3,179 matches
-
piesă de teatru (martie 2003 ), regizor Boubacar Ibrahim Dambagi; • L'Année de l'éclipse (Anul Eclipsei) - roman (2001) ; • La Prière de la peur (Rugăciunea Fricii) - roman, Editura La Différence (1997) ; Le Chant du lys et du basilic (Cântecul crinilor și al busuiocului) - roman, Editura J.-C. Lattès (1990), a doua ediție publicat la Editura La Différence (1998); • Sultanes sans royaume (Sultani fără regate) - piesă de teatru ; • Frères musulmans, frères féroces. Voyage dans l'enfer du discours islamiste (Frăția Musulmană, frați feroci. Călătorie
Latifa Ben Mansour () [Corola-website/Science/330905_a_332234]
-
Stat din RM în specialitatea Relații Economice Externe. Obține titlul de Master în Business și Administrare în Sport la aceeași universitate. În 2005 devine vicepreședinte al federației de JUDO din Republica Moldova pînă la anul 2012. Este căsătorit cu interpreta Larisa Busuioc și are trei copii. Dorin Damir este finul politicianului și omului de afaceri Vlad Plahotniuc. În 2009 Dorin Damir a fondat asociația FEA (Fighting & Entertainment Association),scopul căruia este promovarea luptători moldoveni la ringuri mondiale, precum și promovarea unui stil sănătos
Dorin Damir () [Corola-website/Science/334962_a_336291]
-
Campanula glomerata"), fierea-pământului ("Centaurium erythraea ssp. erythraea"), garoafe (din speciile: "Dianthus viscidus, Dianthus superbus, Dianthus carthusianorum"), degețel galben ("Digitalis grandiflora"), frag ("Fragaria vesca"), fratele-priboiului ("Geranium sylvaticum"), anghinarea oilor ("Hypochoeris uniflora"), gizdei ("Lotus corniculatus"), nalbă moșată ("Malva moschata"), sparcetă ("Onobrychis viciifolia"), busuioc sălbatic ("Prunella grandiflora"), scrântitoare ("Potentilla argentea"), cimbrișor ("Thymus pulcherrimus"), panseluță ("Viola tricolor"), trestioară ("Calamagrostis arundinacea"), morcov sălbatic ("Daucus carota"), mălaiul cucului ("Luzula campestris"), ovăscior argintiu ("Trisetum flavescens"), trifoi roșu ("Trifolium pratense"), timoftică ("Phleum pratense"), păiuș (din speciile: "Deschampsia flexuosa" și
Bisoca (sit SCI) () [Corola-website/Science/331036_a_332365]
-
Frate cu Constantin și Ion Bobirci a fost vioristul Noană (n. 1896 - d. 1951), căsătorit cu solista și chitarista Floarea. Ei au avut patru copii, toți lăutari: pe Ana (chitară și voce), pe Tanța (vioară), care a cântat cu Nelu Busuioc și pe Constantin zis Tuchi (braci). Altă familie de lăutari vestită în Târgu Jiu a fost Suchici. Majoritatea membrilor erau buni muzicieni: Gheorghe Suchici, zis Ciuchină, Doina Suchici - acordeonistă, pianistă și profesoară la Conservatorul din București și vioriștii Grigoriță și
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
dintre aceștia, Alexandru și Nicu, au cântat la vioară cu părinții. Cu Gheorghe Holtea a cântat și vuvarul Alexandru Mitricioiu din Bârzeiu de Pădure. În continuarea Amaradiei se întâlnesc lăutarii din Scrada, comuna Berlești. Vestit a fost taraful vioristului Ion Busuioc zis Nelu (n. 1905 - d. ?), care a cântat și la Constanța. Din banda sa făceau parte soția, Anica Busuioc (chitară și voce), vioristul Constantin Busuioc (fiul său, care avea să ajungă dirijor la Orchestra „Doina Olteniei” și la Ansamblul „Nicolae
Lăutarii de pe Valea Amaradiei () [Corola-website/Science/335345_a_336674]
-
Mitricioiu din Bârzeiu de Pădure. În continuarea Amaradiei se întâlnesc lăutarii din Scrada, comuna Berlești. Vestit a fost taraful vioristului Ion Busuioc zis Nelu (n. 1905 - d. ?), care a cântat și la Constanța. Din banda sa făceau parte soția, Anica Busuioc (chitară și voce), vioristul Constantin Busuioc (fiul său, care avea să ajungă dirijor la Orchestra „Doina Olteniei” și la Ansamblul „Nicolae Bălcescu” din Dolj), Marița Fălciu (voce) și Ion Boncea (bas). Grupați într-o formație familială, aceștia aveau o manieră
Lăutarii de pe Valea Amaradiei () [Corola-website/Science/335345_a_336674]
-
