaților, prezident fundator al Societății enciclopedice cooperative "Aurora economică română" IONESCU, institutor, colaborator la acel ziar și membru al acestei societăți POPESCU, asemenea GHIȚĂ PRISTANDA, polițaiul orașului UN CETĂȚEAN TURMENTAT ZOE TRAHANACHE, soția celui de mai sus UN FECIOR ALEGĂTORI, CETĂȚENI, PUBLIC În capitala unui județ de munte
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
scoate hârtia din plic.) Venerabile domn, în interesul onoarii d-voastre de cetățean și de tată de familie, vă rugăm să treceți astăzi între orele 9 jum. și 10Êa.m. pe la biuroul ziarului "Răcnetul Carpaților" și sediul Societății Enciclopedice Cooperative "Aurora Economică Română" unde vi se va comunica un document de cea mai mare importanță pentru d-voastră... Al d-voastre devotat, Cațavencu, director-proprietar al ziarului "Răcnetul Carpaților", prezident fundator al Societății Enciclopedice-Cooperative "Aurora Economică Română"..." Ei? Ce document? Trahanache: Ai
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Răcnetul Carpaților" și sediul Societății Enciclopedice Cooperative "Aurora Economică Română" unde vi se va comunica un document de cea mai mare importanță pentru d-voastră... Al d-voastre devotat, Cațavencu, director-proprietar al ziarului "Răcnetul Carpaților", prezident fundator al Societății Enciclopedice-Cooperative "Aurora Economică Română"..." Ei? Ce document? Trahanache: Ai puțintică răbdare! Să vezi... M-am gândit: să nu mă duc... să mă duc... să nu mă duc... ia, numai de curiozitate, să mă duc, să văz ce moft mai e și ăsta
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Puteți, d-lor, să întrerupeți, pentru că eu am tăria opiniunilor mele... (reintrând în tonul discursului și îngrășând mereu vorbele) și... și... finanțiară. (Aplauze prelungite.)... Da, suntem ultra-progresiști, da, suntem liberschimbiști... Or... conduși de aceste idei, am fundat aci înorașul nostru "Aurora Economică Română", soțietate enciclopedică-cooperativă, independentă de cea din București... pentru că noi suntem pentru descentralizare. Noi... eu... nu recunosc, nu voi să recunosc epitropia bucureștenilor, capitaliștilor, asupra noastră; căci în districtul nostru putem face și noi ce fac dânșii în al
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
al rumorii provocate de intrarea lui Pristanda și a Cetățeanului turmentat, și-a consultat hârtiuțele, cu ton predomnitor) Fraților, iată ce spun statutele soțietății noastre la art. I iu: "Se formează în urbea noastră o soțietate enciclopedică-cooperativă cu numele de "Aurora Economică Română". Scopul societății este ca România să fie bine și tot românul să prospere!" Cetățeanul: (care, de la intrare, a venit șovăind până la mijloc și s-a turnat pe un scaun în fața tribunii, se scoală și ridică mâna) Și eu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
ridică mâna) Și eu sunt! (sughite rău; râsete, rumoare.) Trahanache: A! (sculându-se peste masă.) Ce? Ce ești d-ta, stimabile?... Cetățeanul: (sughițând) Mă cunoaște d. Nae... (arată spre Cațavencu.) Cioclopedică... (râsete, rumoare.) Cațavencu: (nervos) Ce? Cetățeanul: Română!... (râsete; sughite.) Aurora!... (sughite; râsete, rumoare din ce în ce mai mare.) Trahanache: (nervos și el, cătră adunare, clopoțind) Faceți tăcere, stimabile!... (cătră Cetățeanul turmentat.) Cum? Cetățeanul: (șovăind) Cioclopedică! (sughite.) Comportativă! (sughite.) Iconomie! (sughite.) Soțietate care va să zică... (râsete și rumoare mare.) Ionescu: E turmentat!... Popescu: E tun! (grupul
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Gambetta". Pe lângă ocupația de avocat, este și directorul ziarului "Răcnetul Carpaților". Reprezintă tipul demagogului și reprezentantul unei adevărate școli de frazeologie patriotardă, despre care Titu Maiorescu spunea că este boala numită "lipsă de idei". Fondator și președinte al Societății Enciclopedice "Aurora Economică Română", prescurtată sugestiv AER, desfășoară o activitate intensă în oraș, în ambiția sa nemărginită de a parveni, de a ajunge în fruntea județului: "vreau ce mi se cuvine după o luptă de atâta vreme, vreau ceea ce merit în orașul
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
