3,438 matches
-
triste și mai ales tonul de romanță sfâșietoare, cu complicări estetice, precum audiția colorată. Simbolismul poetului e acela din tradiția sumbră a baudelairianismului, cu ploi insinuante, provincie, urât funebru, monotonie burgheză, tristeță autumnală: Plouă, plouă, plouă Ce melancolie! Vreme de beție Plouă, plouă, plouă... Și s-asculți pustiul Prototipii sunt Rodenbach, Rimbaud și Verlaine. De la Baudelaire vin cadavrele în putrefacție, sânii surpați ai iubitei, iar de la tuberculosul Jules Laforgue toamnele insalubre, tusea și ftizia, în timp ce nevrozele, macabrul, sentimentalismul morbid, claviristele care
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
căruia iapa nu i-a făcut nici "harmasaraș", nici "iepușoară", ci catâr. În Neobositulu Kostakelu tot umorul constă în contrafacerea stilului niculcian pentru o materie mult mai puțin serioasă, ca aceea a isprăvilor gimnastice ale lui Kostakelu la stare de beție. Multe din schițe reprezintă o întinerire a prozei lui Caragiale, fără ocolirea ecourilor marelui prozator. Un aer mai slobod de ștrengărie salvează aceste producții de primejdia neoriginalității. Eseistica lui Al. O. Teodoreanu (Tămîie și otravă) e departe de-a trăi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și Titu Maiorescu, el s-a specializat în bibeloul grotesc, care presupune o risipire mare de materiale până ce norocul scoate câteva piese de neuitat. Aci nu intră în discuțiune dreptatea ci numai justețea formală a polemicii în sine. Ceea ce este Beția de cuvinte la Maiorescu reprezintă la Lovinescu Procopovici sau meritul de a nu fi scris nimic, imn malign dedicat zeului necunoscut, adică nulității: "O, divină și subtilă inteligență grecească, cum te recunoști într-o simplă inscripție votivă! Zevs, Ares, Afrodita
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
material, amândoi termenii luați ca momente îndepărtate ale aceleiași materii. Cerul și pământul sunt două vase comunicante, materia fiind permeabilă prin spirit și spiritul arătând tendințe de degradare. În Vânt de toamnă întrepătrunderea celor doi factori ia forma unei stranii beții, asemănătoare cu amețeala produsă lui Dionis de aromatele și geologia edenică a lunei: E pardosită lumea cu lumină, Ca o biserică de fum și de rășină, Și oamenii, de ceruri beți, Se leagănă-n stihare de profeți. În Cântec de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
păcate aceste însușiri lirice sunt sporadice și poetul se lasă prea des în voia unei simple prestidigitații prozodice. OTILIA CAZIMIR Influențată ușor de G. Topîrceanu, dar mai nestânjenit lirică, poezia Otiliei Cazimir are înrudiri cu sentimentalismul lui Demostene Botez, cu beția de arome a lui Pillat, cu orgia de flori a simboliștilor. Nota particulară a poetei este însă o mare prospețime de impresii în perceperea înfloririi și dezagregării materiei. Sosirea lemnelor de la pădure deșteaptă senzația esențelor: În mers greoi și clătinat
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Un miel s-apropie printre tufișuri, Orbul îl aude și zâmbește, căci n-are Pan mai mare bucurie decât de-a prinde-n palme-ncetișor căpșorul mieilor și de-a le căuta cornițele sub năstureii moi de lână. E pestetot o beție de vegetal, de fructe, de animalitate rece. Vegetalele au ceva cărnos animalic (flori cu "sîni de lapte", struguri enormi hrăniți din stârvuri de om), animalele se confundă cu vegetalele, fiind preferate acelea inerte, mimetice: șopârle, lăcuste, melci. Bacantele sunt verzi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ilogicul, și modul de expresie mitul. Mult datorește fără îndoială filozoful lui Goethe. El, inspiratul, e un geniu, un "daimonion", capabil de intuiții revelatoare. Cosmologia lui Blaga, în ciuda termenilor schimbați (poetul e un mare căutător de expresii inedite, uneori până la beția de cuvinte), rămâne și ea platoniciană. Demiurgul (Marele Anonim) are vocația toturilor divine, cum am zice a lumilor perfecte. Dar ca să nu se concureze însuși prin identități, el își strâmbă voit creația. Mutilarea aceasta nu-i decât străvechea degradare a