continuarea Amaradiei se întâlnesc lăutarii din Scrada, comuna Berlești. Vestit a fost taraful vioristului Ion Busuioc zis Nelu (n. 1905 - d. ?), care a cântat și la Constanța. Din banda sa făceau parte soția, Anica Busuioc (chitară și voce), vioristul Constantin Busuioc (fiul său, care avea să ajungă dirijor la Orchestra „Doina Olteniei” și la Ansamblul „Nicolae Bălcescu” din Dolj), Marița Fălciu (voce) și Ion Boncea (bas). Grupați într-o formație familială, aceștia aveau o manieră specială de cântare. Lăutarii din Scrada
Lăutarii de pe Valea Amaradiei () [Corola-website/Science/335345_a_336674]
-
cântare. Lăutarii din Scrada au fost descoperiți de către Constantin Brăiloiu în timpul cercetărilor din august 1930 și înregistrați, mai întâi pe cilindri de fonograf și, ulterior, pe discuri de patefon, la București. Între 1938-1940 apar mai multe plăci cu banda lui Busuioc, cu înregistrări realizate pentru Fondul de Folklor sub supravegherea lui Brăiloiu, la diferite case de discuri: (Electrecord, Odeon și Columbia). Un sat cu frumoase tradiții populare și cu un folclor muzical bogat este Logrești-Moșteni. Aici s-a născut, în jurul anului
Lăutarii de pe Valea Amaradiei () [Corola-website/Science/335345_a_336674]
-
Alexandra, cu supă cremă de dovlecel cu chives, Tăvi, cu mușchi de vită și germeni de creson, Lambrino, cu ristto cu gulie, Silviu, cu supă cremă de dovleac cu lavanda, Greta, cu pesto de salvie, CoCo, cu vită aromatizata cu busuioc, Ciprian, cu supă cremă de conopida, Odette, cu supă cu ceapă roșie, Elenă, cu supă cremă de mărar cu tortellini, Petrică, cu salată de schinduf cu ananas, Rasty, cu pandișpan cu cremă de rubarbară, Anca și scoici saint-jaque, Mirabela, cu
MasterChef România (sezonul 4) () [Corola-website/Science/332914_a_334243]
-
de berbecuț mărinat în santolina și Tudor, cu mousse de fructe. Preparatele lui Ciprian, Greta și Patricia au fost cele mai apreciate de cei trei chefi. Chefi i-au atras atenția lui CoCo, deoarece nu și-a pus în valoare busuiocul, si Ancăi, finndcă preparatul ei nu a avut gust. Prin urmare, Anca și CoCo au intrat la Testu sub Presiune. La Testul sub Presiune, Anca și CoCo au trebuit sa prepare în 60 de minute, cinci feluri diferite de mâncare
MasterChef România (sezonul 4) () [Corola-website/Science/332914_a_334243]
-
disponibil, la analiza romanelor: "Din calidor" (prima ediție franceză 1987, prima ediție română 1989) de Paul Goma, " Martorul" (1988) de Vasile Gârneț, "Schimbarea din strajă" (1991) de Vitalie Ciobanu, "Gesturi" (1996) de Emilian Galaicu-Păun, "Spune-mi Gioni!" (2003) de Aureliu Busuioc ș.a. Romanul ca lume postBABELică înfățișează o explorare teoretică arborescentă, doctă, cu multiple sertare, o privire scientistă, închisă, de obicei, unor lecturi și observații pragmatice, asupra fenomenului romanului.” „Centrul nuclear al cercetărilor Alionei Grati este poetica dialogică a lui Bahtin
Aliona Grati () [Corola-website/Science/334681_a_336010]
-
a cânta și două bucăți de muzică ușoară se arată mult mai reticentă. Totuși, Vasilescu și textierii Nicu Kanner și Eugen Mirea sunt delegați să scrie cele două bucăți pentru numărul Mariei Tănase. Ele se vor numi „Mi-am pus busuioc în păr” și „Habar n-ai tu” (prima în stil popular, a doua, slow fox); cântăreața le învață entuziastă și obține cu ele un mare succes la premiera spectacolului, intitulat "Constelația Alhambra". Experiența revuistică o va determina să revină pe
Teatrul de revistă „Alhambra” () [Corola-website/Science/334778_a_336107]
-
Maria Lătărețu, Gică Petrescu, Rodica Bujor, Mia Braia, Ileana Constantinescu, Victoria Darvai. Cunoscutele piese ale Mariei Tănase „Am iubit și-am să iubesc”, „Aseară ți-am luat basma”, „Hai, iu, iu”, „Mă dusei să trec la Olt”, „Mi-am pus busuioc în păr” (Ion Vasilescu - Nicolae Vlădoianu) etc., au fost orchestrate de Ionel Banu și înregistrate cu acompaniamentul orchestrei acestuia. Orchestra Ionel Banu, formată din dirijor, Constantin Mirea (vioară), Fărâmiță Lambru (acordeon), Marin Cotoanță (cobză), Nicolae Vișan (țambal), apare în filmul