memoriile pe care vi le-am adresat până acum dvs. și soției dvs. n-a ajuns probabil la destinație, pentru că eu n-am primit nicio confirmare și niciun răspuns la ele. Sunt căsătorit de doi ani de zile cu Ioniță Aurora și am depus formularele pentru plecarea definitivă din țară, în Austria, la data de 9 ianuarie 1980. Doresc ca măcar pe această cale să vă aduc la cunoștință situația mea, extrem de dificilă, în care am ajuns și care avansează în
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
de datoria fiecăruia să ridice glasul în apărarea acestei părți din patrimoniul cultural al întregii Europe. Fiecare efort individual este atât bine-venit, cât și foarte folositor. Vă alăturați și dumneavoastră eforturilor noastre? Au apărut: Pavel Câmpeanu Ceaușescu, anii numărătorii inverse Aurora Liiceanu Rănile memoriei. Nucșoara, rezistența din munți Cristian Vasile Istoria Bisericii Greco-Catolice sub regimul comunist, 1945-1989. Documente și mărturii Robert D. Kaplan Iarnă la Mediterana. Tunisia, Sicilia, Dalmația și Grecia Dorin Dobrincu, Constantin Iordachi (editori) Țărănimea și puterea. Procesul de
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
A. Toma, Eugen Jebeleanu, Nina Cassian, Mihai Beniuc, Maria Banuș, Veronica Porumbacu, Dan Deșliu, Nicolae Tăutu, Petru Rezuș, George Lesnea, Mihu Dragomir, Vlaicu Bârna, Vladimir Colin, Traian Coșovei, Ion Brad, Petru Vintilă, Andrei Ciurunga, Mihai Codreanu, Agatha Grigorescu-Bacovia, Vasile Nicolescu, Aurora Cornu, Florin Mugur, Teodor Vârgolici, Paul Anghel, Alexandru Andrițoiu, Ilie Purcaru ș.a. Readucerea în atenția contemporaneității, la centenarul nașterii sale, a poeziei lui Eminescu nu e altceva decât o nouă mistificare. Articole ca Eminescu citit astăzi (Geo Șerban), Viața lui
FLACARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287012_a_288341]
-
cugetări moralizatoare - într-un limbaj cam învechit - asupra teatrului („oglindă pentru apucăturile firii”) și a menirii lui de „școală a societății” (Teatrul și menirea lui). A publicat versuri în „Revista societății «Tinerimea română»”, „Album macedo-român”, „Cronica”, „Zorile” și în almanahul „Aurora”, scos de el în 1881. Un volum, Poezii. Florile primăverei (1879), cu elegii, fabule, epigrame, este semnat George Garbiniu. A mai semnat G. Odoleanu. Cugetările superficiale și plângătoare (Eternul de ce?, Toate trec), tenta moralizatoare dominantă (Geniul și sărăcia, Lampa și
GARBEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287167_a_288496]
-
Folclor literar românesc, București, 1976, 218-227; Dicț. lit. 1900, 276-277; Lucia Cireș, Introducere la Lucia Cireș, Lucia Berdan, Descântece din Moldova, Iași, 1982; Ovidiu Bârlea, Folclorul românesc, II, București, 1983, 7-59; Ștefania Cristescu, Descântece din Cornova - Basarabia, Providence (SUA), 1984; Aurora Liiceanu, Povestea unei vrăjitoare, București, 1996; Elena Florica Laurențiu, Privirea lui Orfeu sau Puterea descântecului, București, 1997; Nicoleta Coatu, Structuri magice tradiționale, București, 1998; Sanda Golopenția, Desire Machines. A Romanian Love Charms Database, București, 1998; Antoaneta Olteanu, Ipostaze ale maleficului
DESCANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286736_a_288065]
-
și 1864, Academia de Drept din Sibiu. Din 1864 s-a stabilit ca avocat la Făgăraș, devenind conducătorul opoziției politice din localitate. Activitatea publicistică, începută încă de când era la Blaj, la gazetele „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, „Amicul școalei”, „Aurora română”, cu articole politice, poezii, traduceri și articole de critică literară, este continuată și la almanahul „Muza românească”, la „Concordia”, „Albina”, „Familia”, „Federațiunea”, „Columna lui Traian”, „Transilvania”, „Revista literară și științifică”. Din cauza persecuțiilor politice, trece la Brașov, unde scoate revista
DENSUSIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286734_a_288063]
-