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
culturii, a introducerii și asimilării culturii europene, cu Scrierea limbei române (1866), Poezia română (1867), Contra școalei Barnuțiu (1868), Limba română în ziarele din Austria (1868), În contra direcției de astăzi în cultura română (1868), Observări polemice (1869), Direcția nouă (1872), Beția de cuvinte (1873), Răspunsurile "Revistei contimporane" (1873), În contra neologismelor (1881). Celelalte articole, de după 1881, Caragiale, Eminescu, Poeți și critici, În lături!, Contraziceri etc. sunt articole de critică literară. Încât, încă de la 1881, "Maurul" a crezut de cuviință că-și "făcuse
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
pre Dumnezeu, pre părinți și pre mai marii lor ă astea le spunea la 1849!...î, cum să-și împlinească datoriile către cârmuirea care se îngrijește pentru binele lor ă idem !î, cum să se ferească de lene și de beție, și prin urmare cum să se facă buni gospodari"1, așadar, în germene, tot programul junimist: îmbunătățirea vieții materiale a păturilor de jos și oprirea lor de la o viață conștientă, care ar putea să le dezvolte spiritul de cercetare și
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
muntenii au mai mult simț politic. Cu toate că unele observări sunt interesante și juste global, documentația cărții e insuficientă și abuziv interpretată. Cu astfel de metodă se poate susține orice. Dar cartea rămâne o admirabilă demonstrație de volubilitate sofistică și de beție de idei. Ea încîntă intelectul și-l stârnește la gândire și e o adevărată dramă ideologică, o capodoperă în felul ei, care a avut o înrîurire covârșitoare mai ales în sociologie. De la Ibrăileanu încoace, o mulțime de sociologi văd istoria
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
că săvârșesc actul sexual dimineața, consecințele vătămătoare ale felului lor de viață nu se transmit În mod imediat asupra fructului, deoarece În timpul nopții corpul a Înlăturat parțial răul. Să cugetăm numai la consecințele funeste ale alcoolului. Un copil conceput În timpul beției va avea Întotdeauna spiritul leneș, sau chiar se va idioți, Celelalte acțiuni contra naturii nu au o influență tot atât de vătămătoare, totuși Însă aduc un anumit rău. Repet, așadar, că puterea de viață se reține mai mult timp și se poate
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
considerat că este mai bine să fie prieteni și rude. Au bătut palma și fiul lui Lisimah a luat în căsătorie albinuța lui Dromichete la care demult rîvneau niște bărzăuni focoși. După care a urmat o jumătate de an de beție și chiolhan. Să te ții acolo nebunie! ,, Droaia de geți în frunte cu conducătorul lor au ieșit din ascunzătorile cîmpiei și pădurii și s-au întors ca viespile asupra lui Lisi- maxo să-l taie în bucăți și să-l
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
el iar un get ține în mînă steagul strămoșesc. Orilieo - mato , conducător al neamului geților(30? - 20? î.e.n.) i-a șonțit rău pe galii/galații lui Monsiro Dimpo stabiliți pe undeva prin sudul Moldovei, dar bucu- ria victoriei și aburii beției au pierit în fața frigului care l-au îndurat dormind sub cerul liber. Cum aveau și ceva glagorie în tărtăcuță nu s-au făcut de rîs urlînd la lună. L-a trimis în solie pe scumpul Cozon la sciții cei mișei
