6,134 matches
-
lungul vremii (I)”, în Mitropolia Banatului, Anul XXXIV (1984), Nr. 5-6, p. 300. footnote>. Scriptura sfântă indică și starea de păcat a pruncilor, cu referire nu la păcatele personale, ci la cel originar și, în consecință, nevoia de a fi botezați. Psalmistul David scrie că „iată întru fărădelegi m-am zămislit și întru păcate m-a născut maica mea” (Ps. 50, 5). Celor care consideră acest păcat moștenit descris de psalmist fiind mai puțin grav, evaluarea făcută de Dumnezeu inimii omului
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
David F. Wright, „The Origins of Infant Baptism - Child Believers' Baptism?”, în Scottish Journal of Theology, vol. 40, 1987, p. 15. footnote>. Unii anabaptiști au încercat să-și argumenteze părerile lor așa-zis apodictice pe faptul că Mântuitorul s-a botezat ca adult, la vârsta de 30 de ani. Însă aceasta nu îndreptățește pe nimeni să susțină că Botezul trebuie aplicat numai adulților. Cine susține acest pseudo-argument greșește, necunoscând în prealabil natura botezului primit de Mântuitorul din partea Sfântului Ioan Botezătorul, botez
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
botezat ca adult, la vârsta de 30 de ani. Însă aceasta nu îndreptățește pe nimeni să susțină că Botezul trebuie aplicat numai adulților. Cine susține acest pseudo-argument greșește, necunoscând în prealabil natura botezului primit de Mântuitorul din partea Sfântului Ioan Botezătorul, botez deosebit de cel creștin. Iisus s-a botezat, nu fiindcă avea păcate, ci ca „să plinească toată dreptatea”. Alții merg atât de departe, în rătăcirile lor, încât susțin că pruncii sunt sfinți, deci n-au nevoie de botez spre mântuire. Ei
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
de ani. Însă aceasta nu îndreptățește pe nimeni să susțină că Botezul trebuie aplicat numai adulților. Cine susține acest pseudo-argument greșește, necunoscând în prealabil natura botezului primit de Mântuitorul din partea Sfântului Ioan Botezătorul, botez deosebit de cel creștin. Iisus s-a botezat, nu fiindcă avea păcate, ci ca „să plinească toată dreptatea”. Alții merg atât de departe, în rătăcirile lor, încât susțin că pruncii sunt sfinți, deci n-au nevoie de botez spre mântuire. Ei se sprijină pe înseși cuvintele Mântuitorului: „Lăsați
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
creștini, ci pe patriarhii Vechiului Testament, pe strămoșii iudeilor, cu care iudeii se mândreau, susținând că, dacă aceia au fost drepți, atunci și ei, ca urmași ai lor, sunt așijderea. Noi mărturisim învățătura dreptei credințe, potrivit căreia e necesar să botezăm copiii, ca ei să se sfințească și să se îndrepte în numele Domnului Iisus Hristos și în Duhul Dumnezeului nostru (I Cor. 6, 11)<footnote Ioan Bunea, op. cit., p. 28 29. footnote>. Porunca Mântuitorului referitoare la botez Porunca Mântuitorului referitoare la
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
footnote Ioan Bunea, op. cit., p. 28 29. footnote>. Porunca Mântuitorului referitoare la botez Porunca Mântuitorului referitoare la botez a fost dată în genere, adică fără a-i exclude pe prunci (Mt. 28, 19)<footnote „Drept aceea, mergând, învățați toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, învățându-le să păzească toate câte v-am poruncit vouă, și iată Eu cu voi sunt în toate zilele, până la sfârșitul veacului. Amin”. footnote>, întrucât pruncii pot și după botez
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
a acceptat Botezul nou-născutului cu mult timp în urmă ca etapă bine stabilită, și nu din secolul al II-lea. Autorul arată că, cel puțin de la începutul erei creștine și probabil chiar mai înainte, prozeliții și copiii lor minori erau botezați<footnote J. J. von Allmen consideră că argumentele lui Jeremias sunt decisive, vide „L’Eglise primitive et le baptême des enfants”, în Verbum Caro, Nr. 13, p. 43-47. footnote>. Oponenții Botezului nou-născutului nu au putut produce bazele istorice pentru respingerea
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
vreme și pruncii - nu doar vârstnicii - erau supuși ritualului botezării, prin deducție se poate afirma că „modelul” iudaic de botezare a prozeliților, împrumutat de Sfântul Ioan Botezătorul, a fost împrumutat integral. Ceea ce însemnează că și Biserica creștină trebuie să fi botezat pruncii. Prof. J. Jeremias scrie textual că până la proba contrarie trebuie să se considere ca ceva de sine înțeles că la intrarea în creștinism, copiii de toate vârstele erau botezați, inclusiv sugarii. Deducția aceasta, prof. J. Jeremias o întărește cu