Parabole, 1916). Căzut prizonier la Turtucaia, D. îndură aproape doi ani de recluziune în lagărele din Bulgaria. Revenit în țară în vara anului 1918, intră în redacția ziarului „Steagul” din București. Mai colaborează la „Hiena”, „Sburătorul”, „Lectura pentru toți”, „Îndreptarea”, „Aurora”, „Flacăra”, „Adevărul literar și artistic”, „Cuvântul liber”, „Contimporanul”, „Clopotul” etc. Dă la iveală acum Aspecte și direcții literare (I-II, 1921-1924), o nouă ediție, îmbogățită, a Inscripțiilor (1922), monografia Ernest Renan (1923), romanul Conservator & C-ia (1924), culegerea de nuvele
DAVIDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286704_a_288033]
-
frecvent utilizat. Motivul central, dragostea, prilejuiește incursiuni interesante în universul uman intim, înfățișate cu măsură, echilibru și discreție. După încă o încercare romanescă, Una din noi e de prisos (1946), iscălită Catrinel, în 1957 D. semnează un alt roman, Jurnalul Aurorei Serafim, povestea unei femei care, după o dezamăgire în dragoste, se dedică îngrijirii și educării copiilor dintr-un cămin de orfani. Scrierea se dorește a fi una psihologică, atenția autoarei focalizându-se asupra prospectării și conturării caracterului eroinei. Între fosta
DRAGUSANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286863_a_288192]
-
dedică îngrijirii și educării copiilor dintr-un cămin de orfani. Scrierea se dorește a fi una psihologică, atenția autoarei focalizându-se asupra prospectării și conturării caracterului eroinei. Între fosta dragoste, dovedită calpă, și comunicarea continuă și pură cu dragostea copiilor, Aurora Serafim trăiește un proces de autoregăsire, ale cărui volute se liniștesc în timp și tind spre o stare de înțeleaptă contemplare a vieții. Câteva povești și povestiri adresate copiilor, scrieri originale sau prelucrări, îi sunt tipărite între 1945 și 1955
DRAGUSANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286863_a_288192]
-
câine și un copil, București, 1947; Mia, Lia și Cuțache, București, 1947; Una din noi e de prisos, București, 1947; Mache, rățoiul încălțat, București, 1952; Anișoara și Chiuș-Chiuș, București, 1955; Paznicul florilor, București, 1955; Hoțul din grădină, București, 1955; Jurnalul Aurorei Serafim, București, 1957; Părinți și copii (în colaborare cu Adriana Kiselef și Tania Lovinescu), București, 1957; Seara răspunsurilor, București, 1958; Dragoste rea, București, 1960; Fiicele, București, 1963; Zizi și formula ei de viață, București, [1964]; Întâlnire cu îngerul, București, [1965
DRAGUSANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286863_a_288192]
-
Anne Philipe, Doar un suspin, București, 1967. Repere bibliografice: Izabela Sadoveanu, Prietenie și dragoste la fete foarte tinere, ALA, 1934, 711; Paul Daniel, „Într-o gară mică”, „Epoca”, 1934, 1654; Călinescu, Ist. lit. (1941), 851; Boris Buzilă, Sidonia Drăgușanu, „Jurnalul Aurorei Serafim”, RMB, 1957, 3896; Ion Apetroaie, Sidonia Drăgușanu, „Dragoste rea”, IL, 1961, 6; Eugenia Tudor, Personaje anacronice, GL, 1961, 16; Popa, Dicț. lit. (1971), 223; Dicț. scriit. rom, II, 150-151. C.P.
DRAGUSANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286863_a_288192]
-
culturale și politice să reacționeze imediat. Sunt vituperați, pe rînd și uneori În mai multe reprize, foștii eroi soixante-huitarzi, best-seller-urile americane (concret: John Grisham e făcut praf), lumea mercantilă a concernelor industriei de consum - turismul organizat (din nou concret: concernul “Aurore”, cel mai mare proprietar de hoteluri din Franța, aflat În top tenul mondial), discursul găunos al “drepturilor omului”, The Americam Way, Le Guide du routard, musulmanii, chinezii, islamul și monoteismul În general, sociologia, arta contemporană, Jacques Chirac, Jacques Attali, sado-masochismul
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
roman, este definită ca egoism. Autorul trebuie că Își cere În felul acesta iertare pentru misoginismul prostesc din Extinderea domeniului luptei. Valérie cîștigă mult mai mult decît Michel, dar muncește mai mult și are o funcție de răspundere În concernul turistic Aurore. Ea are și aici un șef, Jean-Yves. Nefericit În căsnicie (ca probă irefutabilă, soția lui apare Într-un club sado-maso Împielițată În negru din cap pînă-n picioare), Jean-Yves apare ca unul dintre mulții alter ego ai lui Michel care presară
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]