3,155 matches
-
povestire, conferindu-i, ca martor și părtaș, o și mai mare autenticitate, prin contopirea cu acea lume ce stă să apună. Sfârșitul „veacului cel din urmă al bunului plac și al bunului gust” e unul tragic, simbolizat semnificativ în incendiul cârciumei din Femeia de la miezul nopții. În subtextul povestirilor lui A., cuprinzând nu o dată întâmplări extraordinare, dominate de eternul eros și de un fără istov spirit petrecăreț, se deslușește și o anume nostalgie pentru o lume ale cărei tipare îi conveneau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285215_a_286544]
-
al policandrelor de cristal [...] n-a produs o literatură și o ideologie; vântul sufletului și talentului românesc bate încă prin coșurile căsuțelor turtite, cu mușcate pe prispă, cu ochiuri de geam cârpite cu hârtie, prin grădinițe troienite de roade, prin cârciuma jupânului Oișie în scrânciobul căreia s-au dat pe rând Ion Creangă, I. Dragoslav și M. Sadoveanu"95. Iată-l așadar pe "modernistul" Lovinescu, apologetul sincronismului și al imitației modelelor occidentale, sfârșind prin a explica valoarea estetică în grila determinismului
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
contribuția nuvelistică a scriitorilor «vechi», maturi. (Ă). Să analizăm de pildă una din cele mai izbutite dintre nuvelele adunate În culegerea Editurii de Stat și anume Dușmănie a lui Petru Dumitriu. Eftimie, chiaburul, e viclean, bestial și laș, scena din cârciumă, În care-l ațâță pe Vasile chicotind perfid, episodul omorului, episodul final În care, Încolțit, se aruncă Înnebunit la pământ, transformându-se Într-o masă spasmodică de carne buhăită (animalizarea) sunt situațiile care declanșează resorturile sufletești esențiale, tipice chiaburului. Aici
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de familii). De altfel, situația era generalizată la nivelul întregului spațiu moldovenesc, singurele note discordante fiind oferite de parametrii demografici ai orașelor Iași, Târgu Ocna și Galați (1774, în ordinea crescătoare a numărului de locuitori): Orașul Nr. de case/ dughene/cârciumi Capi de familie Nr. aproximativ de locuitori Bacău 69 345 Piatra Neamț 245 1.248 Roman 216 case 432 2.160 Botoșani 525 2.625 Galați 648 3.240 Târgu Ocna 707 3.535 Iași 934/ 695/ 68 1.861 9
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
erau locuințele cu o arhitectură modestă, asemănătoare unor case țărănești - cu una sau dou) odăițe - și barăcile din lemn, ce serveau fie ca locuință, fie ca prăvălie sau magazie. Construcțiile au fost ridicate de a lungul arterelor de penetrație, unde cârciumile și prăvăliile mărunte se înmulțesc, „aținând calea țăranilor care și-au desfăcut produsele și sunt <<buni de cinste>>”. Apropierea de zona centrală a orașului aduce cu sine apariția și înmulțirea caselor specifice funcționarilor și reprezentanților burgheziei mici și mijlocii. În
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
în care au ars 70 de vagoane de grâu”, fabricile de postav deținute de Manase Gross și Max S. Singher, turnătoria Davidovici, birourile Întreprinderilor Filderman, fabricile de teracotă, atelierul de plăpumi Marcusohn, fabrica de săpun Iosif Horky, numeroase ateliere mecanice, cârciumi ș.a. Practic, zona în care erau concentrate cele mai importante unități industriale și comerciale ale orașului - Bulevardul Carol I și străzile Bacău-Piatra, Ocolul Vitelor, Turbinei, Doamna Ruxandra, Scheia, Poștei -, se afla în ruină. Singurul element pozitiv era dat de faptul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
