5,885 matches
-
printr-o gaură neagră presupunea dezintegrare, cu pierderea informației stocate. Căderea din lună (adică din Rai) a lui Dan-Dionis are ceva din repeziciunea (nanosecunde) și neantul trecerii printr-o "gaură neagră". Vum! Sunetul unui clopot urieșesc moartea mărei, căderea cerului bolțile se rupeau, jumalțul lor albastru se despica, și Dan se simți trăznit și afundat în nemărginire (Eminescu: 2011, II, 55). Poate că principiul holografic l-a ajutat pe eroul pe jumătate luciferic să ocolească radiațiile lui Hawking și să se
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
cumpăra cele mai obscure și mai fără de-nțeles (Eminescu: 2011, II, 60). Aceste "șiraguri" care adună la un hipotext mai multe sau mai puține "mărgele hipertextuale" (perechile de serii intratextuale care configurează constelațiile menționate până acum nu sunt singurele de pe "bolta intratextuală" a prozei eminesciene; ar mai putea fi descrise și altele care vizează metatextul, cromatica, alta,-um,-us ...) sunt importante pentru descrierea peisajului teluric. După ce Dan-Dionis accede la Paradisul selenar, frământării disimulate în obscuritatea interioarelor, în nevoia de refugiu, în
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
lui în termenii Mitului Eternei Reîntoarceri (MER) ne va furniza un câștig de comprehensiune asupra mecanismului intertextual pe care încă nu l-am obținut prin studiul "din interior". Este necesară desprinderea de teluricul textual. Când sugeram (vezi supra) imaginea unei "bolți intratextuale" eminesciene, dincolo de un ușor derapaj în impresionism (asumat) al hermeneuticii prezentului studiu, privilegiam ideea desprinderii de teluricul tipografic, spre un înalt (altus,-a,-um36) textual. Astfel am întâlni mitul. Reiterăm, ca ipoteză de lucru, ideea în virtutea căreia și Intratextul
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
o tonalitate aparte, care, dincolo de geometrie neomodernistă a formei, conține un ritual al ei : Am hotărât/ Să ies din glasul meu,/ Ca dintr-o biserică părăsită,/ De Dumnezeu mai înainte,/ O celebră biserică,/ Devenită muzeu,/ Cu altar din silabe,/ Și bolți din cuvinte,/ Sub care, amenințători/ De atâta iubire,/ Credincioșii se-nghesuie,/ În pronaosuri sfinte.// Am hotărât/ Să fug din glasul meu,/ Ca dintr-o închisoare pe care/ Singură mi-am închinat-o,/ Pentru nenumăratele mele crime,/ O închisoare celebră,/ Devenită
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
pare să fie salvarea. Vii mai rămân și metaforele etnice, de natură blagiană, "mioritică și manolică 125"126: "Eu cred că norii povestesc/ În fiecare țară altfel,/ poate că sunt ținuturi unde/ Se văd pe ceruri epopee -/ La noi pe boltă trec ciopoare/ Cu câini bătrâni și miei nostalgici/ Și-alunecă-n-pășunea-albastră/ Pe urma lor trei ciobănei./ Sau se înalță-o mănăstire/ Nepământeană, ca în somn,/ Surpată-n haos fără milă/ De răsuflarea unui vânt/ Și iarăși răzvrătită-n ceruri/ Până când aripi de
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
somn,/ Surpată-n haos fără milă/ De răsuflarea unui vânt/ Și iarăși răzvrătită-n ceruri/ Până când aripi de șindrilă/ Căzând înspre înalt cu spaimă/ Suie cu lacrimi un cuvânt./ Cum am putea să nu dorim/ un cer senin și-o boltă goală,/ Când norii spun povești prin care/ Suntem salvați în veșnicii?// Veniți, furtuni deasupra noastră/ Și înflorește-ne durere/ Cât timp mai știi cu abur sacru/ Pe cerul lumilor să scrii..." (Eu cred că norii) Într-o astfel de lume
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Cât timp mai știi cu abur sacru/ Pe cerul lumilor să scrii..." (Eu cred că norii) Într-o astfel de lume, a persecuției, orice valoare este călcată în picioare și orice certitudine este demolată (spațiul etnic mioritic "La noi pe boltă trec ciopoare/ Cu câini bătrâni și miei nostalgici/ Și-alunecă-n-pășunea-albastră/ Pe urma lor trei ciobănei.", religia " Sau se înalță-o mănăstire/ Nepământeană, ca în somn,/ Surpată-n haos fără milă/ De răsuflarea unui vânt/ Și iarăși răzvrătită-n ceruri", mitul " Până când
