5,096 matches
-
tipice de exprimare (clișee, figuri de stil) ale baladei legendare, păstorești, ale cântecului istoric sau de Curte, ale baladei antiotomane, antifeudale și familiale. V. racordează fiecare tip de baladă la temeiurile etnografice, la substraturile străvechi, citează legende și credințe aferente baladelor și subliniază imaginile caracteristice ale unor secțiuni (focul și apa în eposul antiotoman, calul în cel haiducesc). Fără să ignore alte aspecte (conflict, caractere), studiul evidențiază, cu ajutorul analizei comparative sincronice, îndeosebi valorile artistice. În demersul critic din Structura poetică a
VRABIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290648_a_291977]
-
diacronică asupra folcloristicii autohtone. SCRIERI: Mesianism ardelean, București, 1937; Bârladul cultural, pref. Nicolae Petrașcu, București, 1938; Gândirismul. Istoric, doctrină, realizări, București, 1940; Emil Gârleanu, Craiova, 1941; Folklorul. Obiect. Principii. Metodă, București, 1947; ed. (Folclorul. Obiect, principii, metodă, categorii), București, 1970; Balada populară română, București, 1966; Folcloristica română. Evoluție, curente, metode, București, 1968; Folcloristica, București, 1975; Structura poetică a basmului, București, 1975; Gruia lui Novac. Repovestire în proză, cu gravuri de Mircia Dumitrescu, București, 1977; Retorica folclorului. Poezia, București, 1978; Eposul popular
VRABIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290648_a_291977]
-
Moldova” (Bolgrad), 1940, 8-10; Pan M. Vizirescu, „Gândirismul”, G, 1940, 5; George Dem. Loghin, „Gândirismul”, „Cetatea Moldovei”, 1941, 13; I. Șt. Botez, Emil Gârleanu, „Bucăți alese”, „Orizonturi”, 1941, 5-10; Raffaele Corso, „Folklorul. Obiect. Principii. Metodă”, „Folclore” (Napoli), 1948; Ion Taloș, „Balada populară română”, „Jahrbuch für Volksliedforschung” (Berlin), 1967; Pavel Ruxăndoiu, „Folcloristica română”, „Revista învățământului superior”, 1968, 12; Ion Șeuleanu, „Folcloristica română”, SUB, Philologia, t. XIV, 1969, fasc. 2; I. Oprișan, „Folcloristica română”, RITL, 1969, 3; Alexandru Dobre, „Balada populară română”, REF
VRABIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290648_a_291977]
-
1948; Ion Taloș, „Balada populară română”, „Jahrbuch für Volksliedforschung” (Berlin), 1967; Pavel Ruxăndoiu, „Folcloristica română”, „Revista învățământului superior”, 1968, 12; Ion Șeuleanu, „Folcloristica română”, SUB, Philologia, t. XIV, 1969, fasc. 2; I. Oprișan, „Folcloristica română”, RITL, 1969, 3; Alexandru Dobre, „Balada populară română”, REF, 1969, 5; Gérald Berthoud, „Folclorul”, „Archives suisses d’anthropologie générale” (Geneva), 1969-1970; E. Wildhaber, „Folclorul. Obiect, principii, metodă, categorii”, „Schweizerisches Archiv für Volkskunde” (Basel), 1970, 3-4; Bela Gunda, „Folclorul. Obiect, principii, metodă, categorii”, „Folklore” (Londra), 1971; Bârlea
VRABIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290648_a_291977]
-
Beton armat (reluată, cu mici modificări, în Pahare de fum, 1974), amalgam de rimări ale unor stereotipii imagistice, în registru simbolist, romantic-tradiționalist, avangardist. V. este indecis atât în stil, cât și în tematică, oscilând între omagii aduse lui Demostene Botez, balade ale nopților cu lună, cu bătrâne vrăjitoare, cânturi aprinse despre noua arhitectură și progresul mijloacelor de transport. Tot în 1934, împreună cu câțiva colegi de la Drept și Medicină, editează revista „Manifest”, la care renunță după al doilea număr, cedându-i titlul
VOITIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290636_a_291965]
-
și Ion Pillat, lirica de tinerețe a lui V. cultivă motivul voiajului pe mare și peisagistica marină, însă fără mari îndrăzneli de sonoritate: „Lângă coapse bate marea/soarele se-nmoaie-n ea/ziua tremură pe margini/până unde poți vedea” (Baladă). Trei decenii mai târziu, la reintrarea în viața literară cu volumul Columne (1965), tematica poeziilor e infuzată de verbozitate lozincardă („secol nou”, „marea cotitură către soare”), peisajele apar dinamizate de noile realități industriale („Sar sălbăticiunile din vizuine/la lumina frunților
VRANCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290651_a_291980]
-
sumar texte aparținând majorității membrilor Uniunii Scriitorilor, o frecvență mai mare asigurându-se „fruntașilor”. Cu versuri sunt prezenți A. Toma, Mihai Beniuc, Nina Cassian, Maria Banuș, Veronica Porumbacu, Virgil Teodorescu, Eugen Jebeleanu (Bălcescu, Surâsul Hiroșimei), Mihu Dragomir (Războiul), Mihnea Gheorghiu (Balada lui Tudor din Vladimiri, poemul 1821 și numeroase traduceri), Cristian Sârbu, Radu Boureanu (Satul fără dragoste), Miron Radu Paraschivescu (îndeosebi tălmăciri), Al. Andrițoiu (În Țara Moților se face ziuă), Aurel Rău, A.E. Baconsky (Noaptea în flăcări), Nicolae Labiș (Gazeta
VIAŢA ROMANEASCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]
-
traduceri), Cristian Sârbu, Radu Boureanu (Satul fără dragoste), Miron Radu Paraschivescu (îndeosebi tălmăciri), Al. Andrițoiu (În Țara Moților se face ziuă), Aurel Rău, A.E. Baconsky (Noaptea în flăcări), Nicolae Labiș (Gazeta de stradă, Moartea căprioarei, Rapsodia pădurii), Ion Brad (Balada împușcaților), Ion Horea, Aurora Cornu, Ion Gheorghe, Florin Mugur, Gellu Naum, Ștefan Aug. Doinaș, Petru Solomon, Petre Stoica, Ilie Constantin, Gheorghe Tomozei, Florența Albu, Doina Sălăjan, Nichita Stănescu, Darie Novăceanu ș.a. În noiembrie 1953 revista îi publică lui Tudor Arghezi
VIAŢA ROMANEASCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]
-
1970) ș.a. De la Sufletul copacilor la Tainele iubirii (1988), versurile lui Z. configurează un fel de jurnal liric al bucuriilor, tristeților și melancoliilor cotidiene, exprimate direct, cu sfială și modestie, în pasteluri discrete, abia schițate, sau în notații laconice, mici balade și cântece. Un „statornic nestatornic” se definește poetul, intuind structura propriei sensibilități în continuă vibrare, ca „o cutie de rezonanță” sau „ca unda dintr-un izvor,” invocând deseori instrumente muzicale (fluierul, vioara, lira). El adoptă atitudinea unui cântăreț spontan („Eu
ZAMFIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290693_a_292022]
-
Ioan Slavici - Ion Agârbiceanu. Astfel, primului i se republică un fragment din romanul Spiru Călin, alături de un necrolog încărcat de elogii, iar celui de-al doilea povestirea Pustiul. Un număr este închinat lui George Coșbuc, căruia i se reproduc textele Baladă și Roata morii. Atitudinea antimodernistă e adesea exprimată în termeni tranșanți: „Noile curente nu au nimic cu realitatea, nici chiar cu simțurile noastre cele mai artificiale, sunt niște halucinații, deci vor muri”. Prozatorii revistei sunt I. Munteanu-Mio (Potopul, Au murit
ZARI SENINE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290710_a_292039]
-
Poeziile de după 1860 apar în culegerea Cântece și plângeri (1874). Au rămas neterminate - după unele mărturii - o poemă satirică (Nebuniada) și alta epică (Bătălia de la Teișani), precum și un dicționar de rime. Volumul Cântece și plângeri reunește încercări de factură diferită: balade, legende, meditații, cântece, sonete. Numeroase sunt stihurile de iubire care, în tonul elegiac și sentimental al timpului, au avut o muzicalitate capabilă să le asigure o receptare imediată. Motive romantice - veghea, toamna, luna, noaptea - sunt frazate obsesiv. Z. și-a
ZAMPHIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290701_a_292030]
-
timpului, au avut o muzicalitate capabilă să le asigure o receptare imediată. Motive romantice - veghea, toamna, luna, noaptea - sunt frazate obsesiv. Z. și-a însușit de la romanticii apuseni tonalitatea pesimistă a mărturisirii, învăluită uneori în melodia romanței sau în țesătura baladei. Confesiunea Mariei (Sora Maria), un „suflet blestemat”, o amintește îndeaproape pe cea a lui Rolla din poemul lui Alfred de Musset. Cântecul zvânturatului reia monologul byronian, Poetul și muza dezvoltă tema pierderii credinței, cu ecouri din L’Espoir en Dieu
ZAMPHIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290701_a_292030]
-
va obseda și pe Mihai Eminescu) în fața spectacolului neschimbat al lumii. Autorul arată o preferință marcată pentru macabru și sepulcral - castele ale morții, strigoi, femei cu mințile rătăcite cântând noaptea în cimitir -, fără a fi original. Mireasa strigoiului preia trama baladei Oscar of Alva de Byron, cu unele ecouri din Ludwig Uhland și din Zburătorul lui Heliade-Rădulescu. Fantasticul este diluat de lamentația după tinerețea și fericirea pierdută. Totuși, în Bardul (poem influențat vădit de Blestemul bardului al lui Uhland) se conturează
ZAMPHIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290701_a_292030]
-
Mihail Kalatozov, Zboară cocorii, primește Palme d’Or la Cannes (1958), salutat pentru îndrăzneala sa estetică, datorată virtuozității directorului de imagine Urusevski, care transfigurează istoria melodramatică a unei iubiri ucise de război. Filmele despre război plac, într-adevăr, publicului occidental. Balada soldatului de Grigori Ciuhrai, despre suferințele și durerile unui tânăr soldat, este salutat la Cannes în 1960 și obține premiul pentru cea mai bună participare și premiul de cel mai bun film pentru tineret. Copilăria lui Ivan, povestea unui băiat
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Cehia. » La categoria „Povestiri scurte“, cu cei mai mulți concurenți, premiul i-a revenit sârbului Igor Coric, pentru Leftovers, povestea unui sutien uriaș, rămas la uscat după ce posesoarea moare, și care oferă neașteptate posibilități celor vii. S-a acordat și mențiune pentru Balada lui Mary Slade, a britanicului Robin Fuller - moartea unei femei, repovestită de insectele care se hrănesc din corpul ei. » La „Povestioare urbane“ a câștigat Vinyls Attack, al francezului Nicolas Lesaffre, iar la „Povestiri interactive“, jocul „Soviet unterzögersdorf“, al echipei Monochrom
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
La o baladă a drumarilor Stau drumarii lângă drum Ca țânțarii lângă fum. Unii beau câte-un lichior, Alții sforăie cu spor. Câte unii stau senini Și se uită la mașini, Făcând bancuri, bunăoară, Când se rupe-o planetară. Iar când drumul este
La o balad? a drumarilor by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84156_a_85481]
-
ca cititori sau ascultători, către alți indivizi implicați în poveste. În consecință, putem simți că ne împărțim atenția între două obiecte de interes: indivizii și evenimentele poveștii în sine, și individul care ne povestește toate acestea. Astfel, atunci cînd citim Balada bătrînului marinar de Coleridge sau La răscruce de vînturi de Charlotte Bronte, sau cînd ascultăm anecdotele nu foarte coerente ale unui prieten, o parte din această trăire o constituie activitatea de ,,citire” sau de examinare minuțioasă a caracterului povestitorului: marinarul
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
bătrînă cu brîul de lînă“ mereu în căutarea celui bătut de noroc: „Ochilor tăi tulburi pentru veci li-i dat/ Legănat pe triluri, palid, să îl vadă,/ Pașilor să-l cate, pentru veci li-i dat/ În pădurea lungă de baladă...“ (Nicolae Labiș, Miorița). Tentația „istă“ de negare a naționalului, de teama de a nu fi considerat înzidit între niște limite mărginașe sau marginalizante, te privează de perspectiva necesară asupra universalului și este mai curînd o pretenție a criticii decît o
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
lista tipurilor folclorice sau a "formelor literaturii populare" studiate de Alexander H. Krappe în Science oi Folk-Lore, Londra, 1930, care sînt următoarele: basmul, povestirea veselă (sau fobltau-ul), povestirea despre animale, legenda locală, legenda migratoare, saga în proză, proverbul, cîntecul popular, balada populară, descântecul și ghicitorile. 32. Ferdinand Brunetiere, L'Evolution des genres dans l'histoire de la litterature..., Paris, 1890. 33. Van Tieghem, în Helicon, I (1938), p. 99. 34. Vietor a adoptat, pe rînd, ambele poziții: cf. cartea sa Geschichte der