singură zi, marea majoritate a negustorilor fiind evrei. Propunerea venită din partea Camerei de Comerț și Industrie Bacău nu a fost acceptată nici la nivelul instituției Prefecturii, nici la cel al Ministerului de Interne. În aceste condiții, au prosperat proprietarii de cârciumi și de farmacii, ambele fiind exceptate de la obligațiile restrictive ale legii. După cum se afirmă și în documentul studiat, în zilele de duminică, în absența magazinelor deschise, o parte însemnată din „sătenii ce vin la oraș cu păsări, animale, lapte sau
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
se afirmă și în documentul studiat, în zilele de duminică, în absența magazinelor deschise, o parte însemnată din „sătenii ce vin la oraș cu păsări, animale, lapte sau zarzavat, ca și muncitorii fabricilor din localitate, ce încasau salariile sâmbătă, înfundă cârciumile, care n-au văzut niciodată o perioadă de mai mare înflorire”. Micul și marele comerț erau desfășurate, aproape în întregime, de negustorii evrei, urmați, la mare distanță, de etnicii români și armeni. Pentru exemplificare, am apelat - motivați de plaja limitată
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
De altfel, aceste realități acopereau întreaga arie a economiei locale, indiferent de ramura sectorială pe care am dori să o analizăm - industrie, meșteșuguri, comerț. Am omis intenționat să realizăm o incursiune în universul operațiunilor financiare sau al activităților din cafenele, cârciumi și crâșme, cunoscut fiind faptul că, cel puțin la nivelul Moldovei, domeniile erau aproape aprioric arondate locuitorilor evrei, fapt ce ar fi întărit inutil concluzia de mai sus. III. A. 2. Industria Procesul general de reformare și modernizare a societății
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
următoarea concluzie: „Timpul liber” a găsit în Bacău un „vad” bun. Există și o anumită tradiție în reglementarea activităților din aceste locuri, dacă vom lua în calcul faptul că, încă din anul 1865, orașul avea un „Regulament de funcționare a cârciumilor”. Nu este în intenția noastră să intrăm în prea multe detalii legate de istoricul local al acestui „domeniu” de activitate. De altfel, ar fi aproape imposibil să facem o trecere în revistă a acestor „unități”, în perioada interbelică numărul lor
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
fabricii de hârtie „Letea”, mai exista Parcul „La Porumbaru”, aflat în apropierea bazarului „La ursul din Tarcău”, înființat în anul 1883. La mare căutare erau și bodegile deținute de Andrei Cristian, Grigore Sichitiu, Iosef Herman Issac, E. Teodorescu, precum și numeroasele cârciumi aflate pe strada Mare - frații Herman și Rachmil Steinbock, Moise Valdman, Odisei Constantinescu -, cele de pe strada Gării - Issac Leon, Mayer Leibovici, Kuller Marcu -, cele de pe strada Lecca - C. Nathan, Haim Ceaușu, Iosef Aroneanu ș.a. Într-un oraș „prăfuit”, așa cum era
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
măritate nu pot derija astfel de case fără consimțământul bărbatului. Casele de prostituție și locuințele femeilor prostituate nu sunt tolerate: în vecinătatea bisericelor, școlelor, internatelor de educație, în vecinătatea imediată a grădinelor publice, a teatrelor, a cazărmilor, în hoteluri, birturi, cârciumi, berării, restaurante, cafenele șantante. Din banii ce femeile prostituate câștigă, patroana casei nu poate opri decât cel mult dou) părți din trei ca plată de locuință, încălzire, mâncare, serviciu și spălatul rufelor” ș.a. Legislația națională din domeniu, oferea prostituatelor dreptul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
