5,404 matches
-
pă rere de rău, că nu-ți merge bine. Cînd vrei să vinzi un dobitoc, să speli nouă linguri, apa s-o pui pe ușă să cadă-n ciur și apoi în strachină, și cu ea speli boul; apoi cu boul de funie și cu pielea goală dai ocol de trei ori casei. Vîrcolac Vîrcolacii se zice că sînt cînii lui Dumnezeu care vor să mănînce luna, unde se află Cain și Abel. Copiii nebotezați merg în iad; cînd i se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ca berbecii e semn de vînt; iarna, de zăpadă; de obicei, [norii] vestesc schimbarea vremii. Cînd cîntă stîrcii, se schimbă vremea: bate vîntul. Cînd stelele par mai mari ca de obicei sau mai apropiate unele de altele. Cînd se încură boii, moinează. Cînd nu-ți arde focul e semn că se încălzește vremea ori face a moină. Cînd ciocîrlanul își lasă ciocul pe spate e semn că va fi moloșag. Semne de stricarea vremii Cînd sfîrșitul soarelui se face în nori
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
gulerat bojie - bozie, varietate de soc bolfă - umflătură bolînd - smintit bolohan - bolovan boltă - pivniță boncălui (a) - a boloncăi, a boncăi, a rage prelung bondolan - greu de cap borăncăitură - urmă borti (a) - a găuri boșorog - bolnav de hernie botă - bîtă, măciucă bou de hăis - bou înjugat la stînga boul-lui-Dumnezeu - rădașcă brabete - vrabie bradoș - colac brecir - brăcinar breza (a) - a (te) unge pe frunte pentru a deveni mai breaz brîncă - boală la porci, erizipel la oameni bubat - vărsat, variolă buburuză - fărîmătură budăi - vas
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
varietate de soc bolfă - umflătură bolînd - smintit bolohan - bolovan boltă - pivniță boncălui (a) - a boloncăi, a boncăi, a rage prelung bondolan - greu de cap borăncăitură - urmă borti (a) - a găuri boșorog - bolnav de hernie botă - bîtă, măciucă bou de hăis - bou înjugat la stînga boul-lui-Dumnezeu - rădașcă brabete - vrabie bradoș - colac brecir - brăcinar breza (a) - a (te) unge pe frunte pentru a deveni mai breaz brîncă - boală la porci, erizipel la oameni bubat - vărsat, variolă buburuză - fărîmătură budăi - vas de lemn pentru
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
infecție punte - gaură pușchei - pușchea, bubă dureroasă în cavitatea bucală R rapăn - rîie rast - inflamație a splinei ravac - miere scursă din faguri răcănel - brotac răpăga (a) - a aluneca răsăreală - boală de piele răspintene - răspîntie răsteu - resteu, lemn pus la jugul boilor răsură - răzătură rășchitoare - rîșchitoare, unealtă de depănat rătăci (a) - a se îndepărta rîmător - porc rîncăi (a) - a rage rîșniță - rînză, pipotă rîză - zdreanță roc - surtuc rofii - rohii, vărsat rohmani - vezi blajini roi - grup compact de albine în cău tare de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
teama patrulelor germane... vedeți, asta înseamnă regie, să traduci în multe fraze, un singur cuvînt!"... Dar cînd V. era mîndru de cît de deștept e, sufleuza, care se uita scîrbită la el, îi curmă fericirea, cu o singură replică: "Bă, boule, acolo nu e vorba de nici o patrulă! În text, prima replică ne arată că Maria își cheamă soțul: Pătrule, Pătrule!"... Descumpănit, V. iese din situație, după trei secunde: "Da?! Atunci te voi sancționa, tovarășa, fiindcă nu pui căciulițe pe a
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
mea carte! A noua ! Al nouălea val!"... Da' prozaicul vecin din copilărie, brutal și invidios, îi întrerupe elanul: "Ce poezie, mă amărîtule!? De cînd ai ajuns tu poet, că doar te știu de la 6 ani, nici n-ai terminat liceul, boule! Ce-s hîrțoagele astea? Vrei să te dai mare, tîmpitule?!" Și grobianul, după ce i-a tras două palme puternice după ceafă, i-a aruncat foile pe jos, apoi a plecat înjurînd. Mi-a fost milă, sincer, de poet; l-am
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
intra În pădure cu toporul. Ocupația de bază era agricultura. Plugurile erau de lemn, fiind Întrebuințate pînă În 1950. Pluguri de fier aveau doar cîteva familii. Lipseau și vitele de plug. Cine izbutea să-și facă rost de car și boi, se ocupa și cu cărăușia, servind și pe cei ce aveau nevoie, fiind obligat să transporte la oraș recolta boierului și lemne din pădure pentru vînzare. După primul război mondial, cu ocazia Împroprietăririlor țăranilor, lupoienilor li se completează loturi de
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
