13,048 matches
-
fost cuprinsă între 36,0 cm (martor nefertilizat) și 59,0 cm (25 t/ha gunoi de grajd ovine). Rezultate bune, cu o talie a plantelor de peste 58,0 cm le-a obținut plantele fertilizate cu gunoi de grajd de bovine în doze de 20 t/ha, 25 t/ha și 30 t/ha și cele fertilizate cu gunoi de grajd de ovine în doză de 20 t/ha. Mărirea dozei de gunoi de grajd de ovine de la 25 t/ha
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
în doză de 20 t/ha. Mărirea dozei de gunoi de grajd de ovine de la 25 t/ha la 30 t/ha a dus la scăderea taliei cu 3,8 cm. Aplicarea a 5 t/ha gunoi de grajd de bovine nu a influențat semnificativ talia plantelor, aceasta fiind mai mare cu doar 4 cm decât la martor. Diferențe distinct semnificative față de martor s-au înregistrat la năutul fertilizat cu 5 t/ha gunoi de grajd de ovine și 10 t
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
plantelor, aceasta fiind mai mare cu doar 4 cm decât la martor. Diferențe distinct semnificative față de martor s-au înregistrat la năutul fertilizat cu 5 t/ha gunoi de grajd de ovine și 10 t/ha gunoi de grajd de bovine, în rest toate celelalte variante fertilizate cu cu îngrășăminte organice au realizat plante cu diferențe foarte semnificative pozitive față de martor (tabelul 68). Numărul de ramificații principale la năut a crescut odată cu fertilizarea, ajungând la valori maxime în cazul variantelor fertilizate
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
îngrășăminte organice au realizat plante cu diferențe foarte semnificative pozitive față de martor (tabelul 68). Numărul de ramificații principale la năut a crescut odată cu fertilizarea, ajungând la valori maxime în cazul variantelor fertilizate cu 25 t/ha gunoi de grajd de bovine sau 25 t/ha gunoi de grajd de ovine. Dozele de 30 t/ha gunoi de grajd de bovine și 30 t/ha gunoi de grajd de ovine au favorizat obținerea unui număr de 4,8 ramificații principale/pl., cu
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
năut a crescut odată cu fertilizarea, ajungând la valori maxime în cazul variantelor fertilizate cu 25 t/ha gunoi de grajd de bovine sau 25 t/ha gunoi de grajd de ovine. Dozele de 30 t/ha gunoi de grajd de bovine și 30 t/ha gunoi de grajd de ovine au favorizat obținerea unui număr de 4,8 ramificații principale/pl., cu 2,1 buc./ pl. mai multe decât la martorul nefertilizat și cu 0,1 buc./ pl. mai puține decât
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
unui număr de 4,8 ramificații principale/pl., cu 2,1 buc./ pl. mai multe decât la martorul nefertilizat și cu 0,1 buc./ pl. mai puține decât la năutul fertilizat cu 25 t/ha gunoi de grajd fie de bovine fie de ovine. Aplicarea în doză de 15 t/ha gunoi de grajd de ovine a fost mai eficientă în privința ramificării (4,5 ram. pr./pl.) decât aceiași doză de gunoi de grajd de bovine unde s-au realizat 4
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
gunoi de grajd fie de bovine fie de ovine. Aplicarea în doză de 15 t/ha gunoi de grajd de ovine a fost mai eficientă în privința ramificării (4,5 ram. pr./pl.) decât aceiași doză de gunoi de grajd de bovine unde s-au realizat 4,3 ramificații principale /pl. Dozele de 20-30 t/ha gunoi de grajd au dus la obținerea de plante cu un număr de ramificații superior față de martor, iar dozele de 5-10 t/ha gunoi de grajd
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
de 20 t/ha gunoi de grajd de ovine a fost cea mai valoroasă pentru că a dus la apariția unui număr de 37 păstăi/pl., cu 1 mai mult decât variantele fertilizate cu 20-30 t/ha gunoi de grajd de bovine și 25 - 30 t/ha gunoi de grajd de ovine. Creșterea dozei de la 20 t/ha la 25 t/ha sau chiar 30 t/ha gunoi de grajd nu s-a dovedit eficientă, numărul păstăilor fiind în toate cazurile de
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