pictor se curma brusc. Sub semnul poetic al amintirii, scriitorul închipuie tablouri pline de dinamism, asemenea forfotei orașului în care locuitorii, sfidând moartea ce bântuise în vreme de război, trăiesc tumultuos, cu frenezie, bucurându-se de fiecare clipă. De aceea, cârciumile orașului, cu meniuri opulente și vinuri aducătoare de bună dispoziție, devin emblematice pentru cronică orașului: „Câteva firme de cârciumi ieșene merită gloria de a intra în istorie: «La Bolta-Rece», « La Raiul lui Adam», «La Lupu Fleica», «La Șapte Pulpe», «La
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290121_a_291450]
-
care locuitorii, sfidând moartea ce bântuise în vreme de război, trăiesc tumultuos, cu frenezie, bucurându-se de fiecare clipă. De aceea, cârciumile orașului, cu meniuri opulente și vinuri aducătoare de bună dispoziție, devin emblematice pentru cronică orașului: „Câteva firme de cârciumi ieșene merită gloria de a intra în istorie: «La Bolta-Rece», « La Raiul lui Adam», «La Lupu Fleica», «La Șapte Pulpe», «La Picior de Paris», «La Iancușor», «La Trei Sarmale», «La Viață Lungă», «Parcul Vânătorilor», «Mânaș Cantar», «Simon Pașcanul»; unele dispărute
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290121_a_291450]
-
trăi și simți sentimentul eliberator; pentru ea coșmarul (adevărata năpastă) abia începe, ea rămâne singură, într-o lume de nevolnici, de răi și de fameni. ...Alexa Visarion a construit personaje și situații noi... Principalul loc de acțiune din afara textului este cârciuma, deloc întâmplător aleasă, subliniind prin derizoriul "veseliei" sale contrastul tragic din final... oricum, însă, oricât ar fi ignorat Alexa Visarion genul artistic în sine, astfel de licențe (în ultimă instanță "cinematografice"), cum ar fi și evocarea în imagini și nu
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Caragiale, a doua s-a închegat pe ecran din vâna pamfletară a unui regizor format intelectualmente la școala și în spiritul necruțător al lui Caragiale, și marcat cinematografic de violența vizuală a lui Buñuel și Bergman. Cheful cu lăutari din cârciuma sordidă și slinoasă (autorul decorurilor Marcel Bogos) are ceva din surescitarea tulbure și delirantă a Viridianei, iar cântecul Mutei personaj imaginat de Visarion și creat cu răscolitoare dăruire de către Valeria Sitaru... Vina tragică se ispășește într-o pădure ostilă și
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
cu delincvenții de drept comun. Despre transportul acestora, al delincvenților, aflăm că se făcea astfel: "Ras pe jumătate și cu gâtul prins în lanțuri, deținutul era târât în public de către dorobanțul de pază care mergea călare. Popasurile se făceau prin cârciumi, unde gardianul și osânditul petreceau împreună, pe cheltuiala acestuia, care, la rându-i, își procura banii din cerșitul prin piețele și ulițele pe care era purtat. În condițiile amintite, istoria bolnavilor mintali în Moldova se confundă, până la un punct, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
eu la tine... Gh. P. unu: Ești culmea, zău așa! Da nu poți să te gîndești la tine... și la mine la tine acasă! Gh. P. doi: Păi nu prea..., și-ți explic și de ce... Gh. P. unu: ...sau la cîrciumă..., sau pe stradă... Gh. P. doi: Ar fi plicticos... Gh. P. unu: Adică trebuie să mă vezi..., să mă auzi... Da? Gh. P. doi: Da... și tu să mă vezi... și să mă auzi... Gh. P. unu: Da, și să
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
credem chiar că numai al celei bucureștene. Românii de peste munți nu l-au cunoscut până după război.“ Tot Barbu Lăzăreanu ne spune de unde provine numele micilor: ar fi fost botezați de N.T. Orășanu (directorul revistei Nichipercea), client fidel al vestitei cârciumi a lui Iordache, din Covaci. În acest local, N.T. Orășanu avea obiceiul de a crea meniuri cât mai originale, schimbând deseori numele felurilor de mâncare. Astfel, ardeiul iute apărea ca „focos“, cârnații cu piele au fost numiți „patricieni“, iar cei
