3,543 matches
-
auzul acelei minciuni sfruntate, dar n-a scos nici un cuvânt. După senzația de vomă de la început, femeia se simțea acum din ce în ce mai deranjată de atitudinea lui David pe care o considera teatrală. —Nu-ți face griji, Jake, i-a spus cu blândețe. Lasă-l pe tata să plece. Cred că tuturor o să ne prindă bine o perioadă de distanțare. O să rezolvăm problema altă dată. —Ești sigură? Jake s-a uitat la ea amărât. — Îmi pare așa de rău. Dacă știam c-o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
aruncându-se entuziasmată peste pilotă. — E rândul tău! —Rândul meu? Susan era nedumerită. —E rândul meu să fac ce anume? — Să stabilești programul. Lui Milly îi tremura vocea pentru că, în timp ce vorbea, sărea pe pat. Nick i-a zâmbit fetiței cu blândețe. —Eu și Milly am hotărât ca, de-acum încolo, fiecare dintre noi să decidă, pe rând, ce să facem în fiecare sâmbătă. Putem să mergem la un muzeu... —Ăăăăă, ce plictisitoooooor! l-a întrerupt Milly lăsându-și capul pe un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
că toate fotografiile cu Caitlin se evaporaseră și-atunci lacrimile au început să curgă șiroaie. Îmi mulțumesc, dar să știi că nu trebuia s-o faci să dispară cu totul. — Nici n-am făcut asta, i-a răspuns Nick cu blândețe. Sunt încă destule fotografii cu ea în camera lui Milly și mai e una prinsă pe perete, în bucătărie. Și-au mai rămas fotografii cu ea și în albumele de pe raftul de-acolo. Dacă vrei s-o cauți, Caitlin e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
De data asta, Nick a sărutat-o prelung și mult mai apăsat. —Câh! Milly se întorsese în cameră, îmbrăcată într-un tricou cu Minnie Mouse, și se oprise lângă patul lor. —Vă pupați! Chiar așa, i-a răspuns Nick cu blândețe. Și dacă vii încoace, o să te pup și pe tine rău de tot. Apoi bărbatul s-a repezit către ea și-a înșfăcat-o de-o mânuță, în vreme ce copila a început să țipe încântată, foindu-se ca să scape din îmbrățișare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
de calitatea a doua, a recunoscut Fiona. Dar înțeleg ce vrei să spui. David m-a pus mereu în fața Belindei. Altfel relația noastră nici n-ar fi mers. Ești sigură că nu se poate schimba? a întrebat-o Susan cu blândețe. În fond, și eu am trăit mereu cu fantoma lui Caitlin în coasta mea, iar Nick nu voia să mai facă un copil... și uită-te acum, a spus ea privindu-și burta gogonată. Nu e nevoie decât de timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
și-n felul ăsta i-ar fi mai simplu să-i vadă... iar ea, dac-ar putea, cu siguranță că și mâine l-ar primi înapoi. Și tu ce simți când te gândești la asta? a chestionat-o Susan cu blândețe. —O imensă dezamăgire. Alison a schițat un zâmbet. Dar, într-un fel, asta n-ar face decât să-mi valideze decizia, nu? Apoi femeia a clătinat din cap. De fapt, cred că Luca o să rămână burlac și-o să aibă un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
a eșecului. — Virgil, spuse Vultur-în-Zbor. Virgil. îți mulțumesc. Virgil Jones pufni. Și leșină. Rolurile de infirmieră și pacient se inversaseră. DOUĂZECI ȘI ȘAPTE Odată. Atunci. Acum mult timp. înainte. Eu, spaima țâțelor. îmi ajungeau ușor în mâini. Ajungeau. Ușor. Cu blândețe, deși unora le place duritatea. Cu blândețe, până pe culmile plăcerii. Ușor, până pe culmile durerii. Sâni ca piscurile gemene, așa aveau ele pe vremea aceea, munți cedând mângâierilor. Mele. Ce lucruri dulci. Ce lucruri grozave și ele. Un șmecher gălăgios, așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
mulțumesc. Virgil Jones pufni. Și leșină. Rolurile de infirmieră și pacient se inversaseră. DOUĂZECI ȘI ȘAPTE Odată. Atunci. Acum mult timp. înainte. Eu, spaima țâțelor. îmi ajungeau ușor în mâini. Ajungeau. Ușor. Cu blândețe, deși unora le place duritatea. Cu blândețe, până pe culmile plăcerii. Ușor, până pe culmile durerii. Sâni ca piscurile gemene, așa aveau ele pe vremea aceea, munți cedând mângâierilor. Mele. Ce lucruri dulci. Ce lucruri grozave și ele. Un șmecher gălăgios, așa eram pe vremea aceea. Toate organele se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
va lăsa. Haide, ticălos mic ce ești! îl alinta el. Hai, tu, cel de două ori, hai că-i OK, e OK, e OK... Zgâlțâia leșul ca pe un preș mototolit. — N-are rost, spuse Flann O’Toole cu o blândețe neobișnuită. Lasă-l în pace, Cale-Bătută. N-are rost. Și a pus o mână pe umărul ursului cel uriaș. Peckenpaw s-a ridicat și a luat în brațe trupul Vânătorului. Cineva e de vină, spuse către toți cei din încăpere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