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
înspre înalt cu spaimă", cultura, reprezentată de cuvânt: "Suie cu lacrimi un cuvânt."), nu mai rămâne decât credința interioară, singura certitudine rămasă ca o flacără vie în sufletul oamenilor: Cum am putea să nu dorim/ un cer senin și-o boltă goală,/ Când norii spun povești prin care/ Suntem salvați în veșnicii?// Veniți, furtuni deasupra noastră/ Și înflorește-ne durere/ Cât timp mai știi cu abur sacru/ Pe cerul lumilor să scrii...". Credința intervine în reconstrucția interioară, autoarea refugiindu-se de
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
de șomaj, mortalitate infantilă, educație, proliferare a SIDA, de sfera ecologicului sau a politicului. Des pronunțat, din ce În ce mai mult valorizat, termenul de „responsabilitate” reclamă clarificări noi, mai cu seamă sub aspectul dimensiunii sale morale. Că responsabilitatea trebuie să devină „cheia de boltă a Întregului edificiului moral” - cum spunea Kant - este o afirmație ce trebuie Încă demonstrată, În plan teoretic, și explicată, În planul acțiunii morale.. “Pe de o parte, să demonstrăm inserția responsabilității În orice discurs moral al timpurilor noastre; pe de
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
mai jos decât fusese, apăsându-și gâtul în umeri, ca și cum puterea nevăzută îl scăpase de păr; mâinile se ridicară și-ncepură să frământe-n sec din degete; ochii-și întoarseră privirile din adânci depărtări de-afară afundându-le treptat înăuntrul bolții capului, în alte depărtări mai adânci poate; gura se-nchise și fălcile se-cleștară". Mărturisirea care urmează elucidează, în maniera lui Ann Radcliffe, misterul, care, oricum, nu mai persista decât în unele nuanțe: Iancu, ajuns ofițer, are nevoie stringentă de o
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
morți de pe cer, în văpaia rece de diamant a stelelor zbătându-se de prisos, în înghețul întunericului fără fund și zare". Toate sugestiile luminoase, care, în mod curent, implică pulsul vital, sunt vidate de căldură: fosforescența hibernală, strălucirea palidă a bolții cerești, cristalele de carbon ale briliantelor. Din fața asaltului concertat al elementelor nu există altă salvare decât somnul: eroina își dorește evaziunea în hipnic, pentru a se scălda, dimineața, "în lumina soarelui alb (subl. în text)". Însă mecanismul complicat al terifiantului
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
se perde, fețele plutesc ca într'o poesie din trecut. Fantazia lui capătă o realitate nouă. Simplificate, frescele iau un caracter legendar, peisagiul slobod e înveluit ca într-un strai de eres, compoziția devine mitică, scenele se petrec pare-că sub bolțile unei imense catedrale"57. Vis-viziune-poezie, idee-imagine-fantezie, legendă-mit-misticism, Cioflec utilizează toate aceste izomorfisme tipic simboliste pentru a descrie pictura lui Puvis de Chavannes, cu accentul pe pictura de mari dimensiuni. Există pictori români care emulează cu arta simbolistă a lui Chavannes
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de Chavannes, cu accentul pe pictura de mari dimensiuni. Există pictori români care emulează cu arta simbolistă a lui Chavannes? Gabriel Badea-Păun recunoaște în două dintre proiectele picturilor de mari dimensiuni ale lui Michel Simonidy, precum Munca și Abundența, destinate boltei holului central și plafonului scării centrale a Palatului Casei de Economii și Consignațiuni din București, "Michel Simonidy, la tentation d'une carrière parisienne" un program iconografic care a împrumutat "elementele sale idiomului artistic al lui Puvis de Chavannes"58. Analizând