Ionel Banu () [Corola-website/Science/332514_a_333843]
-
vieții. Înainte de culcare, se luau cărbuni din vatră și se denumeau cu numele tuturor membrilor familiei. Se credea că primul care va muri va fi cel al cărui cărbune se va stinge mai repede. Iar fetele își puneau sub pernă busuioc sfințit pentru a-și afla ursitul. În Bucovina, purificarea aerului se făcea prin focuri, în cadrul unui obicei numit Ardeasca. Imediat după sfințirea apei, tinerii mergeau pe locuri mai înalte și aprindeau focurile de Bobotează. Rugul era făcut din vreascuri și
Botezul Mântuitorului, Regii Magi și Befana by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105871_a_107163]
-
anului 379, când încă nu împlinise 50 de ani, intrând în istoria creștină cu numele de Sfântul Vasile cel Mare. Tradiții și obiceiuri de Sfântul Vasile Sfântul Vasile. Pe 1 ianuarie, fetele nemăritate împletesc crenguțe de măr, pe care atârnă busuioc, o batistă, o pară argintată, un șir de mărgele și un inel. Apoi ascund aceste crenguțe afară. Sfantul Vasile. În tradiția populară, se spune că, dacă a doua zi, găsesc aceste împletituri acoperite cu brumă, se vor mărita cu un
Sfântul Vasile. De ce trebuie să bei cât mai mult vin de Sfântul Vasile by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105881_a_107173]
-
că ofranda pentru păsările cerului și de aceea se numesc, în limbaj popular, strugurii lui Dumnezeu. în serile culesului, podgorenii fac focuri din vită uscată, în jurul cărora petrec cu mâncare, băutură și muzica. Pe 14 septembrie, la biserică se sfințesc busuiocul, mentă, maghiranul și cimbru, considerate plante magice. Acestea îi apără pe credincioși de diverse boli, dar veghează și asupra păsărilor și animalelor din ogradă. Monedele sfințite în această zi, păstrate în portofel, alături de o cruciulița aduc belșug și spor în
Înălțarea Sfintei Cruci. Ce simbolizează Sfânta Cruce și ce NU trebuie să mănânci by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105246_a_106538]
-
a îndulcit corespondentul în italiană. Cu cât înaintam spre vârful palmaresului, cu atât eram mai convinsă, chiar dacă, pe ici, pe colo, apăreau și alegerile diplomatice sau cele menite să oblojească rănile celor dezamăgiți sau, mai pe șleau vorbind, să dreagă busuiocul, în raporturile cu marea comunitate cinematografică. Nu se poate spune că a fost un palmares scandalos în întregul lui, numai că unele premii, întâmpinate cu nemulțumiri sonore tip buuu, pot să pună pe gânduri. Citește și: Veneția 2016. Un Leu
Veneția 2016. Juriul a ales varianta șoc, cu parfum de diplomație by Magda Mihăilescu () [Corola-website/Journalistic/105257_a_106549]
-
se încolăcesc și produc o mărgică numită "piatra nestemată", ce ar folosi pentru vindecarea tuturor bolilor. Potrivit altor tradiții, de Ziua Crucii se strâng ultimele plante de leac (boz, micșunele, mătrăgună, năvalnic), care sunt duse, împreună cu buchet de flori și busuioc, la biserică, pentru a fi puse în jurul crucii și a fi sfințite. Plantele astfel sfințite se păstrează apoi în casă, la icoane sau în alte locuri ferite, fiind folosite pentru vindecarea unor boli, dar și la farmecele de dragoste. Busuiocul
Înălțarea Sfintei Cruci. Ce NU trebuie să mănânci în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101828_a_103120]
-
busuioc, la biserică, pentru a fi puse în jurul crucii și a fi sfințite. Plantele astfel sfințite se păstrează apoi în casă, la icoane sau în alte locuri ferite, fiind folosite pentru vindecarea unor boli, dar și la farmecele de dragoste. Busuiocul sfințit de Ziua Crucii se pune în vasele de apă ale păsărilor, pentru a le feri de boli, în lăutoarea fetelor, pentru a nu le cădea părul, și la streșinile caselor, pentru a le feri de rele, în special de
Înălțarea Sfintei Cruci. Ce NU trebuie să mănânci în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101828_a_103120]
-