căta În jos Ca să nască pe Cristos. Se duse la moș Crăciun - Bună seara moș Crăciun Lasă-mă-n palatul tău Ca să nasc un Dumnezeu. Dar Crăciun cum auzea Astfel din gură grăia : - Mergi În grajdul cailor Sau În ieslea boilor. Merse În grajdiul cailor Dar caii cum o văzură Începură a tropăi Și iepele a nechezi. - Stați voi cai nu tropăiți Și iepe nu necheziți. Dar caii cum auziră Și mai tare tropăiră. Supărată maica sfîntă Cu grai astfel le
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
cailor să fiți Și de mine afurisiți Și de mine pe vecie Mersu-n fugă să vă fie. Oricît veți voi să mîncați Rar voi să vă săturați Numai-n noaptea de İspas Și atunci decît un ceas. >> Merse În ieslea boilor Boilor săracilor. Dar boii cum o văzură Începură a rumega. ăă - Stați voi boi, nu rumegați Durerile mi-alinați >> . Și boii cum auziră Îndată pe loc stătură. ăă - Boulenilor iubiți Binecuvîntați să fiți Și de mine pe pămînt Și de
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
să fiți Și de mine afurisiți Și de mine pe vecie Mersu-n fugă să vă fie. Oricît veți voi să mîncați Rar voi să vă săturați Numai-n noaptea de İspas Și atunci decît un ceas. >> Merse În ieslea boilor Boilor săracilor. Dar boii cum o văzură Începură a rumega. ăă - Stați voi boi, nu rumegați Durerile mi-alinați >> . Și boii cum auziră Îndată pe loc stătură. ăă - Boulenilor iubiți Binecuvîntați să fiți Și de mine pe pămînt Și de Dumnezeu
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
de mine afurisiți Și de mine pe vecie Mersu-n fugă să vă fie. Oricît veți voi să mîncați Rar voi să vă săturați Numai-n noaptea de İspas Și atunci decît un ceas. >> Merse În ieslea boilor Boilor săracilor. Dar boii cum o văzură Începură a rumega. ăă - Stați voi boi, nu rumegați Durerile mi-alinați >> . Și boii cum auziră Îndată pe loc stătură. ăă - Boulenilor iubiți Binecuvîntați să fiți Și de mine pe pămînt Și de Dumnezeu cel sfînt. La
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
mîncați Rar voi să vă săturați Numai-n noaptea de İspas Și atunci decît un ceas. >> Merse În ieslea boilor Boilor săracilor. Dar boii cum o văzură Începură a rumega. ăă - Stați voi boi, nu rumegați Durerile mi-alinați >> . Și boii cum auziră Îndată pe loc stătură. ăă - Boulenilor iubiți Binecuvîntați să fiți Și de mine pe pămînt Și de Dumnezeu cel sfînt. La umblat să aveți pas lin La mîncare saț deplin. Un ceas voi să mîncați İar un ceas
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
În legătură cu munca sa, cu gospodăria sa, cu sărbătorile de peste an. Munca este cheia fermecată ce deschide porțile văzduhului. Românul din firea lui este muncitor. El Însoțește munca cu cîntece. Terminatul arăturilor de primăvară se numea ,, hodorît”. La sfîrșitul ultimei brazde, boii erau opriți pentru o odihnă mai prelungă, iar plugarii, stăteau pe grindeiul plugului sau pe brazdă, vorbind despre arături și făcîndu-și planuri de viitor. Își făceau urarea ca rodul să fie Îmbelșugat. Apoi plecînd spre casă, jugul boilor, plugul și
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
ultimei brazde, boii erau opriți pentru o odihnă mai prelungă, iar plugarii, stăteau pe grindeiul plugului sau pe brazdă, vorbind despre arături și făcîndu-și planuri de viitor. Își făceau urarea ca rodul să fie Îmbelșugat. Apoi plecînd spre casă, jugul boilor, plugul și carul erau Împodobite cu ramuri pline de flori, crengi și pomi Înfloriți. Plini de voioșie se salutau cu cuvintele ,, rod și spor ” ; ,, noroc ” ; ,, la mulți ani ” . De cum venea primăvara, ca să le meargă bine, În fiecare dimineață trebuia să
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Însutit. În noaptea anului nou, tinerii se adunau Într-o casă dinainte stabilită unde aveau loc diverse jocuri. Aproape de revărsatul zorilor, cînd fiecare mergea la casa lui, fetele mari care doreau să se mărite, mergeau la grajd și aici Îmboldeau boii care erau culcați, cu piciorul; dacă se sculau imediat, era nădejde să se mărite repede; dacă dădeau de mai multe ori, dorința se Îndeplinea mai tîrziu. În dimineața anului nou veneau cei cu sorcovele, apoi lăutarii. Erau băgați În casă
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