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a dobândi consistență. Același registru al decantării formale din masa compactă îl regăsim într-o altă sculptură de inspirație rodiniană, Muza (1914), unde artistul înregistrează o tensiune ideatică între două figuri, un nud masculin în atitudinea lui Atlas care susține bolta pe umeri, având deasupra sa figura Muzei care pare să patroneze efortul considerabil al edificării creației artistice. În mod evident, această tensiune se joacă în jurul abiguității figurii feminine pe baza asocierii măreției creației cu sacrificul de sine, a frumuseții cu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fatale, înscrisă în tipologia isteriei: "Legătura patologiei isterice cu sexualitatea, concluzia observației clinice, furniza atunci o cauțiune științifică multiplelor variațiuni pe tema femeii fatale care apărea în literatură"362. Raporturile trasate între viața sexuală și psihismul abisal constituie cheia de boltă a configurării tipului femeii fatale. Ca și Judith I, eroina ține agățat de degetele crispate capul lui Holofern riguros decupat de faldurile rochiei -, expresie a decapitării propriu-zise -, iar în primul tablou, de marginea acestuia. Și în acest caz, feminitatea sa
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
înțeleagă, Cecilia Cuțescu-Storck le conferă grația și mobilitatea vegetației explozive, textură de ficuși, salcâmi, lămâi, smochini și un cactus rătăcit. "Toate le vedem armonizându-se într-o simfonie de tonuri în atmosfera de liniște și de împăcare a sufletului, sub bolta paradisiacă unde păsările cântau ascunse în frunzișuri, în crengi de ficuși sau de smochini, ce se împleteau între ghirlande de flori de salcâm. Totul apărea ca un arabesc cu tonuri închise pe fondul unui cer de fildeș jur împrejur, înconjurat
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
n. 1954, București) Regizor, scenarist Studiază la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică "I.L. Caragiale", București, secția Regie de film și TV, pe care o absolvă în 1978. Lucrează ca regizor la Studioul Sahia Film și la TVR. Filmografie (selectivă) • Bolți de ospeție (1980), Premiul ACIN, 1980 • Ioane, cum e la construcții? (1983), Premiul ACIN, 1983 • Virtuți bucovinene (1983), selectat la Festivalul filmului turistic, Karlovy Vary, 1983 • Panc (1990), Premiul UCIN, 1990 • Festivalul Dinu Lipatti (1992) • Poveste despre lemn (1994) • Casa
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
of San Marco and the Panglossian Paradigm: a Critique of the Adaptationist Programme, autorii au numit acele structuri fenotipice care primesc o utilizare diferită de acea utilizare care a constituit temeiul inițial al existenței și al conformației lor „arcuri de boltă“ (spandrels), prin comparație cu structurile a căror funcție arhitectonică inițială este de a susține o construcție de genul unei catedrale. Multe trăsături fenotipice cu funcții adaptative evidente la anumite categorii de organisme au luat naștere și s-au dezvoltat din
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
în viitor. Creșterea progresivă a mărimii creierului hominizilor a putut avea loc sub presiunea selecției naturale, în virtutea avantajelor adaptative pe care le-a oferit. Dar dezvoltarea unui organ de o asemenea complexitate cum este creierul implică și multe „arcuri de boltă“, adică structuri care iau naștere din rațiuni arhitecturale și pot primi doar ulterior funcții adaptative. Evident că luarea în considerare a rolului exaptărilor în cercetarea evoluției vieții va implica distanțarea de acea abordare „strict darwinistă“ care reduce explicația schimbărilor ce