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
multe alte culegeri semnate L Pop Reteganul, D. Stăncescu, I. C. Fundescu, G. Cătană, A. Gorovei etc. Recent au apărut cîteva ediții monumentale, pe genuri : C. Chițimia și Dan Simionescu, Cărțile populare în literatura românească, 2 vol., București, 1963;. Al. Amzulescu, Balade populare românești, 3 vol., București, 1964 ; Miorița, volum masiv cuprinzînd toate variantele baladei, ediție și note de A. Fochi, București, 1964, A. Bîrlea, Antologie de proză populară epică, 3 vol., București, 1966. Semnalăm și cîteva studii importante : M. Gaster, Literatura
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
A. Gorovei etc. Recent au apărut cîteva ediții monumentale, pe genuri : C. Chițimia și Dan Simionescu, Cărțile populare în literatura românească, 2 vol., București, 1963;. Al. Amzulescu, Balade populare românești, 3 vol., București, 1964 ; Miorița, volum masiv cuprinzînd toate variantele baladei, ediție și note de A. Fochi, București, 1964, A. Bîrlea, Antologie de proză populară epică, 3 vol., București, 1966. Semnalăm și cîteva studii importante : M. Gaster, Literatura populară română, București, 1883 ; idem, Studies and Texts in Folklore, 3 vol., London
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
cărți populare, pe care nu le mai citez ; C. Brăiloiu, Esquisse d'une methode de folklore musical, Paris, 1932; idem, Le vers populairc roumain chante în Revue des Btudes Roumaines. Paris, 1954 ; Petru Caraman, Considerații critice asupra genezei si răspîndirii baladei Meșterului Manole în Balcani, în Buletinul Institutului de Filologie Română, Iași, voi. l, 1934 ; v. și un art. despre balada Cîntecul lui Marcoș-Pașa în Anuarul Arhivei de folclor, voi. 1-2, București, 1932-1933 : Liviu Rusu, Le sens de l'existence dans
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
Le vers populairc roumain chante în Revue des Btudes Roumaines. Paris, 1954 ; Petru Caraman, Considerații critice asupra genezei si răspîndirii baladei Meșterului Manole în Balcani, în Buletinul Institutului de Filologie Română, Iași, voi. l, 1934 ; v. și un art. despre balada Cîntecul lui Marcoș-Pașa în Anuarul Arhivei de folclor, voi. 1-2, București, 1932-1933 : Liviu Rusu, Le sens de l'existence dans la poesie populaire roumaine, Paris, 1935 ; ed. a Il-a, revăzută, în românește, București, 1967 ; Al. Dima Conceptul de artă
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
în poezia noastră contemporană, București, 1936, prima încercare amplă de urmărire a acestor influențe (pe aceeași temă, vezi Ion Rotaru, Eminescu și poezia populară, București, 1965) ; Mircea Eliade, Comentarii la "Meșterul Manole", București, 1943 ; Gh. Vrabie, Folclorul, București, 1947, idem, Balada populară rn-m'~nd, București, 1966 ; C. I. Gtilian, Sensul vieții in folclorul românesc, București, 1957 ; G. Călinescu, Estetica basmului, București, 1965 ; Mihai Pop, îndreptar pentru culegerea folclorului, București, 1967, ea și capitolul despre folclor in Istoria literaturii romane, voi. I
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
și nici o carte publicată, trăind, cum se spune, de azi pe mâine, În afara structurilor administrative, dar preocupați de marile probleme ale literaturii și de cele ale specificului național; iar una (sau uneleă dintre aceste viforoase dezbateri se ducea, bineînțeles, În jurul baladei Miorița, a metaforelor ei, a sensului și a formidabilei aure pe care a dobândit-o această baladă rafistolată de rafinatul boier Vasile Alecsandri În mentalul Românilor. Deoarece, atunci, În anii ’50, se vorbea mult, de Miorița, de parcă, copleșiți de dublul
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]