s-a dovedit eficientă, numărul păstăilor fiind în toate cazurile de 36 buc./ pl. deci cu 13 păstăi/pl mai mult decât martorul, cu 8 păstăi/pl. mai mult decât năutul fertilizat cu 5 t/ha gunoi de grajd de bovine și mai mult cu 6,7 păstăi/pl. decât năutul fertilizat cu 5 t/ha gunoi de grajd de ovine (tabelul 70). Numărul de semințe la o plantă de năut nefertilizată a fost de 23 buc./ pl. pentru ca în urma fertilizării
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
fertilizării să ajungă la maximum 38 buc./pl. când doza de îngrășământ organic a fost de 20 t/ha gunoi de grajd de ovine. Cu un număr de 37 boabe/pl. doza de 25 t/ha gunoi de grajd de bovine a fost pe locul doi ca valoare, ea realizând cu 3% mai multe boabe/pl decât năutul fertilizat cu 20 t/ha gunoi de grajd de bovine și 15 t/ha gunoi de grajd de ovine. Se observă că năutul
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
de 37 boabe/pl. doza de 25 t/ha gunoi de grajd de bovine a fost pe locul doi ca valoare, ea realizând cu 3% mai multe boabe/pl decât năutul fertilizat cu 20 t/ha gunoi de grajd de bovine și 15 t/ha gunoi de grajd de ovine. Se observă că năutul fertilizat cu doza de 25 t/ha gunoi de grajd de ovine a obținut cu 7% mai puține boabe decât cel fertilizat cu 20 t/ha gunoi
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
ha gunoi de grajd de ovine dar cu 4% mai mult decât năutul fertilizat cu 30 t/ha gunoi de grajd de ovine. Cele mai slabe recolte le-a obținut năutul fertilizat cu 5 t/ha gunoi de grajd de bovine sau ovine, cu un număr de 29 semințe/pl. care a depășit martorul doar cu 6 semințe/pl (tabelul 72). Masa semințelor la o plantă a fost cu 1,5 g până la 3,0 g/pl. mai mare la variantele
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
Dacă, în cazul gunoiului de grajd de ovine, mărirea dozei de la 20 t/ha la 30 t/ha nu a produs modificări ale masei de semințe/pl. (în toate cazurile 7,1 g/pl), în cazul gunoiului de grajd de bovine se constată o creștere de la 7,0 g/pl. la 7,1 g/pl. când se mărește doza de la 20 t/ha la 25 t/ha, apoi iar o scădere la 7,0 g/pl. când doza folosită ajunge la
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
la 25 t/ha, apoi iar o scădere la 7,0 g/pl. când doza folosită ajunge la 30 t/ha. Doza de 5 t/ha îngrășământ organic a favorizat sporuri de 37% în cazul folosirii gunoiului de grajd de bovine respectiv 49% în cazul folosirii gunoiului de grajd de ovine, iar doza de 10 t/ha îngrășământ organic a dus la obținerea unor sporuri de 56% în cazul folosirii gunoiului de grajd de bovine respectiv 68 % în cazul folosirii gunoiului
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
cazul folosirii gunoiului de grajd de bovine respectiv 49% în cazul folosirii gunoiului de grajd de ovine, iar doza de 10 t/ha îngrășământ organic a dus la obținerea unor sporuri de 56% în cazul folosirii gunoiului de grajd de bovine respectiv 68 % în cazul folosirii gunoiului de grajd de ovine comparativ cu martorul nefertilizat la care masa semințelor a fost de 4,1 g/pl (tabelul 73). Producția de biomasă respectiv masa plantelor a crescut de la 12% până la 52 % în
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
favorizat obținerea de plante cu o greutate de 20 g/pl., 19,7 g/pl. respectic 19,5 g/pl.. Pe locul patru s-au situat variantele fertilizate cu 25 t/ha și 30 t/ha gunoi de grajd de bovine cu o masă a plantelor de 19,4 g/pl.. Peste 19,0 g/pl. au obținut plantele de năut fertilizate cu 15 t/ha gunoi de grajd de ovine (19,3 g/pl.) și năutul fertilizat cu 20 t
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
de 19,4 g/pl.. Peste 19,0 g/pl. au obținut plantele de năut fertilizate cu 15 t/ha gunoi de grajd de ovine (19,3 g/pl.) și năutul fertilizat cu 20 t/ha gunoi de grajd de bovine (19,2 g/pl.) care au depășit martorul nefertilizat cu 46% respectiv 45%. Dozele de 5 t/ha gunoi de grajd au dus la creșterea masei plantei de năut cu 1,6 g/pl. când îngrășământul a fost de bovine