împrejurarea în care s-a produs: "Tot așa odată, iar/ La un sfânt prin Făurar, / Ori la Sfinții Mucenici,/ Târla noastră de pitici/ Odihnea pe creastă, sus...": Relatarea are în prim-plan un melc ("Era tot, o mogâldeață/ Ochi de bou, dar cu albeață"). Claustrat în cochilie, melcul s-a izolat de lumea de afară, făcând imposibilă comunicarea prin simțuri. Pentru a lua legătura cu melcul, copilul apelează la magie, la descântecul cu efecte surprinzătoare: "Melc, melc,/ Cotobelc,/ Ghem vărgat/ Și
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
pun oalele la uscat. Acest basm satirizează prostia, după care urmează păcălirea diavolului. La început, Dănilă este lipsit de inteligență, iar mai apoi este în stare să păcălească diavolul. Dănilă era un țăran sărac, avea o familie numeroasă, și doi boi frumoși pe care vrea să-i schimbe pe alții mai mici, iar cu banii rămași să-și cumpere un car. La îndemnul fratelui său, pleacă la târg, schimbă pr rând boii cu un car, o capră, un gânsac, o pungă
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
un țăran sărac, avea o familie numeroasă, și doi boi frumoși pe care vrea să-i schimbe pe alții mai mici, iar cu banii rămași să-și cumpere un car. La îndemnul fratelui său, pleacă la târg, schimbă pr rând boii cu un car, o capră, un gânsac, o pungă goală. Întors acasă, fratele său rămâne uimit de nepriceperea lui Dănilă, îi împrumută totuși, carul și boii pentru a merge la pădure, dar doboară un copac peste ei; fură iapa fratelui
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
-și cumpere un car. La îndemnul fratelui său, pleacă la târg, schimbă pr rând boii cu un car, o capră, un gânsac, o pungă goală. Întors acasă, fratele său rămâne uimit de nepriceperea lui Dănilă, îi împrumută totuși, carul și boii pentru a merge la pădure, dar doboară un copac peste ei; fură iapa fratelui ca să fugă în lume, ajunge la un iaz, vrea să se facă pustnic și alege un loc de mănăstire, dar intră în conflict cu dracii și
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
întrevede în spatele dia cu lui, urmărind cu atenție dacă toate cele promise sunt trecute cu exactitate, dacă ca li ta tea și cantitatea sunt notate cu grijă. Nu-i mare lucru ceea ce-i oferă tatăl socru, dar pentru el „2 boi de jug, 1 vacă cu vițelul după ia, 11 oi cu miei după ele, 1 porc și doa scro<a>fe“ și 22 stân jeni și jumătate de moșie înseamnă foarte mult. Alteori, socrul i se adre sea ză direct
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
butcă cu telegari cu hamurile lor“ pentru care preferă să dea ginerelui 5 000 de taleri, bani jos,acestuia re ve nin du-i sarcina de a le cum păra pe gustul lui și al soției. Ani ma le le - boi, vaci, cai, oi, porci, capre -, stupi de albine sunt și ele trecute, ținându-se cont de numărul, calitatea și starea lor în momentul cedării. Cu alte cuvinte, se face foarte bine diferența între o vacă stearpă, o alta cu vițelul
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
în momentul cedării. Cu alte cuvinte, se face foarte bine diferența între o vacă stearpă, o alta cu vițelul după ea și alta care se află cu vițelul în burtă. De asemenea, se notează cu precizie dacă plugul are 12 boi sau nu mai patru, dacă cele zece iepe sunt însoțite de armăsarul lor sau dacă oile au lâna de bună calitate. Din foaia de zestre a unei fete de boier nu lipsește niciodată careta (butca, rădvan) cu patru sau șase
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
sunt și ele marcate prin prezența căldărilor mari și mici, a cazanelor, pirostriilor, frigărilor, vă traiului pentru menținerea focului viu în vatră. Ani ma le le devin mai puține pe măsură ce se coboară în ierarhia socială, două vaci cu lapte, doi boi de plug, doi râmători, cinci capre, zece oi, uneori un cal. De țigani nici nu poate fi vorba. La acest nivel nu se poate vorbi de o foaie de zestre comple tă. Combinațiile sunt din cele mai bizare și arată
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
considerate a fi „spre ajutor fii-mii de a se puteamărita“; Du mi tra na, fata din satul Cră sani, județul Ialomița, se învoiește cu Barbu flăcăul, fiul popii Dumitru din ace lași sat, să-i dea în loc de zestre „2 boi, 1 vacă, 1 roche de șamalagea cu anteriul ei și o ti vi li chie de mătase blănită și 7 taleri de cheltuială“. zestrea este simțitor mai mare decât celelalte prezentate mai sus datorită statutului băiatului, un preot înstărit, capabil
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]