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
integral. Ceea ce însemnează că și Biserica creștină trebuie să fi botezat pruncii. Prof. J. Jeremias scrie textual că până la proba contrarie trebuie să se considere ca ceva de sine înțeles că la intrarea în creștinism, copiii de toate vârstele erau botezați, inclusiv sugarii. Deducția aceasta, prof. J. Jeremias o întărește cu cunoscutele texte neotestamentare în care se vorbește de botezarea unor case întregi de convertiți, de care am discutat în prezentul studiu, însă în alt capitol. (A se vedea pe larg
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
J. Jeremias o întărește cu cunoscutele texte neotestamentare în care se vorbește de botezarea unor case întregi de convertiți, de care am discutat în prezentul studiu, însă în alt capitol. (A se vedea pe larg Pr. Prof. Grigore T. Marcu, „Botezat-a pruncii Biserica creștină primară?”, în Mitropolia Olteniei, Anul VIII (1956), Nr. 4-5, p. 181-182 et passim). footnote>. Prozeliții care erau circumscriși urmau și o baie de purificare - așa-numitul „botez al prozeliților”<footnote Oscar Cullmann, op. cit., p. 63. Cullmann
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
Dr. Constantin Cornițescu și Preot Prof. Dr. Teodor Bodogae, în col. Părinți și Scriitori bisericești, vol. 12, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1988, p. 47). footnote>, Sfântul Apostol Pavel scrie că toți au fost botezați „în nor și în mare”: „Căci nu voiesc, fraților, ca voi să nu știți că părinții noștri au fost toți sub nor și că toți au trecut prin mare. Și toți, întru Moise, au fost botezați în nor și în
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
că toți au fost botezați „în nor și în mare”: „Căci nu voiesc, fraților, ca voi să nu știți că părinții noștri au fost toți sub nor și că toți au trecut prin mare. Și toți, întru Moise, au fost botezați în nor și în mare. Și toți au mâncat aceeași mâncare duhovnicească; și toți, aceeași băutură duhovnicească au băut, pentru că beau din piatra duhovnicească ce îi urma. Iar piatra era Hristos” (I Cor. 10, 1-4). Și Moise însuși spune în
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
observa înrudirea chipului cu adevărul și superioritatea adevărului față de chip, dacă am văzut în Vechiul Testament că Dumnezeu Și-a respectat făgăduințele cu privire la salvarea credincioșilor Săi cu toată familia lor, cu certitudine Și le respectă perpetuu și în Cel Nou. „Am botezat și casa lui Ștefana” Noul Testament nu oferă date exacte despre botezul copiilor, în sensul de a recomanda sau a descrie în mod clar botezarea lor. Ținând cont de faptul că Botezul era legat de propovăduirea Evangheliei și de convertire, această
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
recomanda sau a descrie în mod clar botezarea lor. Ținând cont de faptul că Botezul era legat de propovăduirea Evangheliei și de convertire, această lipsă ni se pare firească. Indirect însă, analizând temeinic cazurile descrise în Noul Testament când au fost botezate „case” întregi, reiese cu foarte mare claritate că Botezul era administrat și copiilor<footnote Kurt Aland, Taufe und Kindertaufe, 40 Sätzezur Aussage des N. T. und dem historischen Belund, Gütersloh, 1971 și mulți alți exegeți moderni; cf. Martenson, Baptême et
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
la botezarea unor familii întregi de convertiți (Fap. 16, 14-15, 30-34; 1 Cor. 1, 16). În textele neotestamentare sunt mai multe mărturii în acest sens. Astfel, când Sfântul Apostol Pavel face corintenilor referiri legate de misiunea sa, precizează că a „botezat și casa lui Ștefana” (I Cor. 1, 16), apoi în cazul vânzătoarei de porfiră - Lidia - a fost botezată „ea și casa ei” (Fap. 16, 12-13) - și oare din cine se putea compune casa unei văduve dacă nu din copii -, iar
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
sunt mai multe mărturii în acest sens. Astfel, când Sfântul Apostol Pavel face corintenilor referiri legate de misiunea sa, precizează că a „botezat și casa lui Ștefana” (I Cor. 1, 16), apoi în cazul vânzătoarei de porfiră - Lidia - a fost botezată „ea și casa ei” (Fap. 16, 12-13) - și oare din cine se putea compune casa unei văduve dacă nu din copii -, iar în cartea scripturistică Faptele Apostolilor, ni se menționează despre temnicerul din Filipi care „s-a botezat el și
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