se vindecă de boli. Nu este bine să mănânci usturoi, nuci, prune și pește. Tot în această zi, în Bucovina se făceau acte ritualice cu scop apotropaic sau fertilizator. De pildă, oamenii atârnau în ramurile pomilor fără de rod cruci de busuioc sfințit, crezând că astfel vor avea parte de recoltă bogată în toamna viitoare. Procesiune cu moaștele Sfântului Grigorie Dascălul și lemnul Sfintei Cruci În București, pentru această sărbătoare, la biserica cu hramurile Înălțarea Sfintei Cruci și Sfântul Vasile sunt aduse
Înălțarea Sfintei Cruci. Ce NU trebuie să mănânci în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101828_a_103120]
-
nașterii pruncilor sănătoși. În ziua marelui praznic, icoana Maicii Domnului, prezența în casele românilor, se împodobește cu flori pentru că norocul să nu părăsească acea familie. În familiile care au fete de măritat, icoana Fecioarei Maria este împodobita cu flori de busuioc pentru că tinerele să aibă noroc în dragoste. SFÂNTĂ MARIA MARE, ADORMIREA MAICII DOMNULUI. În această zi, se culege năvalnicul, o plantă care crește în păduri, în locuri ascunse, cunoscute doar de femeile vârstnice. În ziua praznicului, plantă aceasta este dăruita
SFÂNTA MARIA: De ce nu este bine să spui La mulți ani în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101878_a_103170]
-
OBICEIURI DE BOBOTEAZA BOBOTEAZA. Sărbătoarea Botezului Domnului cuprinde, pe lângă sfințirea apei, o serie de obiceiuri populare, printre care spectaculoasă întrecere înot a bărbaților pentru a scoate din apa o cruce aruncată de preot și cel practicat de fete, care pun busuioc sub pernă pentru a-și visa alesul. BOBOTEAZA. La români în unele zone se colinda, se fac și se prind farmecele și descântecele, se află ursitul, se fac prorociri despre noul an. BOBOTEAZA. La Boboteaza se sfințesc toate apele, iar
BOBOTEAZA. Ce nu este bine să faci în această zi. Tradiții și obiceiuri by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102410_a_103702]
-
comunitatea femeilor căsătorite prin udarea cu apa din fântână sau dintr-un rău. BOBOTEAZA. Se spune ca, în noaptea de Boboteaza, tinerele fete își visează ursitul. Ele își leagă pe inelar un fir roșu de matase și o rămurica de busuioc, pe care o pun sub pernă. BOBOTEAZA. Fetele care cad pe gheață în ziua de Boboteaza pot fi sigure că se vor mărită în acel an, spune tradiția populară. BOBOTEAZA. De asemenea, potrivit tradiției, în ajunul Bobotezei, în casele românilor
BOBOTEAZA. Ce nu este bine să faci în această zi. Tradiții și obiceiuri by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102410_a_103702]
-
Iordache Bineînțeles. Dl. Sorin-Mihai Grindeanu Toate procedurile care sunt cerute? Dl. Florin Iordache Da domnule prim-ministru. Dl. Sorin-Mihai Grindeanu Sunt îndeplinite? Dl. Florin Iordache Da. Dl. Sorin-Mihai Grindeanu Domnule secretar general, toate lucrurile sunt îndeplinite, toate avizele? Dl. Mihai Busuioc Domnule prim-ministru din punct de vedere tehnic toate avizele sunt luate. Dl. Sorin-Mihai Grindeanu Mulțumesc. * 4.PROIECTUL LEGII pentru grațierea unor pedepse (pct.2 pe Ordinea de zi suplimentară) Dl. Sorin-Mihai Grindeanu Proiect de lege pentru grațierea unor pedepse
Desecretizare stenogramă sedință guvern Grindeanu. OUG 13 () [Corola-website/Journalistic/102591_a_103883]
-
Vlad Vlădoiu Andra Mihaela Mihai Oana-Alina Ichim Gheorghe Tomescu Amina-Diana Dobre Teodor Valentin Negrilă Mariana Tranole Ștefan Ciaușescu Emilian Theodorescu Mariana Floricel Gheorghe Dumitrescu Marian Popovschi Șerban Vlădescu Georgeta Marin Teodor Paraschiv Aurica Mustățea Andrei-Victor Gușatu Alina-Ramona Vremeș Florin-Mihai Coșloc - Busuioc Florin Gheorghe Andrei-Ștefan Burcea Dănuț-Alexandru Burcea George-Ionuț Cârjă Victor Murar Carmen Senat Bolcaș Lucian-Augustin Burlea Marin Ilie Ion Vintilă Nicolae Bejan Alexandru Costache Bogdan-Alexandru Lungu Mihaela Budașca Mihai-Cosmin Iliuță Maria Fulea Marian-Axente Mihai Constantin Cilincă Eugen Enache Gabriel-Cristian Voinea Laurențiu-Emilian
REZULTATE ALEGERI PARLAMENTARE 2016 BUCUREȘTI. Scor partide by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/102672_a_103964]