și tabuurile și șoptindu-i neîncetat: „îți place așa? E bine? S-o fac mai tare sau mai ușor? Să ling, să mușc, să gâdil sau să zgârii? E bine dacă țin mâna acolo? Să fac așa, așa sau așa?“ Blândețea tihnită, abia apărută în vocea ei, transforma molatec interogația în intimitate și de-abia mai târziu el își dădu seama că n-o întrebase niciodată dacă și ei îi plăcea ceea ce hotăra el să facă. Așa că atunci când ea făcu ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
intre într-un dialog. Descrierile sunt laxe, mai mult comentarii la..., iar viziunea este una personificată, bazată pe comparații: Dulapul acela vechi, asemenea unui bătrân înțelept, care oferea sfaturi potrivite, dar care nu erau luate în seamă, o privea cu blândețe. Măsuța elegantă era întruchiparea bunicuței cochete pregătită oricând să iasă la plimbare. Obiecte puține, dar care purtau amprenta iubirii celor care au locuit acolo cu mult timp în urmă. Descrierea devine digresiune, autoarea devine un elev sârguincios care vrea să
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
era într-adevăr soluția potrivită. Treptat se obișnui cu întunericul din cameră și începu să deslușească obiectele din jurul ei. Dulapul acela vechi, asemenea unui bătrân înțelept, care oferea sfaturi potrivite dar care nu erau luate în seamă, o privea cu blândețe. Măsuța elegantă era întruchiparea bunicuței cochete pregătită oricând să iasă la plimbare. Obiecte puține, dar care purtau amprenta iubirii celor care au locuit acolo cu mult timp în urmă. „Iubirea e magică”; auzise de atâtea ori acea expresie care nu
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
Ocli. —Ochi, bravo. —Naz. —Nas, bravo, Ben, ce băiat deștept. Ai Învățat cuvinte noi cât a fost mami plecată? Își așază degetul arătător, subțire ca un creion, Între sânii mei. Și acela, tinere, spune Richard aplecându-se și Îndepărtând cu blândețe mâna fiului său, este pieptul femeii, mama ta fiind posesoarea unui exemplar deosebit de frumos. —Mami arată ca mine, nu-i așa? Întreabă Emily, urcându-se pe mine și Împingându-l pe Ben spre burtă, a cărei cupolă moale Își mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
sticla turcoaz cu scris alb) În apă pentru eczemă. Te rog, prefă-te că e spumă de baie, urăște să i se reamintească de piele. Alex o să-ți spună că detestă pastele. Îi plac, de fapt. Așa că insistă. Insistă cu blândețe. Da, poate să mănânce un „rotocol cu brânză“ - oribil, de culoare fosforescentă, nici urmă de brânză -, dar numai dacă mănâncă și o bucată de brânză adevărată. Nu, nu poate trăi doar cu porumb dulce. Sugestie: toată familia să bea ceai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
pe viață, caracteristică remarcabilă În cazul unor păsări atât de gregare. O pereche de porumbei aflați În perioada de curtare poate sta tăcută ore Întregi, În timp ce unul din cei doi, de obicei masculul, dar uneori și femela, Își trece cu blândețe ciocul prin penele perechii sale. Timp de cinci sau șase luni, până atinge maturitatea completă, gângurelile masculului au o tonalitate tocită și melancolică, acestea Înlocuind sunetele slabe și relativ nazale ale adolescentului. Gângurelile devin În final mai nuanțate În momentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
spune-ți-oiu cum îmi ești dragă! Te-i rezima, dulce copil, de-al meu umăr - Și fir cu fir păru-ți aurit am să-l număr, Ap-am să beau din a ta gură frumsețe, Dulci sărutări din ai tăi ochi de blândețe. Îmbrățișați noi vom ședea la tulpină, Fruntea-mi în foc pe-ai tăi sâni se înclină, Ce alături cresc dulci și rotunzi ca și rodii? Stelele-n cer mișcă-auritele zodii. Ne-om rezima capetele unul de altul Și surâzând vom
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
un muc în mâni moșneagul cu barba ca zăpada, Din cărți cu file unse norodul îl învață Că moartea e în luptă cu vecinica viață, Că de trei zile-nvinge, cumplit muncindu-și prada. O muzică adâncă și plină de blândețe 10Pătrunde tânguioasă puternicile bolți: "Pieirea, Doamne Sfinte, căzu în orice colț, "Înveninînd pre însuși isvorul de viețe. "Nimica înnainte-ți e omul ca un fulg, "Ș-acest nimic îți cere o rază mângâioasă, În pâlcuri sunătoare de plânsete duioase "A noastre