a fost botezată „ea și casa ei” (Fap. 16, 12-13) - și oare din cine se putea compune casa unei văduve dacă nu din copii -, iar în cartea scripturistică Faptele Apostolilor, ni se menționează despre temnicerul din Filipi care „s-a botezat el și toți ai casei lui” (Fap. 16, 30 33), apoi despre Corneliu sutașul că s-a botezat cu toată casa lui (Fap. 10, 44-48) de unde se înțelege clar că s-au botezat și copiii lor și nu numai părinții
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
unei văduve dacă nu din copii -, iar în cartea scripturistică Faptele Apostolilor, ni se menționează despre temnicerul din Filipi care „s-a botezat el și toți ai casei lui” (Fap. 16, 30 33), apoi despre Corneliu sutașul că s-a botezat cu toată casa lui (Fap. 10, 44-48) de unde se înțelege clar că s-au botezat și copiii lor și nu numai părinții. Deci, dacă Apostolii, așa cum se vede din lucrările lor misionare, botezau familii întregi (Fap. 16, 15, 30-39; 18
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
despre temnicerul din Filipi care „s-a botezat el și toți ai casei lui” (Fap. 16, 30 33), apoi despre Corneliu sutașul că s-a botezat cu toată casa lui (Fap. 10, 44-48) de unde se înțelege clar că s-au botezat și copiii lor și nu numai părinții. Deci, dacă Apostolii, așa cum se vede din lucrările lor misionare, botezau familii întregi (Fap. 16, 15, 30-39; 18, 8; I Cor. 1, 16), precum și pe toți cei ce aparțineau unei familii (Fap. 16
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
apoi despre Corneliu sutașul că s-a botezat cu toată casa lui (Fap. 10, 44-48) de unde se înțelege clar că s-au botezat și copiii lor și nu numai părinții. Deci, dacă Apostolii, așa cum se vede din lucrările lor misionare, botezau familii întregi (Fap. 16, 15, 30-39; 18, 8; I Cor. 1, 16), precum și pe toți cei ce aparțineau unei familii (Fap. 16, 1), putem lesne conchide că se botezau și copiii ce aparțineau acestor familii<footnote † Silvestru Piteșteanul, „Misteriul Botezuluǐ
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
părinții. Deci, dacă Apostolii, așa cum se vede din lucrările lor misionare, botezau familii întregi (Fap. 16, 15, 30-39; 18, 8; I Cor. 1, 16), precum și pe toți cei ce aparțineau unei familii (Fap. 16, 1), putem lesne conchide că se botezau și copiii ce aparțineau acestor familii<footnote † Silvestru Piteșteanul, „Misteriul Botezuluǐ”, în Biserica Ortodoxă Română, Anul VI (1882), Nr. 4, p. 196-197 & Pr. Dr. Gheorghe Lițiu, op. cit., p. 6. footnote>. Este greu de admis că aceste „case” n-ar fi
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
admis că aceste „case” n-ar fi avut și copii în alcătuirea lor, mai ales că în Noul Testament când se vorbește de „casă”, se înțelege adeseori de-a dreptul „familie”. Sfântul diacon Filip și Sfinții Apostoli Petru și Ioan au botezat o „țară” întreagă, Samaria (Fap. 8, 4-16). E aproape imposibil de presupus că printre cei care au primit atunci Botezul nu ar fi fost și prunci. În cartea biblică Faptele Apostolilor ni se vorbește despre cele dintâi mulțimi botezate. „Aceștia
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
34). Lidia era numită doar „femeie”, ceea ce înseamnă că era căsătorită. Se poate însă, ca bărbatul să îi fi murit de vreme ce nu este amintit. Putem presupune deci că era văduvă în momentul când a întâlnit-o Pavel și i-a botezat „casa” și că din această casă au putut face parte copiii. Însă mai trebuie lămurită și o altă posibilă obiecție privind-o pe Lidia. E vorba de mențiunea ce se face în capitolul 16, 40 al cărții faptele Apostolilor despre
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
arată că cei ai lui Ștefana „slujeau sfinților”, prin aceasta excluzându-se copiii care n-ar fi avut cum să împlinească un atare serviciu. Obiecția aceasta nu-și are însă temei deoarece „nu se știe când anume Apostolul Pavel a botezat casa lui Ștefana și cât timp a trecut de atunci și până la scrierea epistolei. Oricum, acest timp trebuie să fi fost îndelungat, căci Apostolul nu-și aduce aminte să mai fi botezat de atunci pe cineva (I Cor. 1, 16
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
nu se știe când anume Apostolul Pavel a botezat casa lui Ștefana și cât timp a trecut de atunci și până la scrierea epistolei. Oricum, acest timp trebuie să fi fost îndelungat, căci Apostolul nu-și aduce aminte să mai fi botezat de atunci pe cineva (I Cor. 1, 16). Rezultă deci că s-a scurs destulă vreme, în care perioadă copiii mici ar fi putut crește, devenind majori”<footnote J. Peretruchin, op. cit., p. 38. footnote>. Cu privire la temnicerul din Filipi, putem releva
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]