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
caracterizat prin „perlele” debitate la Întîlnirile cu „activul” (pp. 132-152, 156-161), unde orice problemă „rămîne de frămîntat”: „La noi n-au ce căuta tovarășii care cred În Dumnezeu”, ortografiat În 1949 cu majusculă (p. 145); „Dacă unul zice ceva În cîrciumă l-am luat, și pe adevăratul bandit l-am lăsat” (p. 148); „O altă metodă: vedem pe un preot curvar, pe care l-am prins undeva, l-am fotografiat atunci cînd a avut raporturi sexuale. Atunci Îl chemăm și Îi
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
figurile reprezentative ale unui sat, surprinse în toiul „dezbaterilor de bufet” (La bufet, Primăvara la bufet), perorând în legătură cu efectele radiațiilor de la Cernobâl sau schițând actul de constituire a unui nou partid politic. Decupajul nu este inedit tematic, în imaginarul literar cârciuma fiind locul deplinei convivialități masculine, concurând bucătăria, destinată cu strictețe sporovăielilor femeiești. În alte povestiri sunt parcurse „dosare de caz”: soție și mamă ratată (Vals!), ofițeri de miliție care își tratează cu sadism victimele, niște tineri protestatari din ziua de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288791_a_290120]
-
Aurel Băeșu,Tonitza, Ștefan Dimitrescu, Nutzi Acontz, Gheorghe Petrașcu, Theodor Pallady, Isser, Lucia Dem Bălăcescu, Michaela Eleutheriade, Magdalena Rădulescu, Lucian Grigorescu, Jean Al. Steriadi sunt doar cîțiva din marii artiști atrași de așezarea de pe țărmul Pontului Euxin. Lumina soarelui, pitorescul cîrciumilor și cafenelelor turcești, traiul prosper și generozitatea primarului Octavian Moșescu au transformat Balcicul într-o veritabilă colonie artistică. Prezența Reginei Maria asigura, la rîndu-i, un motiv suplimentar pentru pictori și scriitori de a fi în proximitatea protectoarei artelor. Considerat pe
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
marginea Bucureștiului presupune traversarea unui veritabil "infern de praf și de mirosuri"107, a cărui descriere este demnă de condeiul dantesc: Mai întâi de la barieră dai de o murdărie vrednică de cei mai originali africani; colea niște băieți la o cârciumă toacă fel de fel de cărnuri pentru cârnați, un vârtej de muște roiește împrejur; dincoace niște hârdaie cu struguri borșiți din cari un zaplan cu mâinile pline de zeamă dulce și de praf își umple mereu teascul, pentru must un
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
țări320. Muzica americană country și western a devenit populară În orașe, cântăreții australieni (Tex Morton, Buddy Williams, Slim Dusty), imitând pe cei americani, pentru ca apoi să-și scrie propriile cântece pe teme precum rodeo-urile americane, nelegiuiții, picnicurile din tufișuri, cârciumile, tâlharii din tufișuri, poveștile vânătorești, basmele și miturile populare. Australienii și-au dezvoltat un stil hibrid de muzică country, Împreună cu turneele de muzică și rodeo, cu propriile sale vedete de muzică country, discuri, stații radio. În ciuda acestui fapt, a continuat
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
sosiți În număr tot mai mare, În a doua jumătate a secolului al XIX, În epoca „Goanei după Aur” (Australia..., p. 36).. 380 Localitatea avea la mijlocul secolului al XIX-lea 40.000 de locuitori, dar fără sistematizare și canalizare, 215 cârciumi (ibidem, p. 38). 236 Construcția primei căi ferate traseul Sydney Luneville (1850), beneficiile obținute În perioada „Goanei după aur” au contribuit la prosperitatea coloniei New South Wales și a orașului Sydney, care devine cel mai important centru economic, politic, cultural
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]