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Al morții spirit doară îl simte în tăcere, Căci nu-țelege blândul cuvânt de mângâiere Din paginele unse a sfintelor scripturi. {EminescuOpIV 363} Ce-nseamn-acele candeli ce ard în orice colț Sub chipuri mohorâte cu-adînci și slabe fețe? Ce-nseamn-acea cântare pătrunsă de blândețe, Ce împle tânguioasă puternicile bolți? Rugămu-ne-ndurărilor, Luceafărului mărilor! Din valul ce ne bîntue Înnalță-ne, ne mîntue! Privirea adorată Asupră-ne coboară, O maică preacurată Și pururea-fecioară, Marie! Răpită de duiosul organelor avânt, Pe cartea cea de rugă alunec-a ta
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
o vadă pe mămica lui și s-o țină minte toată viața! Tatăl, căci el era, mai bătrân decât ieri cu câțiva ani, cu fața plânsă, ridică la nivelul ochilor săi pe Varlaam și cu palma lui mare, Îndreptă cu blândețe capul copilului spre sicriul, numai mătase și flori, spunându-i printre hohote dureroase, bărbătește reținute, aceeași frază de circumstanță: Mama doarme! Da, mama doarme!, timp În care creștetul lui Varlaam era scăldat Într-o ploaie de lacrimi fierbinți. Bărbatul, de
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
Înfloriți, sub ninsoarea florilor alb-roze, iar el, fericit În brațele mamei sale, se desfăta privindu-i ochii căprui,Încărcați până la lacrimă cu de nedescrisa dragoste maternă și părul șaten-strălucitor, care-i cădea pe umeri În bucle și zulufi, atingând cu blândețe fața fiului său, gâdilându-l și provocându-i o cascadă de râs În care se etalau cei cinci șase dințișori de lapte, la vederea cărora mama Îl săruta cu toată iubirea iar copilul era cuprins de emoții speciale care nu
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
făcînd să Întîrzie Înhumarea pînă În ultima clipă. La un metru de el, doctorul Sanger fixa cu privirea sicriul. Pieptul slab i se umfla la intervale de zece secunde, ca și cum, În mod inconștient, se priva singur de aer. ZÎmbi cu blîndețe, dar aproape distant, ca un stăpîn care Își amintește În treacăt zilele fericite petrecute alături de răposatul său animal de companie. Luă un pumn de țărînă și Îl aruncă pe sicriu, apoi Își trecu mîna prin părul Înfoiat cu föhnul, lăsîndu-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
stricăciuni structurale serioase ale nervilor și ale vaselor de sînge. Ai fost norocos, Charles. Ai leșinat probabil fiindcă te-ai lovit cu capul de podea. — De fapt, nu m-am lovit. M-a coborît el la podea, și cu destulă blîndețe. Mă doare gîtul foarte tare - abia pot să-nghit. M-a strîns de gît Într-un fel aparte, ca un masor priceput. Chestia ciudată e că mă simt puțin cam exaltat. — Euforie post-traumatică, decretă Cabrera, folosindu-și În sfîrșit cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
de vorbă cu el. Cum stăm cu procesul? Chestia asta o să aibă vreun efect asupra lui? — Dacă-și retrage mărturisirea, o să depun o petiție la judecătoria din Marbella. Totul depinde de Întîlnirea voastră de azi. Trebuie să vă purtați cu blîndețe, domnule Prentice. Am aranjat să ne vedem În parcarea de la Închisoare rezervată vizitatorilor. L-am condus pe Danvila la mașină și, În vreme ce el Își aranja servietele pe scaunul de alături, am scos din buzunarul halatului meu flaușat setul de chei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
un dulce. Deși nu așa romantic ca tine. — Serios? Mă uimești... credeam că el era romanticul. Dar tu, Paula? A fost o idee bună să te faci medic? — N-am prea avut de ales. (Cu vîrful degetului, Îmi atinse cu blîndețe vînătăile de pe gît.) La paisprezece ani știam deja că o să fiu exact ca mătușă-mea. Chiar m-am gîndit să devin călugăriță. — Din motive religioase? — Nu, sexuale... de la toate surorile alea care se masturbează trăgîndu-i-o În gînd lui Isus. Ce-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
seama că o mai văzusem cîndva - În ultimele cadre ale filmului porno. Palida semilună de piele Întărită se reflectase În ușa cu oglindă a dormitorului despre care eram aproape sigur că făcea parte din apartamentul lui Bobby Crawford. MÎngîind cu blîndețe spatele Paulei, mi-am amintit coșul pieptului identic, ca și talia Îngustă și șoldurile late de Înotătoare. Ea ținuse camera În mînă, ea ținuse setul de baterii atîrnat pe umăr și le filmase pe domnișoarele de onoare cînd o dezmierdau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]