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
bovine (19,2 g/pl.) care au depășit martorul nefertilizat cu 46% respectiv 45%. Dozele de 5 t/ha gunoi de grajd au dus la creșterea masei plantei de năut cu 1,6 g/pl. când îngrășământul a fost de bovine și cu 2,4 g/pl. când acesta a fost de ovine comparativ cu năutul nefertilizat (tabelul 74). MMB (masa a 1000 de boabe) s-a încadrat între 178 g (martor nefertilizat) și 209 g (30 t/ha gunoi de
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
ovine comparativ cu năutul nefertilizat (tabelul 74). MMB (masa a 1000 de boabe) s-a încadrat între 178 g (martor nefertilizat) și 209 g (30 t/ha gunoi de grajd de ovine). în cazul aplicării gunoiului de grajd 103 de bovine, MMB nu a fost influențată aproape deloc de mărimea dozei, valorile oscilând între 192 g (25 t/ha ) și 197 g (15 t/ha) deci o diferență de maxim 5 g de la o variantă la alta. Creșterea dozei de gunoi
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
nu s-a aplicat îngrășăminte organice. Creșterea dozei de la 25 t/ha la 30 t/ha gunoi de grajd de ovine nu se justifică productiv chiar dacă producția de boabe este de 3003 kg/ha. în cazul gunoiului de grajd de bovine doza de 25 t/ha pare a fi cea mai eficientă deoarece cu o producție de 2910 kg/ha a întrecut martorul cu 1170 kg/ha și a fost depășită cu doar 50 kg/ha când s-au aplicat 30
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
deci cu 5 t/ha îngrășământ organic mai mult. Peste 1000 kg/ha spor de semințe s-a obținut și în cazul fertilizării cu 10-15 t/ha gunoi de grajd de ovine și 15-20 t/ha gunoi de grajd de bovine. O doză de 25 t/ha gunoi de grajd de bovine a dus la obținerea aceleiași producții de 2910 kg/ha 105 boabe ca și în cazul fertilizării cu numai 15 t/ha gunoi de grajd de ovine, iar doza
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
kg/ha spor de semințe s-a obținut și în cazul fertilizării cu 10-15 t/ha gunoi de grajd de ovine și 15-20 t/ha gunoi de grajd de bovine. O doză de 25 t/ha gunoi de grajd de bovine a dus la obținerea aceleiași producții de 2910 kg/ha 105 boabe ca și în cazul fertilizării cu numai 15 t/ha gunoi de grajd de ovine, iar doza de 10 t/ha gunoi de grajd de ovine a realizat
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
de grajd de ovine, iar doza de 10 t/ha gunoi de grajd de ovine a realizat o recoltă la năut cu 157 kg/ha mai mare decât în cazul fertilizării cu aceiași doză de gunoi de grajd dar de bovine. Sporurile de producție de 6001273 kg/ha fac să se ia în calcul posibilitatea fertilizării năutului cu îngrășăminte organice chiar dacă planta este o leguminoasă pentru boabe, acest mod de fertilizare fiind recomandat în cazul unei agriculturi sustenabile (tabelul 76). Conținutul
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
de ovine, când valoarea a fost de 4,7% deci cu 1,3% mai puțin decât la martor (6 %), urmat de năutul fertilizat cu 25 t/ha gunoi de grajd de ovine și 30 t/ha gunoi de grajd de bovine la care procentul de ulei a fost de 4,8 %. Doza de 5 t/ha gunoi de grajd a dus la obținerea unor boabe de năut cu un conținut în ulei de 5,8% când îngrășământul a fost de bovine
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
bovine la care procentul de ulei a fost de 4,8 %. Doza de 5 t/ha gunoi de grajd a dus la obținerea unor boabe de năut cu un conținut în ulei de 5,8% când îngrășământul a fost de bovine și 5,7% când îngrășământul a fost de ovine (tabelul 77). Procentul de proteină în semințe (%) a avut o creștere destul de bună mai ales atunci când dozele folosite la aplicarea îngrășămintelor organice au depășit 20 t/ha. Cu un conținut de
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]