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
îi va pune pe paleontologi în situația de a reinterpreta date care au fost considerate mult timp ca fiind în armonie cu o viziune uniformitarianistă și gradualistă asupra evoluției. Tot așa, introducerea unor concepte cum sunt „exaptarea“ și „arcurile de boltă“ determină reevaluarea multor fapte care au fost privite anterior de către cercetătorii din biologia dezvoltării doar din perspectiva unui adaptaționism darwinist strict. Spre deosebire de multe corelații empirice de care se interesează cercetătorii vieții, ideile directoare ale unui program de cercetare nu pot
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
el, sunt mai importante în determinarea căilor schimbării decât promovarea variațiilor cu valoare adaptativă în virtutea utilității lor imediate, în condiții locale date. În articolul lui Gould și Lewontin, aceste constrângeri sunt comparate cu cele arhitecturale, de exemplu cu arcurile de boltă ale unei catedrale. Ceea ce se reproșează, în primul rând, programului adaptaționist este trecerea cu vederea a însemnătății pe care o au asemenea constrângeri în determinarea direcției transformării structurilor, funcțiilor și comportării organismelor. De exemplu, dacă se constată că într-o
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
al compromisului și al stabilizării, sub înalta supraveghere a Credinței, între rațiunea constructivă, rațiunea critică, raționalizare. Gînditorii acestui secol simt nevoia să refunda-menteze principiile gîndirii sau metodei, să reconstruiască sistemul lumii, dar și să-l păstreze pe Dumnezeu, cheie de boltă necesară perfecțiunii Universului. Raționalizarea îi determină să conceapă o lume care este fie impecabilă în ordinea sa, fie, mai subtil, "cea mai bună posibil" (Leibniz). Descartes inaugurează astfel o metodă originală, deopotrivă critică și constructivă; el își clădește sistemul pornind
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
scară metalică și patru extinctoare marca „Pompier”. În rest, datorită fondurilor bugetare insuficiente, s-a continuat practica „peticirii” vechilor sacale. Tot în septembrie 1926, printr-o ordonanță emisă de consiliul comunal, „toți hotelierii, antreprenorii cinematografelor Lux și Clasic, antreprenorul varieteului Bolta Rece, proprietarii depozitelor de cherestea, petrol, benzină - B. Blum, Marcu Istel, T. David, A. Sechter, M. Braebart, M. Brill, A. Abramovici - sau spirt - S. Mendelovici, M. Naftalis -, precum și proprietarii de farmacii - M. Golișteanu, Marin Malhasovici, dr. Vogel, M. Stâncă -, sau
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
pogorîse asupra-ne; răscumpărați prin trufie aveam să ne redobîndim înaltele locuri. Deasupra stranelor, scutarii nevăzuți coborîseră prapurele înstemate și una cîte una se stinseră cele șapte candele de la altar. Și plecam tustrei pe un pod aruncat spre soare-apune, peste bolți din ce în ce mai uriașe în gol." E, aici, mai mult decît rezultatul unei autosugestii a fabuloasei ascendențe nobiliare, e pana unui analist al sîngelui albastru (Ș. Cioculescu), chiar dacă acesta pare rafinamentul inutil al nobleței (Al. George), admirația nelimitată față de manierele aristocratice traducînd
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
cască o gură cât o șură și când chiuie o dată, se cutremură pământul, văile răsună, mările clocotesc și peștii din ele se sparie; dracii ies afară din iaz câtă frunză și iarbă! Și oleacă numai de nu s-a răsipit bolta ceriului.”(Dănilă Prepeleac, p.184) „Și tot așa mergând ei încă un an de zile, cu mare greutate și zdruncin, au trecut peste nenumărate țări și mări, și prin codri și pustietăți așa de îngrozitoare în care foșgăiau balauri, aspide
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]