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
trecut șanțul și am găsit locul în zid pentru a intra în ceta- tea galului Monsiro Dimpo. Nici terminarea fioroasei palisade cioplită, nu m-a în-duplecat și nu m-a înfricoșat anul trecut. După ce am luat-o, am făcut o beție. Toată ceata murdară de glod a ieșit afară să se culce. Ne-am ogoit și ne-am culcat într-o liniște de mormînt sub cerul liber(clar de lună). Ne-am trezit brusc toată ceata pen-tru că ningea. Am fost
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
patru stâlpi, care reprezintă viitoarea casă”. La sfârșitul ceremoniei, mirele sparge un pahar cu piciorul. Semnificația este dublă: pe de o parte, susțin unii exegeți, se reiterează simbolic momentul distrugerii Templului din Ierusalim, iar pe de altă parte, paharul semnifică beția, excesul, patima, viciul, păcatul. Prin distrugerea paharului, toate relele sunt abolite. Există situații în care unele căsătorii sunt desfăcute prin divorț. Prețuirea căsătoriei și respectul pentru familiile puternice și unite sunt ilustrate și de încercarea solidară a comunității de a
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Fîn****, Cu Diavoli Actori foarte pricepuți, Care făr' a se-înnegri interpretau pe Othello. Și cu adevărat un Ins cu coarne uriaș Mi-a zis c'avea speranță că mă voi strădui Să-învăț un Rol, și să m'alătur la Beție, Căci îndeletnicirea de acolo era doar plăcerea". "Acestfel după ce un loc în Iad văzut-am, Trezitu-m-am de-îndat', și am găsit că toate-s bine".***** [***The Soul can be every thing as you all know / And mine was transform
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
G. B. Shaw, A. I. Odobescu, Charles Baudelaire, Paul Verlaine, Arthur Rimbaud, G. K. Chesterton, Goethe, Proust, Lev Tolstoi, Gustave Flaubert ș.a., cu încheierea, deloc surprinzătoare, că boema nu e o soluție sigură pentru împlinirea artistică. Fantezia eseistului se consumă în beția asocierilor. În Incertitudini literare vorbește de două școli în literatura engleză (școala ceaiului și școala whiskyului), reprezentate de John Galsworthy și de Virginia Woolf. Nu se angajează propriu-zis în judecăți de valoare. Preferă să ia un fapt dintr-o operă
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
ca și la cunoașterea și adâncirea celei universale, până astăzi prea puțin pusă la îndemâna marelui public”. Rubrici: „Discuții”, „Puncte de vedere”, „Marginalii”, „Meridiane”, „Semnal”, „Cărți-Reviste”, „Însemnări”, „Cronica dramatică”, „Interferențe”, „Prin teatrul din țară”, „Caiete de spectacol”, „Cartea de teatru”, „Antiteze”, „Beția de cuvinte”, „Oglinzi paralele”, „Scena lumii” ș.a., structură păstrată, în general, după 1990. Teatrul este privit în conexiune cu celelalte manifestări cultural-artistice, fiind promovate originalitatea și diversitatea în creația propriu-zisă. Se publică sporadic povestiri, schițe și fragmente de jurnal, semnate
TEATRUL-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290116_a_291445]
-
inimii văpaia de sânge în nămol...” (Surdină). Textele din Cântece de galeră (1946) vor miza tocmai pe dezlănțuirea forțelor fruste, stihiale, din adâncuri, pe cufundarea în „nămolurile” colcăitoare, roditoare, ale ființei. Poezia seamănă unor ritualuri dionisiace: „Dă vieții, irozii / Subtilei beții; Să bântuie, vii / Veninuri, prin bozii... Mai lasă vioară // Și-arcuș - pentru îngeri./ Urechea-ți coboară/ Vulcanicei plângeri...” (Îndemn). Frecvent simbolismul cedează locul unor aluzii sociale mai precise, cum ar fi în Jurnal 1941: „Cea mai de sus spânzurătoare/ Pe-
THEODORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290159_a_291488]
-
psalmilor opacă”. Ca ziarist, Ț. a cunoscut îndeaproape momentul 1907 și a scris povestirea Judecata din urmă (1908), dedicată „celor buni și răi, celor întunecați și mulți, țărănimii sărace și osândite”. Protagonistul, un țăran fără pământ, ajunge la disperare, la beție, apoi, în iureșul răzvrătirii, se află în fruntea răsculaților. Cumințit definitiv de gloanțele stăpânirii, își ia zborul spre cer, fiind imaginat într-un periplu prin vămile văzduhului, până la scaunul judecății supreme. Sentința de condamnare la iad este contestată de țăran
ŢIMIRAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290173_a_291502]
-
a fost unul dintre acești negustori pe nume Yasa. Acesta era fiul unui comerciant înstărit din Varanasi. Într-o dimineață, Yasa s-a umplut de dezgust, văzând curtezanele cu care petrecuse cum zac în jurul lui cufundate în somnul greu al beției. S-a îndreptat atunci cu deznădejde către Parcul Cerbilor, unde l-a întâlnit pe Buddha, care i-a vestit cele patru Nobile Adevăruri. Yasa a părăsit lumea pentru a i se alătura lui Buddha și micului său grup. Exemplul său
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
colectivitate, oamenii de la munte, realist, obiectiv, fără lirism: “Locuitorii aceștia de sub brad sunt niste făpturi de mirare. Iuți si nestatornici ca apele, ca vremea; răbdători în suferinți ca și-n ierni cumplite, fără griji în bucurii [...], plăcându-le dragostea și beția și datinile lor de la începutul lumii, [...] mai cu samă stau ei în fața soarelui c-o inima ca din el rupta: cel mai adesea se desmiardă si luceste de cântec, de prietenie. Asa era si acel Nechifor Lipan care acum lipsea
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
1876, sub conducerea unui grup de literați și publiciști: P. Grădișteanu, V.A. Urechia, Anghel Demetriescu, D.Aug. Laurian, Șt.C. Michăilescu. A intrat în polemică violentă cu Convorbiri literare, mai ales după apariția în revista ieșeană a articolului lui Titu Maiorescu, Beția de cuvinte în „Revista contimporană“. Studiu de patologie literară (1 mai 1873), cei de la Revista contimporană afirmau principiile „școalei de la București“, animată de neobositul B.P. Hasdeu. Toți scriitorii citați de Bacalbașa au colaborat, mai des sau mai sporadic, la Revista
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
dresură de cai ale polonezului Dunski (de unde, probabil, și numele de Grădina cu cai). 247. La mai vechile grădini bucureștene (unele dăinuind până către 1870) se referă și Anton Pann în Îndreptătorul bețivilor (1832): „Bețivii tot strânși colac / Pe la grădini beții fac, / Pân’ mahala la Izvor, / Și la Breslea în pridvor, / Dar mai mult și mai vârtos / Pe la Tabacii de Jos, / Unde petrec la vin bând / Și împreună cântând“ (Anton Pann, Scrieri literare, ediție îngrijită de Radu Albala și I. Fischer
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
-n papuci? / - Mă duc, tată-n, mahalale / Să adun la haimanale / Care fac tot dandanale...“ (Cântec poporar, datat 1870, în vol.: N.T. Orășanu, Opere satirice, partea II, Satire noi, 1868-1872, București, 1875, p. 86); „S-a întins chief mare / Cu beție tare / Azi în București, / Tot cu bani domnești... Bandiții s-adună / Toți cu voie bună / Mesele-ncongior / Cu toți capii lor / Colea Beizadeaua / Și-a stropit măseaua. / Petre Grădișteanu / Suge cu ciocanu / Și Marghiloman / Trage din borcan, / Iancu Chipiliu / Preferă rachiu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]